Ce sunt în stare să fac pentru copilul meu

mom wow

Când eram mică și mă durea ceva, mama îmi spunea că și-ar dori să o doară pe ea, să-mi ia toată durerea cu mâna, să sufere ea, să plângă ea, să i se facă ei crustă pe bubă, apoi să-i cadă și tot așa. Nu se putea, normal, așa ceva, iar mie mi se părea foarte ciudat ca un om să-și dorească să sufere perfect gratuit în locul altui om.

Când mi-a frânt inima cel mai mare idiot pe care cred că l-am iubit la un moment dat, mama a zis că a simțit pentru prima și singura dată în viața ei instincte criminale. Iar m-am mirat, fiindcă mama mea e genul de om bun, care-și dă ultima aspirină din casă unui bolnav doar ca să-l scutească de un drum până la farmacia din colț.

Când am născut, în noaptea aia, mama a slăbit 5 kile întregi.

O să înțelegi când o să ai și tu copii, îmi spunea.

Și , iată, că îl am.

Toată sarcina, abia am mâncat o tabletă de ciocolată. Albă și aia, nu cumva să deranjez vreun locatar din burtică.

Din momentul în care am văzut 2 liniuțe pe test, nu m-am mai atins de cafea. Eu -care nici atunci când m-a pus medicul pe regim strict până la sânge, din cauza unei alergii de cauză necunoscută- nu m-am putut abține de la cafea.

Dar cea mai mare teamă a mea de după ce urma să nasc era lipsa de somn. Fiindcă nu pot funcționa fără. Adică, pot o vreme, ca orice om normal, dar după vremea aia, s-a terminat. Am supraviețuit și cu chestia asta, ba am setat noi standarde de funcționare a propriului meu sistem, încât aproape încă puteți spune că sunt o persoană drăguță.

Dar cea mai tare chestie de care nu aș fi crezut că sunt în stare a fost acum câteva zile, în parc. Tudor alerga pe iarbă, eu după el, la câțiva metri în spate. Horațiu pe bancă. La un moment dat, ca în desene animate, s-a schimbat scena și, pac, Tudor mai avea un pic și mângâia caninii unui maidanez destul de nervos. Copilul e prietenos cu câinii, nu aș vrea să îi fie frică de ei, dar nici să fie atât de apropiat cu un necunoscut. L-am simțit pe Horațiu cum se năpustește din spatele meu, de, dacă ar fi fost Superman, m-ar fi strivit cu mantia cea roșie. Și, în timp ce alergam spre Tudor, mă gândeam deja cum să mă ofer eu însămi drept hrană maidanezilor înfometați și foarte enervați. Mă transformasem. Eram Superman și Batman la un loc. Pentru copilul meu? Fugiți, urâților, de-aici, că vă dau un picior nu să mi-l mâncați, ci drept în gură!

Am înșfăcat copilul, care nici măcar nu s-a speriat și m-am întors la bărbat, care era transfigurat și tot transpirat în costumul lui de Superman enervat.

Am supraviețuit cu toții, inclusiv maidanezii.


Am scris acest articol în semn de mulțumire pentru Zâna Scutecel, care a dus o campanie antifumat în sarcină zilele astea pe blogul ei. Îmi place că s-a gândit la ceva de real folos, mai ales pentru bebeluși, că a ales să ducă o campanie fără sponsori, doar prin puterea comunității sale. În ziua de astăzi, când fiecare covrig donat are un buget de publicitate în spate, inițiativele de genul acesta sunt ca o gură de aer curat. Sper ca mesajul să fi ieșit din bula noastră, să fi ajuns la mamele care au cu adevărat nevoie de ajutor ca să se lase de fumat în sarcină. Miza e prea mare, iar timpul e foarte scurt.


Și aș îndrăzni să duc discuția un pas mai departe. Dacă suntem capabile să ne lăsăm de ciocolată și de cafea pentru puiii noștri, dacă suntem în stare să alergăm pe tocuri după ei, să-i legănăm cu orele în brațe, să-i alăptăm până la adânci bătrâneți, să le răspundem la a cinșpemia întrebare, dacă putem renunța la fumat pentru ei, la rujuri scumpe și seriale preferate, dacă oricând sărim să ne luptăm cu maidanezii, cu sistemul și cu toată societatea pentru ei, cred că, de fapt, noi mamele suntem niște Superman-i sub acoperire. Mama mea avea dreptate. Așa-i că putem face orice?

super mamă

Articolul anterior

Când ne vorbim de rău un coleg, toată industria are de suferit

Articolul următor

Ce șanse au medicii români plecați în străinătate dacă vor să se întoarcă în România?

37 Comentarii

  1. Asa este! Ne transformam. Asa e firesc pana la urma!

    2+

    • Superputeri! Să vezi ce superputeri am avut azi-dimineață la 7 fără, când cineva mic a făcut ochi, iar mă-sa ar mai fi dormit vreo săptămână 🙂

      3+

      • Cris

        haha i feel you!!!! al meu mic s-a trezit la 5.14 apoi am stat ochi in ochi pana la 7 cand a adormit el si s-a trezit sora-sa :))) noroc ca ma bag la nani devreme.

        0

  2. După multe așteptări de bebel am făcut un pact cu Dumnezeu: „dă-mi, Te rog, un copil, mă las de fumat în schimb!“ Ziua celor două liniuțe pe test în 2010 a fost prima zi de nefumător și mă țin de partea mea de pact de atunci.

    5+

  3. Roxana

    Asa este!!! Pentru copiii nostri chiar putem face orice. Si eu am renuntat la bauturi acidulate si la ursuletii gumati… ursuleti nu mai mananc de cand fii’mea mi-a spus ca sunt o prostie,se lipesc de dinti si faci carii. Si credeti-ma ,avea doar 3 ani. Pana la 3 ani nu I-am dat zahar. Si nici acum nu mananca decat un dulce pe zi si are 9 ani.

    0

  4. Care este problema in a manca ciocolata in sarcina? Nu stiam sa fie pe lista de alimente restrictionate.

    6+

  5. Adina Maria

    Ma stiam si eram știută ca o fumatoare.vreme de 17 ani nu mi-am imaginat ziua fara țigară si socializarea fara de acest obicei.
    Pana cand m-am decis sa fac un copil. Si nu,nu m-am lasat in ziua in care am aflat ca sunt insarcinata. Ci cu luni înainte ca sa fiu sigura ca trec de sevraj.
    Daca vrei sa te lasi de fumat,poți. Trebuie doar sa iti doresti suficient

    4+

  6. Eu ti-am scris pe grup parerea mea despre fumat si copilasi: nu doar in sarcina dar si primii ani de viata si nu doar fumatul mamei ci si a celor din jur si intalnirea cu fumatori/ spatii in care s-a fumat.

    Semnat: o astmatica cu mama fumatoare si cand ii zisei mi-a ras in nas.

    2+

  7. cristina

    eu am invatat sa mananc de pe jos (regula celor 5 secunde). asta nu se intampla niciodata inainte.

    1+

    • mor de râs :))))))))) și eu!!!!!! Pfoa, standardele de curățenie au avut mult de suferit! Te mănâncă viermii de la interior, dar măcar mănâncă în ritm lent, nu agitați de la cofeină :)))
      p.s. Nu pe tine, ziceam așa, în general :))

      1+

  8. cum vi sa parut sarcina?

    0

  9. Cris

    Ma bag in seama cu straini :))) gen cautam prieteni, cer numere de telefoane la mamici ca sa aranjam sa se intalneasca pustioaicele cand iesim la joaca afara. i would never do that daca nu ar fi vb de impletit prietenii pt cea mica.
    hmm.. mangaiem toti cainii intalniti si pasnici, dupa ce intreb stapanii daca e ok.

    1+

  10. Nu peste foarte mult timp, Tudor o sa realizeze ce norocos este pentru ca are o asemenea mama. 🙂 Bine, cred in general ca toate mamele fac sacrificii pentru copiii lor, dar stii cum e, atunci cand ii intrebi pe ei, acestia raspund “mama mea e cea mai tare”. 😀

    0

    • Nu îi va scoate nimeni ochii cu sacrificiile făcute pentru el. Răsplata este mult mai mare!

      0

      • Asta e cel mai important. Vad multi adulti pe care i-a handicapat psihic si social faptul ca au o mama (de regula) care le scoate ochii permanent cu “ce multe a facut ea pentru el”… cand, de fapt, cred ca era doar datoria ei de mama.

        0

    • Diana

      Amy, sa stii ca nu e ok sa te sacrifici. Sau, ma rog, sa vezi lucrurile ca pe un sacrificiu, pt ca da, copilul vine la pachet cu o viata diferita. Dar daca le vezi ca pe sacrificii, proiectezi in el tot felul de asteptari si chestii, si nimeni nu e happy pe termen lung. There you go, cu cata intelepciune am grait :))))

      0

  11. Diana

    Mai, eu sunt la nivelul urmator, ma straduiesc sa ii fiu pe plac prietenei lui. Like I’m really trying, fac conversatie in olandeza, cursiv si fara mari greseli :)))

    0

    • next level, wait for us, big sister sau scrie un manual, să ne fie mai ușor când ajungem și noi.

      1+

      • Diana

        Da, stiu, cand povestesc asa pe internet, am si eu senzatia ca ma descurc (de scris carti cum ar veni ). In realitate, I don’t have a clue of what I’m doing, improvizez asa pe parcurs :))

        0

  12. Pe langa faptul ca tu imi esti draga, am si o mare admirație pentru mama ta, o doamnă extraordinara care a simtit tot ce e bun pentru copil, chiar daca teoriile momentului spuneau altfel. 5 kg???

    0

  13. mihaela

    Eu la dulciuri nu am renuntat, nici in sarcina, nici acum cand alaptez. 🙁

    0

  14. Alina

    Gasim in noi resurse pe care nici nu credeam ca le putem avea 🙂
    Pana la urma alergia de la ce a fost?

    0

    • Nu știu nici astăzi. Mi-a trecut prin puterea gândului și niște desensibilizare cu polen administrat într-o schemă anume, cu doză mărită treptat.

      0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 202 queries in 0.538 s