Pe Bulevardul Tineretului, cam pe la jumătate, ea ținea un baston în mâna dreaptă, el o ținea de mână pe ea. Avea pălărie și era îmbrăcat într-un costum bej, călcat la dungă, ca un înger bătrân.
Am trecut pe lângă ei ca-n desene animate și a trebuit să mă întorc să le spun ceva. Tocmai mă certasem cu bărbatu-meu cu o seară înainte și aveam nevoie de un exemplu viu că “până la adânci bătrâneți” nu e un clișeu. Să fi fost oare un semn?
-Pe tine te cunosc de undeva, mi-a zis el când m-am apropiat.
-E, na, de unde să mă cunoașteți? i-am răspuns surprinsă, deși sentimentul era reciproc. Avea niște ochi albaștri tulburători, un zâmbet ștrengăresc, toți dinții în gură, încă o ținea de mână.
-Nu știu de unde, domnișoară, dar până ajungem la Mega o să îmi amintesc.
-V-am văzut când am trecut și mi-ați rămas în minte, am zis că trebuie să vă spun ceva. Că sunteți un exemplu pentru mulți ăștia tinerii ca mine.
-De 61 de ani suntem căsătoriți, domnișoară, a zis ea. (Încă se țineau de mână, deși ne-am oprit.) Pe treișpe mai. Și treișpe, și mai. Și uită-te la noi.
-E așa frumos că încă vă țineți de mână!
La care, el se uită la mine și zâmbește:
-Pentru siguranță, domnișoară. Nu vedeți că soția merge cu baston?
Să mor de râs :))) Ce ziceți, așa o să ajungem și mulți ăștia tinerii ca mine?
Umor modern, la 80 de ani.
foto via Shutterstock, cuplu ținându-se de mână
aura nedelcu
Super! Si tu potoleste-te, nu te mai certa cu sotul:))
Miruna
Ei, na, lasă, că altfel i se urcă la cap 😛 nici nu mai știu de ce ne-am certat, o fi fost ceva important cu siguranță :)))
mihaela
Pe de o parte: wow. Chiar ai avut curaj sa ii intrebi, asa, direct?
Pe de alta parte: Noi ne-am casatorit pe 18 mai.
Miruna
O, da. Voiam sa le fac poza. Apoi mi-a fost rusine sa ii intreb.
Roxana
Ce emotionant. Asta mi-as dori si eu, si un spirit viu, dar tare mi-e ca stresul o sa-mi taie elanul. Cum de altfel pentru multi dintre noi.
Miruna
se mai duce din elan, dar rămâne loc de altceva. Important e să nu ți se taie de tot.
LAURA C.
Frumos! Oameni binecuvantati!
Miruna
Și haioși :))) au zis apoi că s-ar fi ținut probabil de mână oricum, dar acum nu ai mai putea ști :))
Ioana Marinescu
Si pe mine ma impresioneaza imagini de genul asta. Sunt atat de putini. Din pacate, majoritatea merg la 1 metru unul de anul, se injura, zbiara, parca abia asteapta sa moara alalalt 🙁 . De aia atunci cand vad asa cupluri imi vine sa le pozez sa le “dau la ziar” 🙂
Miruna
așa și mie. apoi îți dai seama că momentul poate rămâne magic și numai în memoria ta.
Roxana
O cearta n-a omorat pe nimeni, face bine la casa omului :))
O sa va fac poze cand o sa fiti batrani si o sa va tineti de mana prin parc si le dau la gazeta 😉
Miruna
:)) abia aștept
o femeie
Ce poveste frumoasa! Si frumos ca te-ai intors sa le vorbesti! Eu nu aveam curajul!
Unde locuiam acu 4 ani aveam 2 vecini: el 86 ani ea 83. Veseli si sugubati, ea cu bicicleta. Intr-o zi el a facut un atac cerebral – cand am vazut ambulanta in fata blocului si zgomot de lift am inlemnit. Peste o luna s-a intors din spital. Cand a cazut a sunat la prima usa sa ceara ajutor sa il ridice pe el si sotul a sarit imediat.
El si-a revenit partial, a mai mers in cadru (facea exercitii in garajul cladirii), dupa 1 an a murit – am aflat dupa ce ne-am mutat, ea povestindu-ne ca nu e bine sa fumezi, uite ce probleme da. Ea se simtea impacata pt ca el suferise ultimul an si s-a incheiat chinul.
Ma mai intalnesc cu ea cand merg la gradina, ea fiind cu cainele nepotilor la plimbare. Si e mandra ca are stranepoti.