-Unde sunteți? Unde sunteți, să-mi spui! m-a sunat Horațiu, pe la 8.
-În casă, ce ai? Tu unde ești?
Luna: September 2017 (Pagina 2 din 4)
Blogul acesta împreună cu Gașca Zurli vă oferă o invitație de 4 persoane la spectacolul Gașca Zurli, din București, din 25 octombrie, de la Sala Polivalentă.
Și, cu ocazia asta, vă întreb: găsiți aceste parteneriate media utile, dacă să continuu cu ele sau dacă vă obosesc și enervează? Nu îmi dau seama, fiindcă multe dintre evenimente au loc în București, iar dumneavoastră citiți blogul și din Guatemala. Ideea e că pe oamenii ăștia îi ajută să își promoveze evenimentul, pe unii cititori îi ajută că află de spectacol, iar pentru alții e o ocazie să participe gratuit. Cum vi se pare, o las baltă?
Pe Bulevardul Tineretului, cam pe la jumătate, ea ținea un baston în mâna dreaptă, el o ținea de mână pe ea. Avea pălărie și era îmbrăcat într-un costum bej, călcat la dungă, ca un înger bătrân.
Am trecut pe lângă ei ca-n desene animate și a trebuit să mă întorc să le spun ceva. Tocmai mă certasem cu bărbatu-meu cu o seară înainte și aveam nevoie de un exemplu viu că “până la adânci bătrâneți” nu e un clișeu. Să fi fost oare un semn?
-Pe tine te cunosc de undeva, mi-a zis el când m-am apropiat.
Deși nu îmi place expresia “te ajută bărbatul”, fiindcă mi se pare dureros de nedreaptă pentru femei. Se dă textul:
Dacă bărbatul ăla e și tatăl copiilor ei, el nu are de ce să “o ajute”, ci doar să își facă jumătatea lui de treabă fără ca nimeni să nu-i ridice vreun altar pentru asta.
-Când am mai fi făcut noi atâtea chestii într-o zi, dacă eram în Anglia? mă întreabă Horațiu în timp ce mă strânge un pic mai tare de mână. Fix când traversăm grăbiți prin fața bisericii de pe strada noastră, iar eu mă uit la vârfurile pantofilor mei cum ating pământul de parcă-l sărută. Eram în drum spre conferința la care el era vorbitor, iar după-masă aveam lansarea de carte. Ce zi! Plus că, de fiecare dată când îmi văd picioarele dansând în salturi mici pe tocuri, pe o muzică auzită doar în capul meu, îmi imaginez că așa era lumea din ochii lui Carrie Bradshaw în Sex and the City.
La un moment dat, am început să primesc mesaje cu print screen-uri de la prieteni, dovadă că au votat ”Miruna Ioani” la personalitatea online a anului, la Webstock.
Adică, pe mine?!
E o nominalizare importantă, numa’ să vedeți cine mai e pe listă! (Dați adresa de email, primiți un link si de acolo aveți acces la toate numele celor nominalizați. Puteți alege pe oricine, vă asigur că merită mulți.)
Vă mulțumesc tare celor care mă votați. Webstock e o conferință foarte mare, la finalul căreia se dau practic Oscarurile din online-ul românesc. Ca să înțelegeți de ce mă bucur. Și de ce sunt recunoscătoare celui care m-a propus. Că eu nu sunt nici scriitor, nici om de PR, eu sunt un dentist nominalizat la Oscar.
Dacă vreți să votați, o puteți face aici.
