Rânduri de #povesteanoastră

shutterstock_398442097

  1. A fost odată o copilă rătăcită printre căutări, care s-a găsit pe sine pe
  2. bloguri, mai frumoasă și mai deșteaptă decât orice oglindă i-ar fi arătat.
  3. Aceasta e povestea mea și-a blogului de blonde.
  4. Au fost odată niște texte scrise pe genunchi, într-o cameră de cămin
  5. studențesc, de o copilă proaspăt blondă și plină de gânduri, doruri și nervi.
  6. Apoi au fost niște oameni, vreo 2 așa, care citeau ce scotea ea din
  7. cuptorașul de idei. Încet-încet, oamenii s-au înmulțit, ideile s-au definit,
  8. scrisul a-nflorit. A prins încredere. În capul ei. Și a plecat.
  9. Schimbi locul, schimbi norocul, i-a zis cineva atunci și câtă dreptate avea!
  10. Căci imediat l-a cunoscut pe el, pe Horațiul sufletului ei. De care i-a fost
  11. mai întâi drag, apoi dor, apoi și mai mult drag.
  12. Și scria copila noastră într-o zi cât alții în zece, blogul creștea simțitor.
  13. Am câștigat și o competiție pentru un job de vis (beauty editor la revista
  14. ELLE) și altele. Dar, cel mai important, am câștigat timp ca să pot avea
  15. răbdare. Căci, într-o zi, după mult timp, am lăsat totul și m-am dus după
  16. el, departe. Am luat doar blogul și iubirea. Iar înapoi am adus blogul,
  17. iubirea și-un pui mic. Poftim, blondelor, asta da poveste fericită!

 

Iar cine dorește să afle date mai concrete despre mine și viața cu blogul blondelor poate citi aici: Care mi-a fost traiectoria și cum se poate ca un dentist să fie scriitor în inima lui, (a ei, pardon), cum iubirea există și dincolo de povești, pe unde am apărut cu blogul, în ce alte publicații etc.

Poate ați observat și că m-am organizat în fix 17 rânduri. Ca un fel de ”la mulți ani” trupei Proconsul, care aniversează anul acesta 17 ani de activitate. Vor sărbători pe 7 mai, când au concert la Berăria H, alături de Alexandra Ușurelu, Adi Despot, AMI, Ioan Gyuri Pascu, Alexandra Crăescu, Răzvan Simion și încă un invitat pe care îl țin secret pentru moment. Mai multe informații găsiți pe pagina lor de facebook.

Povestea asta am scris-o atât de general, fiindcă ea poate fi povestea oricui. A mea, a ta, a lui… Ieri am primit un mesaj, în care cineva îmi cerea sfaturi cum să-și facă un blog. Iată, îți răspund aici: scrie. Scrie, scrie. Și vezi ce se întâmplă 🙂

imagine via Shutterstock, iubire scris

Articolul anterior

Concurs: Amintiri din cufărul cu haine

Articolul următor

Hrană și … oxigen

9 Comentarii

  1. bunica cu bundita

    Multumesc copila blonda,ca in dimineata asta,mi-ai parfumat cafeaua cu amintiri dragi,si bucuria sa te stiu fericita!

    3+
  2. Zina7

    Frumoasa poveste!Îmi place la nebunie cum/ce scrii mai ales ca am trait cele.mai.importante evenimente din viata noastră în aceeași ani ( 2014,2016) si mereu la o distanta de 3 săptămâni:)

    0
  3. “Asta da poveste fericita!” Chiar asa este, o poveste fericita, cu dragoste, cu munca si cu talent. Frumoasa ideea de a rupe textul in cele 17 randuri si de a ura La multi ani celor de la Proconsul.

    0
    • Mihaela, tu ai fost aproape de mine si cand scriam din an in Pasti. Iti multumesc. Poate ne si cunoastem intr-o zi.
      Observ ca pe mobil sunt mai mult de 17 randuri, ce sa fac, eu am scris articolul pe laptop.

      0
      • Eiii, nu ai de ce sa imi multumesti, mereu mi-a facut placere sa citesc ce scrii, mereu mi-a placut de voi si ma straduiesc sa invat de la tine! Mare placere mi-ar face sa ne cunostem, foarte mare!!!

        0
  4. Inedita idee! Exceptionala! Ceel 17 randuri parca mi-au schimbat viziunea asupra intamplarilor de azi. Eu iti multumesc!

    0
  5. 17 dar bune 🙂
    Sa tot scrii, ca scrii bine!

    0
  6. Georgina

    Ce frumos! Made my day!! O viata frumoasa,linistita si plina de iubire alaturi de Horatiul sufletului tau si de puiul mic. Te admir foarte mult!! Mult succes in cariera ta,blogul e deja a masterpiece!!

    0

Leave a Reply

© 2007-2016 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 90 queries in 0.156 s

Inline
Inline