2012 va fi o aventura

Cu mare drag si nostalgie am recitit luna ianuarie a anului tocmai trecut, desi nu obisnuiesc sa fac asta. Sa recitesc posturi, ca anii trec singuri.

Si-am simtit din nou prin venele mele cum curgeau timpul, inspiratia si tastele. “Te-ai schimbat mult” mi-a zis cea mai buna prietena a mea de revelion, cand m-a vazut mai indragostita decat in toti ceilalti ani la un loc. Te-ai schimbat mult nu stiu daca e bine, dar precis e un pas intr-o directie. Care, dupa toate semnele obiective si subiective, este directia cea buna.

Si dincolo de toate gandurile care-mi zac pe varful degetelor, vreau sa va spun un lucru despre inceputul meu de an. Daca ar fi fost sfarsitul lumii, eu acolo as fi vrut sa-l petrec; daca as fi vrut s-o vad intr-un anumit fel de fericita, asa de fericita as fi vrut s-o vad; si, daca as alege de ce oameni sa ma inconjor, asa niste oameni as lua cu mine in bagaj. Dupa multa, dar foarte multa vreme, cineva mi-a pus problema intr-un unghi din care eu niciodata nu privisem. Nici nu stiti ce dor mi-era de asa un cineva in viata mea! Fiindca, adesea se intampla, ca oamenii mereu aproape de noi sa dezvolte tipare de gandire asemanatoare cu a noastra si conjugarea mintilor sa fie dupa niste reguli pe care singuri le stabilim.

Lucruri, la care in 2011 nici nu ma gandeam. Iar in 2012 aproape le visez. Si nici n-a trecut prea mult intre timp. De asta zic, sa inceapa aventura!