Dimineţile şi şcoala

Şi gândul cel păcătos.

Azi-dimineaţă, ora 7, sună smartphon-urile ca din gură de şarpe. La unison. Amândouă. Da’ ia mai tăceţi, nebunelor de telefoane, şi lăsaţi oamenii să doarmă!!! Cu ce v-au greşit ei vouă în afară că v-au inventat şi încărcat şi alte cele! Uneori am senzaţia că telefoanele au ceva personal cu noi atunci când brusc decid să fie matinale, tocmai când visam aşa frumos cafele şi poveşti cu prieteni pe care nu-i am. În fine.

alive-chart-morning-school-thoughts-why-Favim.com-91114

Şi zice el, ca-n fiecare dimineaţă: Nu vreau să mă duc la şcoală. Şi De ce trebuie să mă trezesc… După care continuă: Dacă o să avem un copil, hai să nu-l trimitem la şcoală! 😀

Câteva ore mai târziu, cunosc o puştoaică. Păr lung, privire fixă, glas timid. Ieşit din comun de timid. Şi intrat în cărţile de psihiatrie, dacă mă întrebi pe mine, dar mai bine să nu mă-ntrebi decât de dinţi. Maică-sa-mi zice cu lacrimi în ochi la un moment dat că nu e că nu i-ar plăcea părul meu scurt, ci aşa tăcută e ea tot timpul. Că nici la şcoală nu mai merge decât 2 ore pe zi…

Şi, brusc, ceea ce-mi părea un plan excepţional în momentele alea de dimineaţă a căpătat un sentiment de profund regret. Pentru gândul scurt, negândit şi păcătos.

Aşa că am luat o nouă hotărâre: dacă o să avem un copil, să meargă când vrea el la şcoală! (doar să se pună de-acord cu smartphone-urile noastre mai întâi)

La cât mai multe dimineţi şi şcoli, să ne trăiască.

foto

Articolul anterior

Colegi, colegi, da’ facebooku-i cu prieteni

Articolul următor

Primul meu accident de muncă

6 Comentarii

  1. In zilele cand vrea la scoala sa mearga la scoala, cand nu vrea, ramai si tu acasa pentru homeschooling.

    0
  2. haha, nu are prea multe de invatat de la mine. In afara de prostii 🙂

    0
  3. oho… voi va ganditi direct la scoala? nu stiu de ce presimt eu ca veti astepta ziua in care va pleca pentru prima oara la gradinita pentru a avea si voi cateva ore doar pentru voi :))

    0
  4. Tudor, soluţii există, nu trebuie aşteptată grădiniţa. Noi deja avem colegi care şi-au crescut pruncii sedaţi. Cică tot aşa de mari se fac :)))
    Dacă te interesează, anunţă-mă 😛

    0
  5. Îmi dau seama ce copil fericit ar putea fi, cu aşa părinţi! Eu, una, nu m-am gândit niciodată la aşa ceva. Copilul trebuia să meargă la şcoală. Scurt şi fără comentarii. Şi dau eu, nu mai ştiu cum, peste homeschooling. De data asta, citesc, studiez, investighez. Şi constat că tare aş fi de acord să se legifereze şi în România. Aşa, când mi-ar trăzni să mă mut la ţară, aş putea să o fac, fără să mai am grija şcolii de la ţară. Sau când m-ar apuca călătoria aia prin lume, la care tot visez de-un deceniu, iar aş putea. Visez frumos, aşa-i?

    0
  6. Tudor, eu inca sufar cand ma gandesc la prima zi de gradinita a lui fi-meu si am vie in suflet privirea lui in timp ce educatoarea ii desclesta manutele din jurul gatului meu. Ma declar traumatizat de experienta asta. nu vreau sa ma gandesc cum a fost el. Ma urasc pentru ca n-am putut sa evit asta. (http://www.haivas.ro/cum-iesim-din-sistem/)

    0

Leave a Reply

© 2007-2016 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 78 queries in 0.187 s