Colegi, colegi, da’ facebooku-i cu prieteni

Un om isteţ învaţă din greşelile altora, un prost nu învaţă nici din ale lui. În general, însă, nu cred că mă veţi acuza de paranoia, dacă vă sfătuiesc la început de săptămână: să nu faceţi acest pas cu colegii de serviciu – prietenia pe facebook.

fbfriendrequest-ts7f

7 motive pentru a nu te împrieteni pe facebook cu colegul şi, mai ales, colega de birou:

  1. La serviciu nu mergi să-ţi faci prieteni, ci să prestezi. Oricât ar suna asta de pragmatic, credeţi-mă, cu cât ne comportăm mai inuman cu toţii, cu atât avem doar de câştigat. În sensul că evităm cuţitele pe la spate. Atâta vreme cât nu există sentimente, nu există nici REsentimente. De simpatie sau antipatie, că una nu poate exista fără celalaltă. Normal că pricep că idealul nu se întâmplă, dar asta nu e o scuză să nu ne străduim să tindem spre el.
  2. Prietenul de astăzi poate fi duşmanul de mâine. Ba cu cât ştie mai multe informaţii despre tine, cu atât eşti mai vulnerabil în faţa lui. De asta, grijă mare cu natura şi cantitatea de informaţii împărtăşite. Câştigul de a fi circumspect în relaţiile la birou e mult mai mare decât pierderea unui potenţial prieten.
  3. Minciuna are picioare scurte dacă eşti conectat pe facebook. Mai ales dacă ai activată chestia aia în care pe facebook apare locul de unde ai postat. Sau mai ales dacă-ţi place să dai check-in la Starbucks la Victoriei 😉 când tu ai zis la birou că ţi-ai dus pisica la veterinar. Mă-nţelegeţi. Ştiu cazuri precise în care un dentist şi-a rugat asistenta să lucreze cu el într-o sâmbătă, iar aia a zis că pleacă la o nuntă-n nu-ştiu-ce oraş. Iar sâmbătă seara a uitat să-şi dezactiveze geografia pe facebook (sau nu s-a gândit, asistentele nu prea au acest obicei în ţara asta) şi s-a dat de gol: rămăsese în minunatul Liverpool, iar dentistul-foarte dezamăgit.
  4. Nu se ştie niciodată de unde sare invidia. Iar pozele tale postate din concediul în sudul Franţei când alţii se usucă în aerul condiţionat la birou nu ajută. Nici poza fabuloasă cu iubitul tău înalt şi dus la sală nu contrastează avantajos cu cheliosul burtos care-i plânge şefei că i-a dat rece  mâncarea. Sau paharul de vin roşu împărţit vineri seara cu o prietenă sau mai multe, postat pe facebook ca o declaraţie a libertăţii şi tinereţii voastre. În timp ce altcineva-şi îneacă frustrarea în roşul căldării de la mop, ca o declaraţie a şmotrului cel de fiecare săptămână. Lucrurile se interpretează, iar oamenii judecă prin lipsurile lor, nu prin ale tale. (N-o să zică şefa gospodină: săracele, cum beau ele singure vin roşu vineri seara, în loc să-şi aibă un chelios burtos cu care să-şi încălzească mâncarea!)
  5. Dacă vrei să intri pe facebook în timpul serviciului, te prinde. Imediat cu mâţa-n sac. Deşi poate îţi butonezi telefonul în pauza luată în locul ăla unde şi regele merge singur, nu contează, tot nu dă bine. Adică, nu numai că te c*ci pe timpul şi pe banii lor, dar mai comiţi şi aroganţa de o face public.
  6. Libertatea: Supravegherea ta la serviciu e de 8 ore, nu o transforma în 24/24. La fel nici datoriile, părerile şi responsabilităţile contractuale. Dar ştim cu toţii cazuri în care unii au fost scutiţi de responsabilităţile contractuale după ce au postat ceva defăimător în news feed-ul şefului. Nu neapărat în timpul programului.
  7. A fi profesionist e o calitate, a fi subiectiv e un defect. Iar facebook asta creşte: subiectivitatea. Nu-ţi face griji dacă şeful cutare e prieten doar cu 3 colegi din birou, nu şi cu al patrulea. Deciziile şi responsabilităţile nu se împart după prietenii virtuale, ci după abilităţi reale. FIindcă nimănui nu-i place să facă treaba altuia, în timp ce ăla îşi măreşte lista de prieteni pe facebook.

Iar dacă cineva îţi trimite o cerere de prietenie şi îţi bate obrazul o săptămână mai târziu că nu ai acceptat (cum i s-a întâmplat cuiva, nu spui cui) , te poţi scuza politicos explicând că e o regulă personală de a nu te împrieteni pe facebook cu colegii de muncă. Mie mi s-a spus asta de 2 ori până acum: o dată în România şi o dată în Regat. Pe cuvânt de onoare că nu m-am supărat!

Recent, i-am dat unfriend Monumentalei pe facebook. Şi am făcut un pact cu mouse-ul meu: niciodată nu mai acceptăm prietenii cu colegi de serviciu. Fiindcă nu se ştie unde se ascunde vreun potenţial monumental…

*plus, câteva cazuri concrete: 16 Reasons You Should Never Add Your Boss On Facebook

şi 2 articole mai serioase: 

foto 1

Articolul anterior

Ţara cu 3 luni vacanţă de vară!

Articolul următor

Dimineţile şi şcoala

7 Comentarii

  1. No facebook, no problems.

    Da, mi s-a intamplat ca profilul sa fie cerinta la angajare si sa nu aflu asta decat la interviu… nici o problema, e relaxant sa-i spui cuiva direct in fata sa se spanzure. Pe acelasi ton pe care ai spune vai, ce dragut e catelusul ala!

    0
  2. Nu cred!!! Chiar asta ai spus unui potential angajator? :)))

    0
  3. Ce te faci când facebookul e sarcină de serviciu?
    Dar pentru asta am o amintire din dulcele an 2011. Când a devenit facebookul sarcină de serviciu pentru mine. Și am scris ceva la modul: pentru unii facebookul e cu lingurița în pauza de masă, pentru mine e deschis tot timpul. Și s-a interpretat că nu aș vrea să fie sarcină de serviciu, cu supărări și nevorbit săptămâni întregi 🙂

    0
  4. Schmidt Ronald

    Foarte bun articolul, ai castigat inca un share de la mine !

    0
  5. Pe mine mă distrează ce postează unii pe FB. Persoanele care nu vreau să îmi vadă profilul, le-am blocat, tare mulți curioși de viața mea există.
    În rest, uneori postez unele lucruri doar așa ca să mă distrez, deși unii mă acuză de aroganță :))

    0
  6. idaho, acolo e drama, fiindcă nu mai ai o viaţă în online ca să zic aşa. Eşti tot timpul sub lupă. Unii recomandă să ai 2 conturi: unul personal şi unul de business. Deşi pentru profil de business s-a inventat linkedIn şi altele…

    Ronald, merci frumos!

    Mihaela, să foloseşti facebook-ul drept instrument de a enerva lumea??? :)) se poate dovedi foarte eficient, dar şi periculos uneori

    0
  7. Multi au ajuns sa confunde viata de zi cu zi cu facebook-ul si nu e deloc in regula. Cum ai spus si tu, mergem la lucru sa muncim nicidecum sa ne facem prieteni virtuali. Excelent articolul!

    0

Leave a Reply

© 2007-2016 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 80 queries in 0.190 s