Degetul sau suzeta?

suzeta

Întotdeauna mi-am certat pacienţii ai căror copii sugeau degetul ori suzeta, la vârste înaintate, adică după 3 ani. Celor cu copii mai mici, le sugeram cam indiferent de cât de mai mici erau copiii, să înceapă încet-încet demersurile pentru stoparea acestui obicei vicios. Îi sfătuiam să citească puţin despre metode de dezvăţare, încât să nu fie ceva traumatizant pentru copil. Îi avertizam că se lasă cu plâns. Dar le explicam că e în interesul copilului şi că puterea e în mâna lor. Îi speriam bine (le spuneam că pericolul nu e numai că se strâmbă dinţii, pe ăia îi putem îndrepta cu sârme, dar se strâmbă oasele, care nu se mai corectează apoi decât –Doamne fereşte- cu operaţie. Cine vrea să-i dea malformaţii copilului său?! )

He cries, it breaks your heart, you carry on.

Acestea erau cuvintele mele exacte. Le rosteam aproape automat, ca pe o poezie. Înţelegeam că plânsul copilului îţi face inima bucăţi când eşti mamă-sa, dar înţelegeam mult mai bine pericolul.

Am avut nişte paciente, 3 surori. Venite cu mama lor. 3 , 5 şi 7 ani. Toate aveau nişte modificări destul de urâte, toate sugeau degetul. Inclusiv cea mare. I-am explicat mamei că trebuie să ia atitudine, deja nu mai este opţional. Când 3 copii ai aceluiaş părinte au exact acelaşi obicei vicios şi malformaţii dento-alveolare, deja nu mai poţi da vina exclusiv pe gene, mai ales că pe gene nu le mai putem schimba. Tipa zicea că, lasă, le pune aparat când sunt mai mari. Asta nu e o soluţie chiar aşa de simplă, implică alte complicaţii pentru copil (să fim serioşi, chiar e aşa o plăcere să faci vizite regulate la ortodont şi să porţi sârmele alea în gură? Ca să nu mai zic de impactul psihologic). Se poate să fi menţionat cuvintele „child negligence” şi „social services”. A funcţionat. Un an jumătate mai târziu, la fetiţa cea mică se corectase muuult problema, maică-sa era superîncântată şi mi-a mulţumit. Deci, fapte, nu vorbe.

Bun, acum să treacă Miruna-mămica la microfon, că Miruna-dentistul şi-a făcut numărul.

SUZETA. În engleză, are un nume tare fain: pacifier. Adică, un fel de împăcuitor. Liniştitor de copil. Că , normal, nu vrei să urle ăla mic, nimănui nu-i place, mai ales lui. Plus, între suzetă şi deget, cred că e de preferat prima, că pe deget nu prea ai cum să-l arunci la gunoi, dai la copiii mai mici, la ciori ori zâne măseluţe. Când era Tudor mic-mic, voia să sugă şi când nu îi mai era foame. Ceea ce nu era o problemă în majoritatea timpului, exceptând acele momente în care eram pe afară, în maşină, etc, iar sânul nu era chiar la-ndemână. O variantă foarte bună ca să linişteşti copilul era suzeta (după ce a început să sugă bine, ştiu şi eu lucrurile astea). M-am gândit zile şi nopţi, când e momentul oportun să o introduc, dacă sunt cea mai oribilă creatură de pe pământ că îi bag copilului plasticul în gură, că nu e ceea ce i-am promis când l-am invitat în familia noastră şi alte cele. Cert e că atunci când i-am dat suzeta prima dată, am plâns de 3 ori. Bărbatu-mio era cu o faţă lungă, nu înţelegea săracul de ce a încetat copilul să plângă şi a început mă-sa. În fine, noroc că pruncului nu-i place suzeta, o scuipă proiectil, e cea mai inutilă chestie pe care am dat banii.
DEGETUL. De la o vreme însă, şi-a descoperit degetul. Degetele. Pumnii şi toată mâna. Norocul lui e că le molfăie doar, le linge ca pe îngheţată. Doar că nu se ştie niciodată ce tentaţii stau după colţ şi ce plăceri la îndemână. La propriu, spun asta. Nu ştiu dacă e normal să-ţi faci atâtea probleme, sper că mai sunt mame care-şi fac atât de multe gânduri pe un subiect atât de simplu.

Am o prietenă bună ortodont şi am întrebat-o pe ea. Lucrează în Sibiu, la clinica stomatologică Unique Smile. E o tipă foarte pasionată, genul care dă mai mulţi bani pe cursuri decât pe genţi. Să vedeţi ce mi-a răspuns la câteva întrebări:

1.      Degetul sau suzeta? Sau pumnul, amândoi pumnii? Care-i răul cel mai mare?

Nimic. Orice factor care transmite o forță mică dar constantă pe parcursul creșterii poate influența negativ. Până la 3 ani e ok, și suzeta și degetul și colțul de la păturică  … apoi, cu cât se prelungește, e mai nociv.

2.      Până la ce vârstă e ok să lăsăm bebeluşul să sugă deget/suzetă? La ce vârstă devine super periculos?

Până la 3 ani este un lucru firesc, ce face parte din obiceiurile fiziologice ale unui copil, și nu produce efecte adverse. Persistența peste 3 ani, duce la modificări ale osului maxilar. Adică al întreg complexului nazo-maxilar, cum ar fi maxilar îngust, ocluzie deschisă, care atreneaza apoi alte obiceiuri- respiratia orală, eventual interpoziţia limbii prin spațiul creat de deget.

Oprirea obiceiului la o vârstă optimă- 3-4 ani reduce anomalia, dacă funcțiile normale sunt restabilite.

Un maxilar îngust mai apoi antrenează și mandibula să rămână mică, și retrognată (adică mai în spate)- creșterea este influențată. Mai apoi și prin presiunea mâinii asupra mentonului (adică bărbiei), “ajută” ca mandibula să nu crească suficient și să determine o arcadă mandibulară înfundată de cele mai multe ori în formă de trapez. Bineînțeles, toate aceste modificări osoase antrenează și modificări de poziție a dinților- înghesuiri dentare, protruzia excesivă a incisivilor superiori, retruzia dinţilor inferiori.

3.      Care e cel mai rău efect secundar al acestui viciu din punct de vedere dentar?

Poziția dinților se poate corecta ortodontic, fără probleme. .. Cel mai mare viciu este modificarea osoasă care se produce, palat îngust, boltă adâncă, mandibulă mică, retrudată și facies de pasăre…cu inocluzie labială. Modificările bazelor osoase sunt mai greu de corectat doar ortodontic, acolo trebuie și tratament chirurgical de cele mai multe ori.  Din cazurile pe care le văd, menținerea obiceiului de sugere a degetului, până la vârsta adolescenței duce la anomalii dentomaxilare, care se mai pot corecta doar chirurgical.

4.      Ce facem cu atitudinea părinţilor de „lasă, îi punem aparat dentar când creşte mare!”? 

Aparatul dentar din păcate nu poate rezolva 100% problemă produsă, după cum am zis deja. Depinde vârsta la care se întrerupe obiceiul, cu cât e mai târzie, cu atât mai grav. Mulți pacienți vin cu probleme de gen, și constată la ortodont că, de fapt, lucrurile stau mult mai grav decât și-au imaginat. Şi au și o atitudine greșită uneori către copil .. vezi ți-am zis eu să nu mai sugi degetul…. dar eu consider că decondiționarea obiceiului vicios ține de părinte. Și da , de multe ori ne e milă de că săracul, că lasă-l că e mic și el…și alte asemenea scuze.. Adevărat e greu să fi uneori strict cu copilul…dar toate astea au un răspuns mai târziu.

5.      Cea mai eficientă tehnică de dezvăţare, din experienţa ta?

Nu există :)). Cea mai eficientă este cea care merge cu fiecare în parte. E ca și cu tratamentele. Nu toate funcționează la fel la toți pacienții. Depinde. Îți pot enumera câteva, chiar dacă unele pot părea barbare.  Și uneori chiar nici cele barbare nu funcționează. Atunci, eu zic că trebuie să trecem la o abordare psihilogică… Ziua se pot controla mai ușor, noaptea e mai problematică sau în timpul somnului. E un gest de alint, de fapt.

Alte tehnici: tot felul de substanțe pișcăcioase, ardei iute etc pe degete

mănuși fără degete noaptea

leucoplast pe gură noaptea

atele la mâini

cămașă de noapte cu mâneci legate…. Da, știu, sună barbar…

Eu recomand, dacă s-au încercat metode mai puțin agresive și nu s-a reușit, să se aplice un aparat special construit cu niște țepi pe palat, care nu mai produce plăcere în momentul în care introduce degetul, și care nu-i mai permite mișcarea de sugere…

????????????????????????????????????

????????????????????????????????????

????????????????????????????????????

Aici aveţi o fetiţă de 14 ani, care a supt degetul. Cam asta se poate întâmpla cu dinţii şi oasele. Vedeţi ocluzia deschisă (dinţii nu se mai întâlnesc), cei de sus sunt mult aduşi în faţă, iar cei de jos mult împinşi în spate, cu os cu tot. Mulţumesc, Andreea, pentru poze.

Părerea mea e că se pot opri aceste obiceiuri vicioase (vorbim de folosirea îndelungată a suzetei, suptul degetului şi oricăror altor obiecte între dinţi) şi într-un mod mai puţin barbar, cum zice Andreea. Dacă aţi păţit şi-aţi reuşit, musai să-mi povestiţi cum aţi făcut! Noi încă nu am ajuns în stadiul acela, sper să nici nu fie cazul. Însă, ce îmi sfătuiam şi pacienţii este să nu ofere niciodată suzeta când pruncul e liniştit (am scris aici) şi să construiască o poveste în jurul opririi folosirii ei. Nu spuneţi copilului că e ruşine să sugă degetul, ruşine e când minte sau fură. Spuneţi-i că degetul e pentru scris, mâncat, etc, stabiliţi un termen limită după care nu va ma folosi suzeta/degetul. O aniversare e un pretext ideal. Sau orice alt eveniment. Şi, cel mai important, ţineţi-vă voi, părinţii, de cuvânt. Copilul o să mai ceară suzeta, va mai căuta degetul. Amintiţi-i care-a fost înţelegerea şi rezistaţi tentaţiei de a ceda.

Vă doresc succes şi să nu vi se rupă inima.

imagine via Shutterstock, suzetă

Dacă doriți să aflați când scriu, vă invit să urmăriți pagina de facebook a blondelor.

Articolul anterior

Cum am făcut un drum prin România şi m-am simţit ca din Viena

Articolul următor

Cum coacem copii în anul 2016

50 Comentarii

  1. Ina

    Pe la 2,5 ani am inceput sa ii taiem din suzeta, varful, apoi din ce in ce mai mult. Prima noapte a fost un urlet minunat, te rog, asta nu mai e buna, sa cumparam alta, te rog, si lacrimi si tavalit. Apoi treptat treptat a renuntat singur, tinea suzeta asa, ca pe tigara, in coltul gurii, in joaca, in 2 luni cred am scapat cu totul de ea.
    Fi’miu a fost, si este, degraba urlator. Recunosc, suzeta a fost un sprijin pentru noi. Sa fim sanatosi! 🙂

    1+
    • cred că şi pentru el, doar nu cred că urla de fericire. Dacă pruncul cere ceva de alinare, e o nevoie a lui, pe care o putem satisface. Secretul e cât timp folosim această metodă. Însă şi eu m-am simţit vinovată că am încercat… habar nu am de ce.

      0
  2. Andreea L.

    Fetita mea, nu a avut niciodata suzeta. i-am cumparat si noi, ca parinti de treaba ce suntem, dar o tot scotea afara. n-am insistat. Cu cel mare, insa, am avut de furca…tinea si 2 suzete in gura la un moment dat…nu-mi amintesc cum a renuntat la ea…dar avem poza cu cele 2 suzete in gura, !!

    4+
  3. Experiența mea cu suzetele respectiv degetul nu a fost una plăcută.

    Mama mi-a luat suzeta pe când avem 6 luni și am început să-mi sug degetul. Procesul a continuat până pe la 8 ani când am fost nevoită să port primul meu aparat dental mobil. Evident că nu și-a făcut efectul pentru că nu eram foarte disiplinată, așa că pe la 12 ani am avut nevoie de aparat fix care a costat o groază de bani.

    Nu știu cum voi face eu cu copii mei, dar vorba aceea – până atunci va mai curge multă apă de Dunăre.

    1+
    • se spune că e mai uşor să dezveţi copilul de suzetă decât de deget. Însă adevărul e că uşor oricum nu e şi că secretul stă în mâna părintelui, cât e de perseverent. Altfel, uite ce păţeşti!
      Şi la 12 ani l-ai purtat?

      0
  4. Anda

    Eu am supt degetul o vreme cand eram mica-mica. Matusa mea, stomatolog, m-a vazut (cred ca aveam undeva pe la un an, un an si ceva), si a atentionat-o pe mama. Solutia salvatoare a fost manusa (cu degete). Normal ca nu am agreat materialul respectiv si m-am oprit. Fara scandal si plansete, m-am pus pe leganat pana am adormit 🙂
    [din spusele mamei, eu nu am amintiri atat de vechi]

    0
  5. alex

    Bebe al meu ar un an. I-am luat suzeta cand avea 4 luni pentru ca urma un zbor cu avionul si citisem ca trebuie sa suga ceva in timpul decolarii/aterizarii si ce ma fac daca nu vrea san. Nu a vrut deloc suzeta. Cand si-a descoperit manutele, incepuse sa isi suga degetelele, chiar a adormit de vreo 2 ori asa, dar in 3 saptamani s-a dezvatat. Cand isi sugea degetelul, eu credeam ca il suge de foame si il inlocuiam cu san…si asa a renuntat. Acum isi mai baga degetul in gura caci ne pregatim de noi dintisori, dar nu le suge, isi maseaza gingiile.

    0
    • Aşa face şi Tudor!!! Nu suge, parcă îşi ronţăie degetele. Şi câte 3-4 o dată. Fix acum îmi povestea o prietenă care are un băiat cu o săptămână mai mare decât Tudor, că şi el la fel face: nu suge, molfăie doar. O fi moda la bebeluşi, mai ştii? Ai noştri sunt prea mici să le apară dinţii.

      0
  6. Valeriu

    Ardei iute pe degete. Clasic si sanatos.

    0
  7. Eu am dintii inghesuiti (bun, is lopeti pe arcade mici) si probabil, pe langa darul genetic amintit mai inainte, s-a datorat si degetului. Doua de fapt. Pe care le-am toscait ceva timp, mai ales ca in primiii 5 ani de viata cam ele singurele au fost alinare. S-au luptat ai mei dupa aia sa ma dezvete, dar a fost un proces anevoios.

    Fii-mea e fan suzeta. Incepem sa ne pregatim sa o scoatem din decor, are 2 ani si 4 luni momentan. Ma bucur intr-un fel ca nu are treaba cu destele, mi-e ca pe alea nu le pot arunca la gunoi asa de usor 😀

    0
  8. Anca

    Băiatul meu (mare urlatorde altfel) a renunțat imediat 1,5 ani la suzeta. Bine, sa ne înțelegem: initiativa nu i-a aparținut. Am profitati de contextul creat: el avea dureri asociate erupției dentare și nu doar sugea ci și rodea suzeta. În felul acesta a reușit să rupă parțial tetinele din silicon (la un moment dat îmi făceam griji ca rupe de tot tetina suzete își înghite, așa ca am luat la un moment dat una rupta am tot tras cu degetele de ea sa îi testez rezistenta și în mod surprinzător nu am reușit sa o rup aproape de loc). Bun, cu testul anti-rupere făcut, am luat foarfeca și am tăiat tetina pe linia deja gaurita de el. Mai rămăsese din suzeta doar partea din plastic și un cotor din silicon. Clar nu a mai fost preferata. Așa am continuat pana am epuizat tot stocul de suzete din casa. Copilul tot îmi cerea să cumpăr altele noi (se prinsese deja ca putem cumpăra diverse lucruri de la magazin), dar noi ne întorceam de la cumpărături cu același text: “nu am găsit. Nu mai aveau suzete”. Dacă vedea intamplator una prin magazin îi explicam ca aia nu e marimea potrivita, este marimea pentru bebeluși, lui îi trebuie alta…
    Cu degetele nu am avut probleme, însă fetita văd ca are o afinitate ptr degetul cel mare și nu e chiar așa prietena cu suzeta. Vedem cum va evolua și aceasta poveste.
    Miruna, o întrebare: cum e situația cu băutul laptelui din biberon după o anumita vârstă? Produce efecte negative asupra danturii si in ce măsură?

    0
    • da, produce. E după vârsta la care apar dinţii. E ceea ce se numeşte “caria de biberon”. Se întâmplă când bebeluşul adoarme cu biberonul în gură, nespălat pe dinţi. De aceea, recomandarea e ca întotdeauna să dai copilului să mănânce, să îl speli pe dinţi şi gata. Doar apă după asta. În teorie.
      În practică, îţi urez mult succes. 😛

      Fără glumă, nu prea ai cum să eviţi adormirea cu biberonul în gură. Sau na, cinste celor care reuşesc! Ce faci, îl trezeşti să-l speli pe dinţi? O să prindă un drag de periuţă de nu-l mai determini să se apropie de ea veci… deci nu ştiu care e soluţia. Să îl speli totuşi de 2 ori pe zi pe dinţi şi să ai grijă la dulciurile de peste zi. Plus nişte rugăciuni.

      1+
      • p.s. AM văzut nişte dezastre în gurile copiluţilor, de nu îţi imaginezi! Dacă vine şi obiceiul ăsta de mai sus şi un teren cu risc crescut de carie şi o dietă cu mult zahăr, e minunat!

        0
      • Anca

        Ok. Mulțumesc.
        De adormit cu biberonul în gură nu a fost cazul la noi. Băiatul e foarte energic, chiar și după ce își bea laptele are o expresie de parcă te întreabă “acum ce activități avem planificate?”. Targetul e sa scăpăm de tot de biberon pana la vârsta de 3 ani. Pana acum dintii arata ok (asta e verificat cu ochii mei de ne-specialist în domeniu), ii periem dimineața și seara și (vorba ta) ne rugam! Oricum, băutul laptelui se desfășoară pe viteză, în max 10 min a dat gata 300 ml, după care scoate biberonul și ti-l arunca (la propriu) pe blatul de bucatarie ca de… e murdar si trebuie spălat 🙂

        0
        • Anca

          Cu adormitul cu biberonul în gură, ptr ca te întrebai cum sa îl speli dacă totuși ti-a adormit. Mama avea ceva trucuri: (1) intotdeauna un biberon cu apa la îndemână, când vezi ca iti adoarme îi dai sa bea apa sa “își clateasca gura” și (2) compresa sterila înfășurată pe degetul arătător, ștergi ușor dintii, chiar dacă doarme. Bine, sunt soluții de urgenta, ptr aplicare ocazionala, spălatul pe dinți e cel mai bun. Dar cu aceste 2 metode de urgenta m-a crescut și pe mine și nu, nu prea am avut probleme cu dinții.
          Cu dulciurile avem și noi grija, pana la vârsta la care am observat că putem să îl spălăm pe dinți l-am ținut departe de dulciuri, apoi am început sa mai permitem una alta, dar cu măsură! Speram ca va fi ok și nu va avea carii pe dinții de lapte!

          0
          • dacă îl speli pe dinţi şi te preocupă chestia asta, şansele sunt mici. Vezi ce dentist bun sunt, nici n-am examinat copilul şi deja am o părere :)))

            0
  9. Gabriela

    Gãlušca mea are 7 luni jumate ši s-a împrietenit cu Suzi pe la 5,5 luni cand, ca sa nu ii mai masez gingiile dureroase cu degetul am apelat la a le masa cu suzi. De atunci, cand simte vreun disconfort la nivelul gingiilor, isi “ronțãie” suzeta… Nu adoarme cu ea, nu o foloseste drept inlocuitor de san…o roade doar la nevoie.

    0
    • E ideal aşa! Poţi băga şi nişte castravete în frigider şi să îi dai aşa, poate o ajută. Doar mare grijă să nu se înece cu bucăţile molfăite.

      0
  10. dia

    Miruna, off topic, ce metode de prevenire/diminuare a durerii ați folosit pentru Tudor la primul vaccin?

    0
    • urmează la voi? nu ştiu ce să zic, doar să îl ţii la sân în timpul injecţiei propriu-zise, cică ajută mult. Succes!

      1+
      • dia

        Mulțumim! O sa folosesc si un pic de gel cu lidocaina..

        0
        • Nu are efect pe piele, doar pe mucoase. Dar poţi pune, pentru liniştea ta. Hai că va fi bine!

          0
          • dia

            Am gasit un systematic review de la canadieni cu privire la intervențiile ce se pot lua sa minimizezi disconfortul..

            http://m.cmaj.ca/content/182/18/E843.full

            1+
          • dia

            Eu la spital folosesc foarte des fie unguentul cu lidocaina sau patch-urile pentru durerea musculoskeletala si am încercat si la pacienții cu durere neuropata si ajuta… Nu complet, dar it takes the edge off…

            1+
  11. Oana

    Fetita mea are 4 luni si pe la fix 3 luni a unceout sa-si suga degetul. M-am frasuit si eu grozav. M-am sfatuit cu pediatra si mi-a zis sa incerc suzeta, dar fiind alaptata exclusiv nu a vrut-o. Am inteles ca bebelusii alaptati nu prea accepta suzeta.
    Intr-un final dupa ce m-am mai documentat in stanga si in dreapta am decis s-o las sa-si suga degetelul. Suzeta imi displace teribil si, la fel ca tine, ma simteam oribil cand trebuia sa i-o dau. Aproape m-am bucurat ca n-a acceptat-o.
    Din ce am citit copiii tind sa renunte singuri la degetel pana la varsta de 1 an daca incep sa-l suga pe la 3 luni. Si tot din ce am citit cu cat parintele e mai putin crizat in legatura cu gestul cu atat copilul e mai dispus sa renunte.
    Metodele babesti cu ardeiul iute, piperul si alte nebunii nu sunt agreate. Copilul considera ca este pedepsit 🙁

    1+
  12. Fimiu e disperat dupa deget… cred ca o sa ii bag suzeta pe deget ca sa stiu o treaba, cine credea ca e usor sa fi tata?

    0
  13. Jual

    Baiatul n-a vrut sa accepte suzeta, nici n-a supt degetul. Dentitie foarte buna. Ffata n-a vrut suzeta, dar a supt degetul pina la 5-6 ani. Evident, are aparat dentar. Cum am reusit in fine s-o dezvat: avea un obiect fetis cu care dormea. In momentul in care l-am facut pierdut s-a dezvatat singura. Am citit trucul asta cum multi ani pe forumul desprecopii.

    0
  14. Sefora

    Baiatul meu pe la 3 luni a inceput sa isi suga degetele si eu de fiecare data ii scoteam degetele si ne jucam cu ele. Am avut un pic de tras dar s-a dezvatat. Suzeta i-a bagat-o fortat in gura doctorita de familie ptk plangea. A ramas cu ea pana la 1.5 ani cand i-am taiat varful,i-am aratat-o lui si i-am zis ca s-o arunce el la gunoi ca uite nu mai e buna. A aruncat-o singurel. Se tot uita in gunoi dupa ea. A plans vreo 6-7 zile cu moderatie si asa am scapat.

    0
  15. Cristina

    Eu nu am lasat-o pe fetita mea sa suga degetul, ca sa nu devina o obisnuinta: i-am ‘propus’ suzeta (exista si din cauciuc natural, nu sunt toate din plastic). Pe la un an si jumatate, suzeta a disparut brusc, ‘furata de o pisica’ (n-am gasit o poveste mai buna atunci). A plans doar in seara respectiva, inainte de culcare, si a adormit mai greu. In seara urmatoare, a fost doar putin nelinistita. Si asta a fost tot. Daca era mai mare, cred ca s-ar fi gandit la solutii alternative, ar fi cerut sa ii cumpar alta, ar fi gasit argumente sau ar fi incercat sa negocieze … asa, a parut sa accepte disparitia suzetei ca un dat. Prietena ta are insa dreptate, nu exista o solutie universala. Stiu doar, din ceea ce am vazut in jur, ca e mai greu sa renunti mai tarziu.

    0
    • normal că nu există soluţie universală! Nici copiii nu sunt la fel. Dar cred că poveştile şi experienţele diferiţilor copii şi părinţi ajută pe alţii, poate ne vin idei mai bune. Eu nu ştiam faza cu tăiatul moţului la suzetă, de exemplu.

      0
  16. Andreea Ilie

    Victor a avut in maternitate suzeta. Cand am ajuns acasa, nu a mai dorit-o. Desi a baut lapte cu biberonul, in primele 2 luni nici urma de dorinta de a accepta suzeta. Intr-o criza de plans, undeva pe la 2 luni, cand nu reuseam sub nicio forma sa il linistim, nici sus, nici jos, nicicum, a venit ta-su cu suzeta. Ii zic : du-te ba de aici cu asta ca sigur nu o vrea. Si ce sa vezi? A vrut-o! Si de atunci nu a mai renuntat la ea. Acum la 1 an si 8 luni este prietena lui cea mai buna. O cere des, nu doarme fara ea, mai nou are si o noua pasiune ( manie as putea sa ii zic), cand cere suzeta neaparat trebuie sa ii dai si un servetel pe care il pune intre suzeta si piele, nu stiu care e treaba cu asta, ii place maxim sa stea cu suzi si servetelul proptit acolo. Intentionam sa o scoatem incet incet la 2 ani, insa exact atunci vine si bebe 2 si nu vreau sa ii creez mai multe frustrari deodata, asa ca mai asteptam un pic. La fel si cu olita, nu vreau sa inregistram regres cand vine bebe 2… Vedem ce facem vara asta, totusi.

    0
  17. bon, vin din familie cu copii ce au supt degetele multi ani. Copii cu “issue”-uri psihologice, neglijati de parinti, degetul era o alinare, probabil un fel un retur emotional la perioada de supt la san.
    Fiica mea a vrut suzete cand au inceput sa creasca dintii. Avea zile fara, zile cand mergea cu 2 in gura (si 2 in maini, zic 😀 ). La 2 ani am pregatit toate suzetele si tetinele sa le dam unui bebe mic (nou nascut in familie). I-am explicat de mai multe ori, am vazut pe bebe mic de mai multe ori, am pus peste 1-2 sapt. intr-o punga toate tetinele si suzetele (impreuna, zic). Seara la culcare a marait. Mi-am dat seama ca ea ar fi marait si cand nu avea suzeta dar aia ii inchidea gura. Dupa cateva zile o gasit una (printre jucarii) si ne-o dat-o pentru bebe!

    0
  18. Gabriela

    Buna! Vreau sa iti multumesc pentru articol. Fiul meu are 3.5 ani si isi sugea degetul (doar ca sa adoarma, nu statea cu el in gura si in timpul somnului sau ca sa se linisteasca). De la 3 ani sta la gradinita si pt somnul de pranz, si acolo nu si-a supt niciodata degetul, desi nu i-a spus nimeni asta. Chiar a durat ceva timp pana am aflat. Ii tineam eu un speech cum ca “atunci cand o sa se simta pregatit o sa renunte etc” si mi-a zis el ca la gradinita nu si-l suge, lucru pe care mi l-a confirmat educatoarea. Dar acasa a continuat sa adoarma cu degetul. Am dat peste articolul tau si i-am aratat si lui pozele. Discutie calma, “Uite ce s-a intamplat cu dintii copilului daca si-a supt degetul dupa 3 ani”, nu sa bag spaima in el. Cred ca era un caz extrem prezentat, dar asta nu i-am mai spus, dar nici nu l-am mintit, totusi 🙂 Si a zis el singur ca de acum o sa adoarma fara deget. O spatamana mi-a tot cerut sa ii arat pozele cu dintii inainte de somn, i-a explicat si tatalui ce si cum, si a adormit doar cu iepurele de plus. As simple as that, fara zvarcoliri. Asa ca multe multumiri din partea noastra 🙂

    4+
    • Tu, Gabriela, nici nu îţi imaginezi cât mă bucur!!! Şi îţi mulţumesc şi eu că mi-ai scris să îmi spui. Felicitări şi vouă şi băieţelului!

      1+
  19. Sanda Smith

    Exista studii care sa arate ca suptul degetului sau al suzetei nu este nociv pana la 3 ani? Pare mai degraba o gaselnita a fabricantilor de tetine…. Cu cat copilul este mai mic, cu atat palatul este mai maleabil si isi formeaza forma in functie de ce este in contact cu el. Contactul cu limba in repaus sau cu sanul in timpul meselor formeaza un palat frumos si plat, in timp ce suzeta sau degetul sunt inguste si relativ dure si duc la un palat ingust si inalt. Daca palatul a fost ingustat de 3 ani de utilizare intensiva a suzetei, pare putin probabil ca se va mai “netezi” la 3 ani, mai ales ca nici nu prea mai are ce sa il netezeasca la varsta asta; suptul la san e probabil mult redus, iar pozitia limbii in gura probabil ca este deja incorecta….

    0
    • ori o găselniţă a fabricanţilor de degete :)) normal că ideal e să nu sugă nimic în afară de sân, însă până la 2-3 ani nu e aşa o mare problemă. Desigur, acolo unde nici natura nu ajută (unele malformaţii au mare componentă genetică, nu sunt toate dobândite), normal că şi suptul degetului până la 1 an e foarte nociv.

      0
      • Sanda Smith

        Practic ma surprinde ideea ca la varsta la care palatul se modifica cel mai usor, suptul degetului sau al suzetei e considerat nevinovat, in timp ce la varsta la care nu prea se mai modifica decat marginal, suptul ne-nutritiv ar trebui oprit cat mai rapid. M-as astepta ca tetinele artificiale sa faca cel mai mult rau in primul an de viata, nu in al patrulea….

        0

Leave a Reply

© 2007-2016 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 223 queries in 0.370 s

Inline
Inline