La asta m-am gândit toată ziua. Deşi o tipă deşteaptă mi-a spus odată, mai demult, se ştie ea care, că e la al treilea bărbat, dar ea a rămas aceeaşi. Referindu-se nu numai la nume.
La asta m-am gândit toată ziua, deşi iubitul meu mereu îmi zice să-mi păstrez numele, dacă e important, că asta e o formalitate. Dar cum să nu-i iau numele, când alţii îi fotografiază lui semnătura şi o postează pe facebook ca să se laude?!
La asta m-am gândit toată ziua, deşi ştiu că vreau să mă cheme ca pe copilul meu.
Şi-al lui.
Spuneţi-mi, chiar dacă ştiu că sunteţi ocupaţi cu Marii şi cu petreceri, spuneţi-mi că nu-s singura nebună care-şi face asemenea gânduri.
Ela
De ce nu faceti un compromis? Fiecare isi pastreaza numele, dar ia si numele celuilalt?:)
copila blondă
Ela, sunt prea multe nume. FIecare dintre noi are câte 2 prenume. Îţi dai seama ce aglomeraţie în buletin…
Alina M
Te-ai gandit sa-ti pastrezi numele si sa-l adaugi si pe al lui? Si eu am vrut sa-mi pastrez numele, m-am gandit si la varianta de a-l adauga, am renuntat insa doar pentru ca mi s-a parut prea mult si 2 prenume si 2 nume.
copila blondă
Alin M, exact aşa şi situaţia noastră! Deşi nu ţin neapărat să-mi păstrez numele, mi-e doar ciudat să-l schimb. E puţin diferit.
mo
patriarhatul transmite salutari calduroase. de ce nu iti pastrezi totusi numele?
copila blondă
mo, în primul rând fiindcă totuşi e important pentru copil să ştie că aparţine de grupul lui mic şi fiindcă îmi plăcea dintotdeauna cum semnam noi trei: “Miruna, Dorina şi Petrişor Siminel” 😛
Crina
Eu mi-am pastrat numele si sincer regret pentru ca are impact psihologic faptul ca sotul si fiul impart un nume total diferit de al meu. Bine ca nu ne gandim constant la asta si avem grija de armonia dintre noi.:)
copila blondă
Crina, merci foarte frumos pentru comentariu! Exact la asta mă gândesc şi eu şi îmi e de mare ajutor să confirme cineva care chiar trece prin asta. Deşi, na, numele sunt o formalitate, noroc că prenumele rămân la fel!
Katty
eu l-am schimbat anul trecut cam pe vremea asta. Si acum mai dau explicatii colegilor de serviciu (lucrez in alta tara) ce si cum. Nu mai zic de harababura cu schimbat actele (repet, intr-o alta tara unde nu e comun ca cineva sa isi schimbe numele de familie). Si de faptul ca my online personal image e alterata, cand apar cu unul in rezultatele de cautare, cand cu altul. Dar…nu imi pare rau. It is nice to be somebody else 🙂
copila blondă
Katty, îmi amintesc după ce s-a măritat vară-mea, am sunat la ea la birou şi-am întrebat de d-na după numele nou; mi s-a spus că nu lucrează acolo :))))
E complicat doar la început, dar merită deplin. Cel puţin aşa zice mama 😀
Gabriela
Daca ești curioasă de o părere de copil (23 de ani acum): un coleg cu nume dublu de la părinți mi-a spus că “nu va accepta ca soția lui să-și păstreze numele, că destul a avut de suferit tatăl lui.” 🙂
copila blondă
Gabriela, dada, sunt curioasă!!! Merci foarte mult de comentariu. Da, la fel cred şi eu, pentru copii e important.
Irina
Eu l-am pastrat pe-al meu, el pe-al lui, iar copiii nostri le vor avea pe amandoua. Asa mi se pare cel mai simplu si corect. 🙂
copila blondă
Irina, pe mine nu mă deranjează să iau numele lui, doar îmi e ciudat să-l schimb pe al meu. Ba chiar e o onoare, plus că e şi un nume frumos.
Scorpio
Este foarte simplu…pastrezi si numele tau si al lui. Mai ales daca nu mai ai frati…duci mai departe numele…chiar si pe jumatate.
copila blondă
Scorpio, hehe, duc mai departe GENA!!! Aia e cea mai importantă, mai ales că i-am găsit “the perfect match”. Va începe Competiţia Secolului în lumea cromozomială.
BOBY
Daca este un nume atit de important (al lui) atunci tu poti lua si acel nume, iar el numele tau. De nu ramii la numele care te-a consacrat.Eu sincer, nu am inteles niciodata, de ce trebuie sa-si schimbe sotia numele dupa sot. Nu mai este aceasi persoana care era inaintea casatoriei?
copila blondă
BOBY, cred că erau mai uşor oamenii de identificat pe vremea lui “Amariei”, înainte de CNP-uri şi paşapoarte electronice. Plus, în taina cununiei, zice la un moment dat aşa: “de aceea va lasa omul pe tatăl său şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup”. Eu pe tata l-am lăsat deja de-o vreme, ştiu că nu trăim tocmai în legea bisericii, dar asta-i altă poveste..
Mariana
Am avut aceeasu problema, acum 4 ani cand m-am casatorit. M-am agitat ca nu vreau sa renunt la numele meu, bla, bla, bla. Acum mi se pare o copilarie tot comportamentul meu de atunci. Nu mi se mai pare o chesttie asa importanta. Nu e un capat de tara sa renunti la numele de fata. Acum pare asa, dar nu e. Renunta si gata.
copila blondă
Mariana, aşa-i? Normal că aşa o să fac, dar merci muuuuult , mult de tot pentru înţelegere şi că ai împărtăşit experienţa ta! Oare acum nu ai mai putea lua numele lui? Mai faceţi o nuntă 😉
Sandra
Desi am suferit si eu putin, cel mai greu mi-a fost ca numele sotului trebuie spell-uit de fiecare data pentru ca cei de aici nu il inteleg altfel. Inainte era totul simplu, un nume din 4 litere, usor de inteles. Cred ca din punctul asta de vedere mi-a fost cel mai greu (ca sa zic asa). In schimb, la radacini, stiu de unde ma trag si ca sunt fata lu tata 🙂
copila blondă
Sandra, normal că nu numele de familie te face cine eşti. Nici măcar părinţii nu sunt chiar vinovaţi pentru tot ce ni se întâmplă, mai ales rău 😛
Însă treaba cu pronunţatul şi dictarea pe litere e valabilă şi la noi. Numele meu e mai puţin greu de pronunţat şi scris în engleză. Dar aici oricum orice se “spell”, inclusiv chestii simple. Depinde de cine răspunde.
Miruna Chiriac
Poti sa iti pastrezi si numele tau si sa iei si numele lui, astfel si pe el o sa il cheme ca si pe tine. 😀
copila blondă
Miruna, cel mai bine ar fi eu să iau numele lui, el pe-al meu şi, uite-aşa, cel mai cinstit schimb! Prietenia bună cu socoteală bună se ţine 😛
Ivona
Eu chiar acum un an am renuntat la numele meu, luand numele sotului. Inainte de nunta ma intrista idea de a-mi pierde numele, o simteam ca si cum imi pierd identitatea…insa m-am obisnuit repede cu noul nume, iar acum mi se pare amuzant cate dileme am avut cu asta. Sa inteleg ca pentru tine incepe numaratoarea inversa! spor la pregatiri!
copila blondă
Ivona, cât timp până să te obişnuieşti?
mo
p.s. de ce nu il ia el pe al tau?
copila blondă
mo, p.s. Ştii că mă cheamă Siminel, da? Şi nu sunt de jucărie 😀
Alina.
Si eu ma gandesc non-stop la asta, mai ales ca suntem numai fete momentan in familie si nu va duce nimeni numele mai departe :)) cand ma gandesc ca e si un nume nu tocmai comun pe care l-am intalnit numai in zona in care m-am nascut ma intristez mai tare !:)) mari dileme.
copila blondă
Alina. , dacă vrei ca cineva să ducă numele mai departe, normal că poţi fi tu aceea. Eu nu prea mă gândesc la asta, sincer. Schimbarea în sine mă îngrijorează un pic, dar schimbarea la prezent, cât o fi, câteva săptămâni până mă strigă cineva de câteva ori pe noul nume şi învăţ să răspund. Ştii, ca atunci când îţi schimbi ringtone-ul la telefon, de nu ştii că pe tine te sună. Dar telefonul în sine tot acelaşi e .
MissB
Si eu ma simteam ciudat anul trecut pe vremea asta… mai ales ca noi suntem 2fete si nu se duce numele mai departe, nume mai rar si tare simpatic 🙂
Insa nu imi pare rau ca am facut-o, ma mai joc spunand ca am ajuns in sfarsit la inceputul alfabetului si m-am obisnuit atat de tare cu acest nume, incat acum cand il aud pe cel vechi, nu mi se mai pare “al meu” 🙂
Bafta 🙂
copila blondă
MissB, deci mai puţin de-un an ţi-a luat să ţi se pară al tău noul nume? 🙂 Yey you!
cami
Parerea mea este sa-ti pastrezi numele. Chestia cu copilul si cu impactul social.. bla bla, sunt doar prejudecati si romanii n-or sa treaca niciodata peste asta daca nu suntem dispusi sa facem ceva. Din experienta mea? Am vrut sa-mi pastrez numele, sotul a facut ca toti dracii, acum dupa 11 ani am divortat si am pastrat numele sotului pentru ca ideea de a-mi schimba din nou numele si a redeveni cine am fost acum 11 ani mi se parea ingrozitoare…Pastreaza-ti numele. Just in case!! 🙂
copila blondă
Cami, hmmm, îmi pare rău să aud ce s-a-ntâmplat. Dar îţi dai seama că nu mă pot mărita cu gândul că divorţez într-o zi… dacă se întâmplă, vedem atunci ce facem. Dar nu mă pot pregăti pentru asta. 🙁
MissB
Nu 1 an… nu. Cred ca se intampla ceva magie in ziua nuntii, pt ca imediat dupa, mi se parea natural ca numele “nou” e numele meu si asta ma defineste:)
mihaela
eu m-am casatorit acum 3 ani, am schimbat numele pe certificatul de casatorie. nu-mi placea numele meu (ciudat, al tatalui meu). si acum ca o mica paranteza, noi femeile, cu nasterea pruncilor, tatii cu datul numelui; stiu, sunt o feminista. pasaportul si cartea de identiate nu le-am schimbat, tot cu numele initial sunt. card banca cu numele lui. unde ma prezint, ma prezint cu numele lui, e fun si usor de pronuntat aici in UK. dar eu inca nu sunt impacata sa renunt la numele meu, chiar daca nu mi-a placut niciodata. toti ma cunosc cu acel nume.
brontozaurel
M-am gandit la chestia asta doar cand eram micuta de tot. Si tot atunci am hotarat ca n-o sa-l schimb. Aproape 30 de ani mai tarziu… stiu ca n-o sa-l schimb niciodata. 🙂
Valeriu
DA! Schimba-l cu unul nou, Simion. :))
mo
http://www.theguardian.com/commentisfree/2013/mar/07/women-stop-changing-your-name-when-married pareri?
copila blondă
Mo, articolul nu e foarte coerent. Porneste de la falsa premiza ca numele de familie = identitatea unei persoane, dupa care bate apa-n piua pe ideea de egalitate, ajungand sa sustina ideea ca barbatul ar trebui sa ia numele femeii.
mo
Vezi (pen)ultimul paragraf… justificarea.
She has a point, though. Femeile se definesc relational, barbatii nu. Tu iti schimbi numele (iar un nume e un simbol foarte puternic), el ramane acelasi. Copii iau automat numele lui (nici aici nu e greu sa deducem de ce). E important sa ne gandim ce inseamna ceea ce facem, de ce luam anumite decizii, indiferent cum facem pana la urma.
dojo
Io am un nume de familie OK, deci nu se pune problema sa ‘fug’ de el. Dar mi-ar placea sa iau numele lui (si-l voi lua).
Pana la urma conteaza CE VREI TU. Daca nu ai nume de cine stie ce vedeta, poti renunta la el. Daca ai fi cunoscuta foarte bine pentru numele in cauza (sau ai fi parte din cine stie ce dinastie), inteleg sa tii de el, daca nu, schimbarea face bine la ten 😀
morbo
mie mi-ar fi placut sa ma cheme dupa regula spaniola, adica numele tatalui y(sau i, in catalana)numele mamei. pe copilul meu ipotetic l-ar fi chemat atunci numele tatalui meu y numele tatalui mamei lui. iar mama copilului meu nici nu s-ar fi pus problema sa-si schimbe numele. in fond, chestia cu transmiterea numelui exact asta e, ca urmasul sa preia numele tatalui, de de naiba l-ar prelua si sotia? plus partea psihologica e rezolvata si ea, pt ca copilul poarta un nume din partea tatalui si unul din partea mamei.
morbo
si practic…e asa o corvoada sa te duci sa schimbi actele…sa o faci cand nu esti obligat de lege?
Mihaela Curea
Eu nu am pus niciodată problema numelui. Atunci cand am hotarat sa ma casatoresc, stiam ca voi lua numele lui, niciodata nu am discutat alta varianta.
In plus, cred că sunt tare mandri ca acceptam sa le luam numele 😀
O fată
La mine a fost si mai neasteptat, de azi mai sunt exact 28 de zile pana o sa ma numesc altfel, asta pentru ca piticul e pe drum si vreau sa fim toti ca unul. Iata acelasi gand.
In plus, mi se pare ca legatura e mai stransa din moment ce accepta si primesc sa purtam acelasi nume. 🙂
Raluca Antonescu
Nu, nu esti singura nebuna! Eu n-am fost ceruta, dar m-am gandit de multe ori ce o sa fac, fiindca iubitul meu de familie are nume de familie cam uratel, iar mie imi place al meu foarte tare!! si vreau sa-l duc si mai departe! o sa vad la fata locului ce fac, dar le-as mentine pe amandoua…Depinde mult si d parerea lui…