Factorul circ în alegerea rochiei de mireasă

Nu toate miresele-s frumoase, asta ştie oricine, uneori chiar şi ele. Dar întotdeauna există o explicaţie. După o săptămână aproape de căutat şi probat şi mângăiat şi reprobat şi şifonat, am căpătat experienţa aia amatoricească de dat cu părerea pe subiect. Pentru încă vreo săptămână o să mă simt expert, deci fugiţi cât încă mai puteţi.

La ce să fii atentă când alegi rochia de mireasă: pe primele 30 de locuri e SĂ TE AVANTAJEZE!!! Degeaba e ea, Măria-Sa Rochia, o superbăciune pe umeraş, dacă pe tine stă ca sacul de cartofi revărsat în cămară, n-ai făcut nimic. Foarte importantă e talia, fiindcă e singurul loc unde poţi păcăli optic cu o iluzie drept ajutor. Că la braţe te mai salvează numa’ tracţiunile de 3 ori/săptămână la sală şi Foametea cea de toate zilele şi neapărat- nopţile! Deşi poţi încerca şi nişte rugăciuni.

Pentru sirenă, condiţia necesară ca să nu se aplice modelul cartoful de mai sus, e să fii slabă-ngheţată. Înălţimea e un plus. Dacă nu eşti slabă-ngheţată, e necâştigător. Oricât ai arăta de bine, modelul sirenă scoate în lumină şi burta pe care n-o ai. Sau pe care, ca orice om normal la cap şi la burtă, … o ai. Am văzut sirene pe fete care fac mult sport şi care chiar au un corp de invidiat, dar la nuntă, brusc, toată lumea se jura că mireasa-i gravidă! Când ea, săraca, era doar prost consiliată, stilistic vorbind.

Pentru tipul prinţesică e mai simplu, acolo doar braţele de gelatină te bagă-n bucluc. În rest, bulănaşe acoperite, talie pierdută-n contrast cu lărgimea fustei (sau, cel puţin ar trebui. Am văzut rochii de nişte mărimi inimaginabile, mi-e şi ruşine să vă povestesc. Veţi zice că-s o rasistă obsedată şi discriminatoare! Şi tare mi-e că aţi avea dreptate…)

Pentru tipul dantelă, bravo dacă dantela e fină şi nu aduce a perdea de bucătărie. Dacă e dantelă şi e ieftină, înseamnă că nu e frumoasă. Expertul amator din mine a ajuns la concluzia asta. Mi-e teamă că nici pe chinezi nu te poţi baza aici. Dacă o dantelă ieftină ţi se pare în regulă, mai caută. Înseamnă că n-ai ajuns unde trebuia.

Pentru tipul paietă, cred că e cu centimetrul pătrat şi suprafaţa. Dacă e direct la suprafaţă paieta, e pericol imediat de orbire pentru cei din jur. Purtătoarea e cea mai protejată, fiindcă nu e în raza de acţiune a paiaţăriei. E centrul acesteia. Dacă e mai mult de un strălucitor pe centimetru pătrat, e grav. Şi e urât. Sclipiciul în foarte puţine şi rare şi izolate cazuri e elegant. Simplitatea aduce distincţia pe care orice mireasă antifan sclipici şi-o doreşte.

Pentru tipul tafta, interzis şezutul! Sub nici o formă, nici dacă arde, nici dacă te trece. Fiindcă şezutul lasă urme şi cute pe miraculosul material şi arată de zici c-ai făcut războiul. Rochiţele din tafta, satin şi alte materiale pline arată minunat, îmi plac mult, tocmai fiindcă sunt simple, dar, din păcate, niciodată nu vor arăta bine purtate. Fiindcă se şifonează ca şi când.

Pentru tipul tul, să fie straturi fără număr. Aici vine diferenţa între o rochiţă ieftină şi una mai de soi. La prima i se vede căptuşala pe sub stratul superior, cealaltă e ca un abur. La prima e unul, maxim 2 straturi de tul, iar în cele mai multe cazuri arată ca o plasă de ţânţari. La a doua, sunt cel puţin 4-5 straturi, am văzut şi cu 8. Nu vă spun cât costă. Precis există şi cu 10, de nici nu pot să număr atâtea lire.

Pentru diferenţa de preţ, niciodată n-am înţeles de ce ai plăti o avere pe o rochie de o seară. Mama zice că e o rochie de o viaţă. Desigur toate acele dintre dumneavoastră care s-au recăsătorit o veţi contrazice. Şi pentru că fiecare are dreptatea lui, blonda vine cu-o vorbă. O dată-n viaţă mă mărit prima dată. Revenind la preţ, acum înţeleg. Şi acum mai înţeleg şi de ce atâtea rochii arată bine în poze, dar când le pui pe tine, ba te capără, ba te mănâncă, ba te sperie.

Iar acolo unde silueta e mai generoasă decât bugetul, unde stilistul personal e croitoreasa de la parterul unui bloc, chiar şi acolo, mireasa poate fi cea mai frumoasă. Trebuie doar să o ştie şi ea! 😉

—————————————-
După tot ce-am văzut, şi vă spun de parcă v-aţi mărita mâine, sfatul meu pentru viitoarele mirese e să joace cartea simplităţii. Tocmai ca să evite factorul CIRC. Fiindcă din croi şi din material poţi face minuni. Iar sclipirile vin automat, nu trebuie cusute de nimeni!