Cum mi-am ales rochia de mireasă. Tips and tricks, glossy style

Nu mă pot abține și gata:

Să confirmi toți invitații în joia dinaintea nunții. La poze, să porți pantofii de rezervă, nu se vor vedea sub rochia de mireasă și îți mai odihnești picioarele un pic. A, și neapărat probă la machiaj să faci, să nu te zgârcești la bani, că altfel pățești ca mine.

Mda, cam asta m-am trezit spunând la trei mirese diferite în decurs de o singură săptămână. Să îl numim sindromul ”N-o Să Mă Mai Mărit Niciodată, Deși M-aș Pricepe Grozav”. La organizat nunți, la ales rochia de mireasă, la dat sfaturi nesolicitate. 

Am o serie și pentru voi, în parte pentru că ați dorit (*not) și în parte pentru că… nu mă pot abține. Doar e sezon!

Înainte

Din momentul în care mergi la prima nuntă din viața ta sau vezi prima mireasă în poze, orice fetiță își imaginează cam cum ar fi rochia ei personală. Chiar dacă tu ai 4 ani, de exemplu, și nicio perspectivă concretă de a te mărita legal în următorul deceniu, orice ADN de femeie își face un plan ca să fie, că așa-s femeiele. Organizate.

Ceea ce e bine într-un fel, fiindcă trebuie să începi și tu de undeva. Să creionezi mireasa din tine. Nu se știe când vei avea nevoie de ea. Eu, de exemplu, nu plănuiam să mă mărit vreodată, fiindcă nu credeam că o să găsesc un bărbat grozav și știam că nu m-aș fi măritat cu niciunul mai puțin decât grozav. Dar am știut de pe la 4 ani cum vreau să fie rochia mea de mireasă. Orice ar fi semănat cu asta ar fi fost perfect:

Câțiva mulți ani și multe kilograme mai târziu, mi-am dat seama că modelul din copilărie trebuie potrivit pe chipul și asemănarea mea de după copilărie. Și anume: că nu am o talie ca-n poză și nici asemenea corsete nu se mai fac, deci mi-ar trebui o croială avantajos desenată pe talie. (Rămân la părerea că rochia tip sirenă avantajează doar dacă ești lungană și nemâncată din mamă-n fiică, să zic așa. Nu e cazul meu, că mama e mare fan înghețată, iar asta e cam tot ce am moștenit bun de la ea.) V-ul ăla cum are Albă Ca Zăpada sau Cenușăreasa marchează destul de bine ce voiam să zic.

Aveam un decolteu frumos, cu clavicule discrete, nu genul care țipă ”mi-e foame”, să-ți vină să-mi dai un covrig. Deci puteam evidenția pe zona asta.

N-aveam brațe cu statut și nici intenții de a le îmbogăți de fibre definite pe la sală, e destul de antrenant și să scoți dinți. Mâna mea dreaptă e vizbil mai fibrată decât stânga, credeți-mă pe cuvânt. Deși, mai corect ar fi fost să spun că stânga e mai mult hipotonă decât dreapta, dar cum mă pricep la cuvinte și la periat orgolii, am dat-o mai fandosit.

Într-o zi cu multă ploaie englezească, așa cum erau multe dintre zile pe atunci, i-am luat bilet de avion mamei mele. Urma să mergem în călătoria vieții noastre: după rochia de mireasă. Aveam o săptămână doar noi două, viitorul mire era plecat la un curs, așa că am lipit două weekend-uri și am bătut magazinele.

Sună la magazine. M-am organizat din timp cu programări la probe. Cele mai multe magazine îți cer să le anunți înainte de a veni, fiindcă îți rezervă un anumit timp pentru probă. Unele te roagă și să te uiți înainte cam ce modele ai dori să probezi și să îi anunți ca să se asigure că au la fața locului tot ce e pe inima ta.

Nu arăta nimănui poze cu ce modele ți-ar plăcea. Știu de multe cazuri în care o mireasă i-a furat alteia modelul de rochie. Și, uite-așa, prietenele s-au certat. Am pățit și eu ceva asemănător, când i-am trimis poză cu rochia visurilor mele unei prietene care și-a făcut la croitoreasă fix modelul respectiv.

Nu te superi, sper, dar mi-a plăcut atât de tare! Cred și eu, i-am zis, doar am gusturi rafinate 😛 Nu m-am supărat, na, dar m-am simțit un pic că mi-am făcut-o cu mâna mea. Apoi, înainte de nunta mea, tot m-am dus să o probez fix pe cea originală și mi-am dat seama că modelul prietenei mele era incomparabil mai frumos! Și ei îi venea ca turnată, pe mine nu m-ar fi avantajat niciodată. Asta era, într-adevăr, rochița ei. Eram perfect împăcată. Am găsit-o și pe a mea tot acolo, dar un alt model.

Paranteză: Chinezii. Am fost tentată, recunosc. Să-mi comand cu $150 o rochie pe care o purtam oricum o singură dată părea și așa destul de scump. M-am apucat să caut din vreme, ca să am timp de transport, am intrat pe multe forumuri și site-uri obscure, apoi am decis că și $150 sunt prea mulți bani să-i irosești. Sunt convinsă că există fete care și-au comandat de la chinezi rochii superbe, la fel cum sunt fete care au purtat crinolină și le-a plăcut. Mi-aș fi dorit și eu, însă pur și simplu, nu e pentru mine.

p.s. La prețul rochiei se adaugă: drumurile pe care le faci până la ea (pentru probe, etc), plus transportul când e gata. Eu mi-am trimis-o cu DHL-ul în România, rochia a ajuns înaintea mea. A fost împachetată foarte profi într-o cutie mare și a ajuns impecabilă la noi. Nu mai știu cât a costat, dar știu că m-am gândit mult care variantă de transport e mai convenabilă. Problema cu avionul era că noi schimbam la un moment dat și luam un ceva foarte mic, unde nu exista posibilitatea să o punem pe umeraș.

În timp ce

Primul șoc a fost când am intrat în primul magazin, am cerut ”cea mai înfoiată rochie pe care o aveți” și nu mi-a plăcut deloc. Fetița de 4 ani din mine nici astăzi nu e împăcată cu așa ceva!

Fără prietene. N-am luat prietene cu mine, în mare parte fiindcă ele erau greu de luat pe sus, iar când zic ”pe sus”, înseamnă pe sus. Peste mări și țări. E foarte bine că ai venit doar cu mama, mi-au zis mai multe dintre consultantele din magazine. Că așa se cheamă mai nou vânzătoarele de rochii de mireasă, consultante, de zici că le ceri prescripție medicală. Când rochia de mireasă e mult mai importantă decât atât, orice femeie știe. Și cică e bine să nu mergi cu hoarda de domnișoare după tine, fiindcă fiecare vine cu părerea ei, cu propria imagine idilică de la 4 ani de zile (remember, paragraful de mai sus) și îți poate strica pofta de ce îți place ție să porți sau ce îți stă bine.

Probează de toate, fără prejudecăți. Inclusiv model sirenă, eu râd și acum când îmi amintesc. N-am avut jenă nici la pretenții financiare. M-am dus la probă și la Vera Wang și la chinezi. Și la second hand și la custom made. Cel mai mult am râs într-un outlet de pe nicăieri. Acolo era mai mult o hală, plină cu rochii atârnate pe umeraș, în funcție de mărime. Luai câte umerașe apucai, te băgai în cabina de probă și nu mai ieșeai decât dacă îți plăcea ceva extraordinar de mult. Aici am râs cel mai tare, nu că ar fi fost rochii urâte, ci fiindcă nu nimeream mărimea ok. Ba era bustul prea mare, de eram omul mic cu țîțe mari. Ba aveau atâtea paiete, încât am făcut urticarie din primul minut. Și tot așa. Au ieșit niște poze de toată minunea.

Paranteză. Am fost de curând cu una dintre cele trei mirese de care vă povesteam la probat. Ea a încălcat regula ”fără prietene” și m-a luat cu ea într-un gest pe care l-am super apreciat. Împotriva sfaturilor mele! :)) A fost o zi mega faină pentru noi, eu am tăcut atât cât poate o fostă mireasă să se abțină și am vorbit considerabil mai puțin neîntrebat. Ce vreau să spun e că am fost și la mari designeri români, cu pretenții, la nume care îmbracă mari vedete la americani și care ne-au dezamăgit maxim. Nu vreau să dau nume, că nu are rost, dar. Intrai într-un fel de cameră obscură, înghesuită și cu smotocioace de praf zburător, nu te ajuta nimeni să te îmbraci (la unul dintre modele chiar am chemat ajutor, fiindcă nu înțelegeam cum vine), ce să mai zic. Măcar aveau bomboane bune. Mergeți peste tot să probați. La un alt magazin cu rochii mai ieftine și mai urâte, consultanta era atât de drăguță că mai să cumperi de dragul ei. Mergeți peste tot să probați.

Paranteza doi: grasele nu se plâng niciodată. Pe asta tot de la Dina, consultanta rochiței mele, o știu. Cică numai fetele cu o greutate mică și normală se plâng că mai trebuie să slăbească până la nuntă. Celelalte sunt resemnate demult.

Adevărul e că boutique-ul italian din Londra, de unde am și comandat la final, nu m-a lăsat să fac poze. Nici măcar una. Asta e politica noastră, mi-au zis. ”Te uiți aici bine, iar acasă mergi  doar cu amintirea felului în care te-ai simțit.” Și n-a fost rău. Mai mult, cred că e cel mai corect criteriu după care să îți alegi rochia de mireasă. Felul în care te face să te simți.

Decizia: fă un top 3 al rochiilor care ți-au plăcut cel mai mult, în care te-ai simțit cel mai bine. Eventual du-te înapoi să le probezi. O putem numi: recapitularea. Când prietena mea a dansat prima dată într-o rochie de mireasă, i-am zis: ”Asta e prima care cu adevărat îți place.” Era prima în care se vedea.

La mine a fost simplu, fiindcă niciuna nu mi-a plăcut la fel de mult ca a mea. Toate regulile de mai sus au căzut, în momentul în care am dansat în magazin, în ea.

După

Rămâi fidelă regulii cu poza: Reziști presiunii. Nu arăți nimănui. Din două motive: după ce ai ales, oricum nu te mai răzgândești, deci nu are rost să te influențeze în niciun fel prietenele tale. Fiindcă le cunoști suficient de bine încât să îți dai seama după reacția lor dacă le place sau nu. Și, normal că vrei să le placă. Alta e când te vor vedea gata îmbrăcată atunci, în ziua nunții, cu părul făcut și genele întoarse. Atunci o să le placă de tine oricum, fiindcă ești prietena lor și fiindcă, la fața locului, vor fi mai mult emoționate decât analitice.

Faci din probe o sărbătoare. Îți duci mama la o cafea după. Sau te duci pe tine la un coafor. Orice, să marchezi momentul. Să fie ceva special. Cu probe din astea nu te mai întâlnești niciodată în viață.

Îți iei sutienul pe care o să-l porți cu tine, la probe. Și pantofii, deși ăia merg și numai la final.

Ultima probă să fie cu o săptămână înainte. Deși, ideal, ar fi cu o zi. Fiindcă în săptămâna aia, și cea mai pofticioasă dintre grase slăbește un pic.


Habar n-am cine a avut răbdare să citească atâta. Dar mie mi-a făcut mare plăcere să scriu. Cine știe, poate în felul ăsta am scutit măcar o viitoare mireasă de la furtuna de simptome ale sindromului ”N-o Să Mă Mai Mărit Niciodată, Dar Te Pot Sfătui Pe Tine Cum Să O Faci.”

via GIPHY

 

foto Unsplash și Le spose di gio

Articolul anterior

Știți ce înseamnă ”la curte”, în București?

Articolul următor

Teoria Rujului pe Buze, discuții cu bunica la cafea

67 Comentarii

  1. Mihaela M

    Mi-ar fi plăcut să-l citesc înainte de nuntă. După ce mi-am ales rochia, cumpărat, plătit, ajunși acasă de la drum lung, soțul meu a zis: “Parcă îți stătea mai bine cu cealaltă” :-)); uite-așa era cât pe ce să nu mai facem nunta.

    9+
    • :))))))))))))))) sau puteai să o faci, dar cu alt soț. Unul care să știe aprecia rochia de pe tine, nu din magazin.
      Mă bucur că e cu happy end 😛

      2+
  2. Luminita

    Fain articol. Pe mine una nu m-a deranjat niciodata sa vad/aud ca si altele au avut acelasi model de rochie, important pentru mine a fost sa imi vina mie bine, sa ma avantajeze, sa arat cum imi doream in ea. Treaba altora daca aleg acelasi model, nu asta conteaza in the end. Am probat rochitele cu cele mai bune prietene, si ce fun a fost! Pe mama nu as fi luat-o nici platita la asa ceva, dar nah, eu una am cu totul alta relatie cu ea decat ce ne povestesti tu aici pe blog (norocoaso! 🙂). Si inca ceva: nu stim niciodata ce ne rezerva viata, nici eu nu ma gandeam ca voi mai fi vreodata mireasa, si uite ca life proved me wrong. Just saying. 😋

    3+
    • Da, asa e, doar ca atunci cand te mariti nu prea o faci cu gandul ca, daca nu iti iesi bine din prima, alegi alt model next time ;))

      2+
  3. florin matyas

    Mai bine te-ai fi îmbrăcat în pantaloni de piele si greacă de piele cu ținte și niște ciocate. Și pe o motocicletă. Și gata nunta.

    0
  4. Adinel

    Si rochia?Mor de curiozitate:)))

    0
  5. 883

    Speram că o să ne arăți o poză cu rochia aleasă în final…și exact cum zice primul comment, ce fain era să mă sfătuiască cineva așa înaintea nunții 🙂

    0
    • Nu mai găsesc acum în colecție. E rochița asta (am purtat-o fără bentiță în talie), dar în culoarea asta. E aceeași rochie în ambele poze.

      7+
  6. Alta Miruna

    Oh eu am cautat muult rochita mea de mireasa. Nu m-am lasat pana nu am gasit modelul pe care mi-l doream de cand aveam 4 ani :)) Si a venit pe mine ca turnata… Doamne, ce perioada stresanta a fost asta cu gasitul rochiei perfecte pe care oricum am agatat-o in seara nuntii si s-a rupt iremediabil. Cu mintea de acum imi spun ca detaliile acestea (rochie, restaurant, costum mire etc) sunt atat de insignifiante… 🙂

    0
    • Eu am pătat-o când m-am remachiat, dar asta e… am vândut-o apoi, mi-a fost atâââââââât de greu să mă depart. Aș fi agățat-o undeva, să o privesc zilnic. Și o, nu, nu mi se par detalii, cum zici tu. Sunt foaaaaaaaaaaarte importante! :)))) mai ales ROCHIA. It s all about the dress. 😛

      1+
      • Zita

        Unde s-ar putea vinde rochia de mireasa? E tot brand italienesc. Multumesc

        0
        • Olx, in primul rand. Apoi facebook, sunt multe grupuri. Eu am postat-o pe multe site-uri care vand rochii de mireasa second din uk, pentru care am si platit sa imi apara anuntul. Succes.

          0
  7. Ana

    Euuu..am citit tot! Iti citesc mai mereu articolele, sunt savuroase, interesate si uneori chiar ma regăsesc.

    0
  8. Bunica cu bundita

    Și mie ,,,,ce bucurie sa citesc acum și sa – mi reamintesc!!!A fost una din cele mai minunate clipe din viața mea!!!

    3+
  9. Andreea

    Eu am știut clar ca rochia mea va fi scurta in fata si lunga in spate. Apoi am cautat alte modele sa imi dau seama cum ar trebui sa arate bustul si materialul fustei. Am ajuns la apreciatul Divine din Brașov si acolo mi-au făcut rochia mult visata. A fost perfecta. Si inca este, sta frumos in dulap in husa ei originala. Nu vreau sa o vand vreodata….

    0
    • Si eu am stiut clar ca va fi fusta infoiata, doar ca nu am stiut ca doar un pic infoiata :p eu voiam muuuult, credeam ca nu s-a inventat crinolina aia pentu mine

      0
      • P.s. am vandut-o ulterior, fiindca era important sa imi recuperez o parte din bani. Nu imi pare rau, ocupa foarte mult loc si mi-am luat ceva semnificativ in loc. Cineva s-a bucurat de ea,

        0
  10. Cristina

    Eu am citit cu mare drag, Miruna! Si cred ca ma va ajuta pe viitor. Multumesc 🙂

    0
  11. Mihaela

    foarte,foarte frumoasa rochia

    0
  12. Cristina

    Uitandu-ma la “Say yes to the dress” pare interesanta ideea cu prietenele. Avand bebe mic la vreme aceea nu am prea avut timp de colindat magazinele si de probat nspe mii de rochii. Am mers la un outlet, am ales 3 ,
    le-am probat . prima era naspa , a doua ziceai ca ii turnata pe mine😍. A treia nu am apucat sa o probez. Asa ca am si plecat acasa cu rochita. Acum cu mintea asta as incerca mai multe rochii😜😜😜 Defapt stai , cu mintea asta nu as mai face nunta 😆😆😆😆 Un chef baban cu cei mai buni prieteni si 2 sapt in concediu dupa 😝😝

    1+
    • Nu are rost să te gândești cum ai face acum. Tu, cea de acum, ai umplut găleata nevoii de nuntă. Sau cum să zic.. 😛

      0
  13. Greta

    Mi-a făcut mare plăcere să citesc articolul ăsta 🙂

    Uite aici și povestea mea, adică mai bine-zis… a Ei 🙂

    http://scrisori-de-sertar.blogspot.de/2010/08/ea-rochia-mea-de-mireasa.html

    Eu m-am dus cu soțul, pentru că pe mama n-o puteam aduce peste mări și țări, iar singura prietenă de aici tot amâna ba că are dureri de spate, ba că are nu știu ce programări și timpul se scurgea.
    Dar n-a avut nicio reținere să-mi reproșeze apoi că m-am dus cu el, de ceeee, vaaai, a văzuuuuuut. Dar chiar dacă știa rochia, surpriza tot a avut-o omul când m-a văzut în ziua X, coafată, machiată, învoalată etc.

    PS: cred că ai motivele tale, dar… mie tare mi-ar plăcea să văd o poză cu tine mireasă! 🙂

    1+
    • Îți trimit pe mail 🙂

      E normal să tot fie surpriză, fiindcă ești mai mult decât o rochie, și eu cred că e altceva când te vede în ziua aia fix.

      1+
  14. Alina

    Eu am cumparat-o pe prima vazuta. 🙂 doar ca a fost ultima pe care am probat-o. Am probat inca 3 inainte, dar am stiut intotdeauna ca prima este the one. Am fost mega incantata cand am descoperit la proba ca imi si vine bine. 😅❤️

    1+
  15. Monica

    Miruna, abia am avut nunta in aprilie si as avea o lista intreaga de tips and triks (cat sa imi fac blog special pt ele:). Chiar am intrebat in stanga si in dreapta inainte, dar tot m-am lovit de cateva invataminte noi.

    1+
    • ahahaha, sindromul începe să se manifeste și la tine! Casă de piatră și, please, let the dogs out! Până îți faci un blog specializat, bagă aici niște comentarii :)))

      1+
  16. Silvia R.

    Eu mi-am luat rochia de la un targ de mirese. M-am dus dimineata cu o prietena, am probat mai multe rochii, de la diferite magazine. Spre final, am probat rochia mea. Mi-a ramas in minte si am stiut ca aceea e. Am si cumparat-o in acea seara, dupa ce pe parcursul zilei m-am certat cu toata lumea, pt ca imi spuneau sa mai astept, sa mai caut etc. Nu i-am ascultat si am luat-o. Si mi-a venit superb! Si aratam superb!!! Offf… m-as mai marita o data, doar ca sa o mai pot purta 😁

    1+
    • Exact așa și eu!!!!!!!

      0
      • Ecarulan

        Cred ca rochia ta de mireasa, mai putin infoiata, in alta culoare, poate fi si o rochie de bal/seara/petrecere simandicoasa.
        Asa ai mai purta-o o data 🙂

        1+
  17. Melania

    Mica poveste mi-a inseninat ziua! În curand am banchetul, dar incă nu mi-am luat rochie
    .. toate pietenele imi trimit poze cu rochiile lor insă după ce am citit articolul nu mai sunt atat de sigura ca vreau sa stie😂 Mai bine să mă vadă atunci aranjata si machiata in rochie fiindca o să pară mai frumoasă😘 Ps superba rochia ta

    1+
  18. MonicaT

    Superb articol Miruna.L-am savurat cu placere,avand o mare pasiune pentru rochiile de mirese (e visul meu sa imi deschid un asemenea “wedding boutique”).
    Rochia mi-am cumparat-o din uk si eram singura…asta m-a facut sa ma simt atunci atat de singura si atat de departe de casa,dupa ce cu o zi inainte fusesem cu 3 colege de serviciu,dintre care 2 erau supervizoare,dar a fost infinit mai bine asa.
    MI-a atras atentia modelul cand am atins rochia,nefiind unul la care m-am gandit neaparat – stilul printesa si cu trena,dar a doua vizita m-a facut sa aleg si acel model,macar sa vad cum se asaza.Depasea bugetul cu mult,dar am avut indrazneala sa negociez si sa spun ca pot achita pe loc toata suma cash,era deja redusa o data si era si sample (am avut ceva argumente 😛 )…si rochia a facut o calatorie cu autobuzul spre casa,apoi a calatorit cu avionul,apoi cu un taxi,cu microbuz dus si intors,caci a trebuit retusata cand am ajuns in tara (era prea lunga).In conditiile in care deja mi-o ciopartise o croitoreasa englezoaica,recomandata de cineva din magazin si mi-a luat si bani pentru asta.In final totul a fost minunat.
    In ceea ce priveste aratatul pozelor sau impartasitul dorintei modelului…am spus unei viitoare mirese,care avea nunta inaintea mea…fireste,ca mi-ar placea modelul sirena,e favoritul meu.Cum credeti ca si-a luat rochia,ce stil…desi era plinuta? Sirena binenteles.Numai ca eu imi luasem deja alt model…spre surprinderea ei,poate,atunci cand mi-a vazut pozele.
    Oricum a fost frumoasa si cu siguranta am fost si eu,in rochia mea regala ce s-a potrivit cu tematica nuntii,chiar si cu numele restaurantului … “Regal”
    Doamne cat am putut sa scriu,desi am scurtat cat am putut…bine,se mai putea 😛
    Cred ca fiecare fetita are un vis despre cum va fi ea mireasa si merita sa si-l implineasca,e o zi atat de importanta ce merita atentia si sustinerea celor din jur.
    Miruna,sper ca nu am pricinuit vreun “damage” cu asa lunga istorisire.Pupici !

    0
  19. Roxana

    Ai scris foarte frumos! Si eu am ales sa merg tot cu mama:).
    Am probat o singura rochie si am zis… da, aceasta este…foarte simpla, infoiata partea de jos ,iar sus era gen barcuta peste umeri…A fost obrochie in care m-am simtit foarte bine, am fost foarte fericita si pe care ulterior am oferit-o unei fete care nu si-a permis rochie de mireasa:((.

    3+
  20. Bun de citit inainte de nunta. Dar, vorba aia, cum nu ma mai marit acuma, am ce zice cui ma intreaba. :))

    0
  21. Larisa

    Am facut 3 probe la rochie. Prima cu prietena cea mai buna. A doua cu mama. Si a treia singura, cu sotul sechestrat in masina la trei strazi distanta. Cel mai mult mi-a placut cu mama, pentru ca a avut foarte multe chestii pertinente de obiectat. A lucrat ceva timp in domeniu si se pricepe. Ideea e ca eu imi doream o rochie in forma de A si m-am ales cu aproape o printesa de 15 kg. Am facut-o la o casa de moda cu pretentii din Romania si am strabatut DN2-ul de 4 ori. Nu regret. A iesit frumoasa pana la urma, desi cam grea. Dar cele mai mari emotii le-am avut la valsul mirilor, unde trebuia sa fiu ridicata in brate si nu repetasem niciodata cu rochia.

    0
    • Pfu, și cum a ieșit în final?

      0
      • Larisa

        A ieșit bine in cele din urma. Am grăbit mult ședința foto pentru a putea repeta in rochie. A fost foarte dificil pentru ca voalul era foarte lung și nu voiam sa îl dau jos decât după ce primesc toți invitații. Dacă as mai putea da timpul înapoi, as alege cu siguranța o alta rochie, același vals greu și aceleași emoții.
        By the way, văzusem o poza cu tine mireasa pe pagina unui fotograf de pe Facebook.

        0
  22. Nu te sfii sa scrii articole din sfera asta, stii doar ca ai cititori care n-au been there done that inca :))) 😍

    0
    • Dar am cititori care are planning to be there and do that? Că asta nu știam… 😛

      0
      • Nu avem planuri concrete in sensul asta, dar o sa se intampla la un moment dat. Sa faci o categorie aici pe blog (in caz ca n-ai deja), sa fie mai usor de cautat: NUNTA :))

        0
  23. CristinaM

    Stiam ce vreau, stiam si cum o sa imi stea dar a fost incredibil de greu de gasit fiindca era un model SIMPLU iar la targurile de nunti fix asta nu gasesti… cand am gasit am si cumparat numai da dezamagirea a venit de la croitorese… au tinut musai sa schimbe putin taietura rochiei la gat ceea ce a schimbat aspectul… m-am certat degeaba cu ele ca timp sa refaca nu mai era, am luat rochia din atelier cu o saptamana inainte de nunta; m-au mai luat si de nebuna “ ce are asa? ca se aseaza bine oricum” 😕
    Cel care a suportat si cautarile si dezamagirile a fost sotul… a suportat toate schimbarile cu stoicism

    0
    • Cunosc asta cu greu găsești simplu. De asta, mi-au plăcut enorm toaaaaaate modelele de la le spose di gio, au materiale foarte de calitate și croieli mega simple. M-au fermecat rochiile lor.

      După căutările mele, nu mai puteam să văd paiete și mărgele, simțeam că fac alergie la ele. Am și scris atunci un articol: Factorul circ în alegerea rochiei de mireasă.

      0
      • CristinaM

        Sunt persoane pe care arata bine si paietele si margelele si dantela… Eu am probat o rochie din dantela, de curiozitate…. mi s-a parut ca sunt buna de pus la geam, nu stiam cum sa ies mai repede din ea 🙂

        1+
      • maddy

        mie imi place ideea de a fi over-the-top ca mireasa, ca sincer alta ocazie nu am in viata in care sa port o rochie extravaganta. 🙂 nu`i ca si cum m`as tot duce la Met Gala ca sa zic asa…:)))

        0
        • CristinaM

          Inteleg perfect ce spui, sunt de acord, daca tu te-ai simtit CEA MAI FRUMOASA este perfect… eu cred ca 2 perechi de ochi vad diferit acelasi lucru

          0
  24. Eu am fost într-un singur magazin cu cele mai bune 3 prietene. Am probat vreo 4-5 modele și asta a fost. Bine, ce-i drept, știam magazinul chiar dinainte să fiu într-o relație și aveam câteva modele la care visam. A fost pe principiul am văzut-o, mi-a plăcut, așa că nu mai avea sens să bat degeaba și alte magazine.

    0
  25. Eu nu vreau nuntă și nici rochie. Eu vreau o oficiere scurtă alături de apropiați, iar apoi fuga în vacanță. 😀

    4+
  26. Gabriela F.

    Ce amintiri frumoaseee😍😍😍la început suspinam noaptea😂și mă întreba care.i baiu…răspunsul era știu ce vreau dar nu o să găsesc…apoi suspinam și spunea o sa găsești stai liniștită. Am găsit😂aproape tot ce mi.am dorit alături de mamele noastre 😉că soacra.mea numa pe el îl are…deci trebuia să simtă și ea un pic cum e😉

    0
  27. maddy

    la mine a fost foarte simplu. sunt inalta si slaba si am vrut o rochie tip printesa, cu corset si fusta voluminoasa pe cercuri.
    am luat un catalog, mi-a placut o rochie cu corset cu pene albe, cristale, fusta era complet facuta din bucati de tul, exact pe gustul si viziunea mea.
    magazinul era in Bucuresti. m-am urcat pe tren cu viitorul sot, am mers la magazin, am probat rochia, mi s-a potrivit perfect, am cumparat-o si ne-am urcat inapoi pe tren cu rochia intr-o cutie mare.

    0
  28. Ohhh, ce amintiri frumoase mi-ai trezit! Pe mine nu ma interesau florile, ce mancam la nunta (detalii care in Grecia sunt foarte importante!) ci am avut doua dorinte: biserica la malul marii (checked) si o rochie ca pe cea pe care o visai si tu (Printesa Sisi a fost obsesia mea de la 6 ani incolo) Eu am mers cu soacra-mea la un magazin din ala de designer dintr-o zona super fancy din Atena, am gasit rochia din prima (cum am pus-o pe mine am zis, gata, asta e!) am vrut sa renunt cand am auzit cat costa dar soacra-mea a zis no way. So, m-am simtit ca o printesa (sau cum imi inchipui eu ca se simt ele:) si acum mor de ciuda ca nu mai intru in ea, ca mi-as bea ceaiul jucandu-ma de-a Sisi cu rochia aia pe mine :))

    0
  29. Cris

    Sa stii ca si eu sunt tare curioasa sa te vad. Sunt sigura ca ai aratat divin si extrem de elegant.
    Eu am stiut neaparat ca vreau rochia facuta de un designer local. Voiam ceva simplu, mai atipic, gandeam eu. Mi-au facut-o cei de la Rhea Costa, am mers doar cu sora-mea. Designerul lor mi-a propus, eu am fost in love cu sugestia, gata intr-o luna si nici nu am platit mare lucru, if you ask me. Dar era oarecum la inceputurile lor, cand inca nu erau foaarte cunoscuti.
    m-ar termina psihic sa incerc n-spe rochii, nu as reusi sa ma decid niciodata fara sa simt regrete cumva ca alta era mai faina..

    0
  30. Raluca

    Minunat articol, ceea ce transmite, trairile si emotiile tale.
    Rochita e divina sigur ai fost superba.
    Experienta mea a fost mult mai simpla. Am mers impreuna cu viitorul sot intr-un magazin renumit din oras. Prima rochita probata mi-a ramas la suflet si nu am vrut sa mai caut altceva.
    In acest moment, cu mintea de acum, nu m-as mai priva de cautare si de momentele frumoase, care vin cu aceasta ocazie unica in viata, dar atunci eram lipsita de experienta si informatii.
    Nu regret alegerea facuta, dar as fi profitat altfel de etapele cautarii rochiei de mireasa cea mult visata.
    Sotul m-a sustinut mereu si nu ne-a purtat ghinion ca am ales-o impreuna. 🙂

    0
  31. Vale

    Buna, scriu pentru ca vad ca raspunzi si as vrea din toata inima sa iti spun tie, dar si tuturor fetitelor si tuturor baieteilor ca e o mare fericire sa găsești un om cu care sa iti imparti viata, cu bune și rele, dar sa faci din rochia de mireasa un tel mi se pare gresit si trist. Orice nevertebrata e capabila sa își gaseasca pereche, dar oamenii au datoria sa faca lumea mai buna.

    3+
  32. Cristina

    Eu mi-am cumparat rochia din București (eu fiind din Bacău). Prima data am cautat in tot Bacaul si nu am gasit nimic care sa imi placa. Ei bine gasisem ceva dar e scumpa. Apoi una din cumnate mi-a aratat rochia care a purtato, care o avea de la sora ei(ma gandeam sa salvez niste bani). Chestia e ca rochia era simpla, doar cateva pietricele pe ici colo, era din doua bucati, corset si fusta si era putin mare. Mama si sora-mea de cum au vazuto au zis NU. Apoi destinul a facut ca eu sa ajung București. Nu am mers special pt rochie, eram cu bunicul meu care se internase pt o operatie, iar eu stateam la cineva si mergeam in fiecare zi la el.
    Viitorul meu sot avea un nepot student acolo care era rabdator si cunostea Bucurestiul, asa ca a m pornit in cautarea rochiei. Am vazut-o intr-un magazin si a fost dragoste la prima vedere. Am mai probat si alte modele dar ea venea turnata pe mine, nici prea lunga, nici prea mare. Asa ca a ramas. Am dat pe ea acum 9 ani 1000 lei dar nu mi-a parut rau nicio clipa. Tot din Bucuresti ne-am luat verighetele, pantofii de mireasa si costumul mirelui.
    Rochia o mai am si acum. Am vrut sa o vand dar era rupta jos putin si atat am amanat mersul la o croitoreasa ca a ramas in sifonier.

    0
  33. 🙂 eu mi-am vazut rochia la o prezentare de moda si m-am dus direct la creatoare si asta a fost, dar am fost prietena miresei din poveste, ce fain a fost sa-mi insotesc prietena la cautat si probe si mai ales sa-i tin secretul fata de toata lumea, a avut 2 rochii si numai noi doua stiam, aww. Ce pacat ca toate prietenele mele is maritate si cele desmaritate nu mai intentioneaza sa repete treaba cu rochia

    0
  34. Eu stiu ca nu as mai lua aceeasi rochie acum :))

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 237 queries in 1.211 s