De la cumpărat pantofi la cumpărat cuiere

Este tranziţia oricărei femei, care se mută la casa ei. Fie că e măritată sau nu, fie că e cumpărată sau nu (casa, nu femeia), sunt nişte schimbări în organismul ei, care o sperie mai întâi pe ea, apoi pe toţi cei din jur.

Cum începe? Sindromul se manifestă mai întâi prin abonarea la cât mai multe board-uri de “home&deco” pe pinterest. Apoi începi să-ţi dai seama că google îţi pune tot reclame la site-uri de mobilier în stânga şi-n dreapta, de zici că s-au ţăcănit şi bannerele. Noroc că nu te iau greţurile de dimineaţă, când simţi aşa o poftă nebună să-ţi înfrumuseţezi câte un colţisor. Ştiţi, pentru noi, femeile, nu s-a inventat încă numărul perfect al perechilor de pantofi din proprietatea noastră şi nici perfecţiunea domestică. Orice ar presupune ea, noi mereu găsim câte ceva de îmbunătăţit. Femia când vede un obiect care-i place, deja îl vede într-un CONTEXT: pe o etajeră, într-un colţ întunecat, agăţat undeva în baie sau lipit pe orice suprafaţă nelipită deja (asta e una din plăcerile mele vinovate, trăiască scotchul dublu-adeziv!)

Când m-am mutat la Bucureşti şi am învăţat în primele 2 săptămâni IKEA pe de rost, eram în faza acută a acestui sindrom. În primele 2 luni îmi cumpărasem mai multe chestii “de casă” decât pantofi, genţi sau rochiţe. Ba nu, în primele 2 luni nu îmi cumpărasem DELOC pantofi, genţi sau rochiţe. Priorităţile se schimbă semnificativ pentru o femeie care locuieşte în casa ei. E un fel de punere în mişcare a tuturor rotiţelor de pseudo-designer care au ruginit vreodată în ea. Dintr-o dată, începe să cunoască aromel şi branduri de lumânări parfumate, ba apreciază chiar şi o bohrmaşină.

 Astăzi, şed cuminte la calculator şi visez cu prietenele mele pe pinterest. Mai cumpăr câte o prostioară agăţătoare sau strângătoare de energii pozitive, cât să-mi ajute Feng Shui-ul de unde dorm. Pe vremea aia, la începutul erei mele bucureştene la casa mea, nu erau site-uri româneşti pe care să navighezi fără să consumi benzină şi nici socializări în funcţie de subiect. Astăzi, o prietenă mi-a povestit că a început să-şi deseneze casa ideală, semn că manifestările moderne ale sindromului preced atingerea fizică a idealului. Ea nu are nici vârsta şi nici buletinul să se mute deocamdată de la părinţii ei.

Şi, da, sindromul nu s-a vindecat nici astăzi. Când abia aştept cel de-al doilea salar (pe primul l-am cheltuit demult în capul meu), nu ca să mă duc să-mi iau rochiţe, ci ca să-mi redecorez casa! Şi cu această ocazie, le mulţumesc celor de la Homeycomb.ro pentru iepuraşul trimis. Homeycomb e un magazin online, cu tot felul de minunăţii din astea, care nu te lasă să dormi noaptea. Ei se poziţionează ca un club exclusivit şi de lux pe segmentul home&deco. Cu promisiuni de reduceri considerabile. Căci e considerabil când patul de mai sus costă 16582 RON, iar de pe site îl poţi lua cu 6383 RON. Adică reducerea e de 61%. Singura chestie care nu mi-a plăcut e că ţi se cere adresa de mail ca să-ţi faci cont. Eu am dat-o, că eram curioasă şi virusată oricum, iar până acum nu m-au spamat nici măcar o dată. În rest, iubiţi şi pantofii!

foto 1,2, 3