Crediteria, cea mai modernă afacere

LATER EDIT: Oficial, câştigătoare e BabyRacy. Felicitări şi detalii pe mail!

Serios că sună a creme brulee, a baghete proaspăt scoase din cuptor şi aburite în vitrine, a chifle cu coaja crocantă sau brioşe ca pe flickr. Deja simt şi cum miroase a cozonac dulce la început, apoi a covrigi cu susan şi lapte cu miere. Pffff. Noroc că gândurile nu îngraşă, că atunci să vezi belele!

Aşadar şi prin urmare, după megalovitura în piaţă şi în vocabularul tinerilor români, BCR recidivează, precum un geniu care n-a fost doar întâmplător deştept. După implementarea în conştiinţa universal-autohtonă (desigur), a locuţiunii verbale „a face banking”, revine cu un nou concept: Crediteria. Adică, a-ţi lua credit e la fel de uşor precum a comanda de mâncare.

Visul meu de-a mă face patroană când cresc mare tocmai a devenit realitate. Mare n-o să mă fac niciodată, dar moşiile, domeniile şi businessurile nu mai pot aştepta după mine. Sună prea bine ca să fie adevărat? Aşa ziceam şi eu. Iar dacă alte dăţi am avut sucursală botezată după blonde, acum vreau să văd povestea asta în carne şi oase. Cum adică, domne, crediterie?! Însă nu mă duc singură, fiindcă am prostul obicei de a merge cu gânduri de moderaţie şi echilibru şi de a sfârşi prin a-mi băga picioarele… într-o foarte frumoasă şi tocmai ieftinită pereche de pantofi. Deci, pentru a ţine ispitele departe, am nevoie de un poliţist cu mine: cineva cu care să merg la locul faptei.

E pe bune. Şi fiindcă ar fi probabil ultima (dacă nu şi prima) oară când ne vedem faţă-n faţă, vreau musai să ştiu ce gusturi are cel/cea cu care merg. Deci, dacă joi după-masa vrei să-ţi fac program, spune-mi: Cum ar arăta porţia ta ideală de mâncare? (ok, nu trebuie să fie „porţie”, ca să nu limităm creativitatea :P) şi mergem împreună să vedem cu ce se mănâncă şi crediteria asta a mea!

La credite, criteriile idealului sunt mai clare, dar nici la bunătăţuri nu stau pe gânduri:

  • Să nu mă întrebi ce fac cu banii (e ca şi când m-ai întreba de ce-mi place ciocolata! Sau de ce-o mănânc mâncam pe toată.)
  • Să ştiu ce mă aşteaptă, adică o rată fixă (mai rău decât surprizele din ouă: unele-s faine, de colecţie, dar altele-s de-a dreptul înspăimântătoare)
  • Să umblăm cu lei, domne (că altfel, e ca atunci când eram eu în Franţa şi-mi era sete şi nici să cer un pahar cu apă în limba aia nu puteam.)
  • Posibilitate de refinanţare a creditelor din trecut (hmm, asta-mi place cel mai mult: să ştergi de pe cântarul caloric toate greşelile cu surplus de înfulecare!)
  • Puţine acte, nu mă pune pe drumuri. (niciodată n-am înţeles plăcerea de a fuma o ţigară dimineaţa la 7.10 pe minus 5 grade – în liceu se practica adesea; şi nici urcatul pantei din Babeş pentru a ajunge la non-stop după pufarin. Pe asta, de fapt, alţii n-o înţelegeau la mine :P)

Creditul ăla de care ziceam eu e DIVERS –ul de la BCR. De o fi ideal, habar n-am, că nu mă pricep. Dar i-am aplicat unele criterii culinaro-pofticeşti şi văd că s-au cam potrivit aşa…

(p.s. Concursul e pe bune, întâlnirea va fi filmată, deci nu vom putea mânca prea mult… şi am încredere că sare cineva să mă salveze de toţi psihopaţii, care sunt fani de brunete şi care citesc acest blog. Miercuri seara anunţ cine are onoarea de a-mi salva viaţa.)

 

foto

Articolul anterior

Supremaţia paietelor pe piaţă

Articolul următor

O nouă tehnică de shopping: a paşilor mărunţi!

  1. Ema

    Chiar ai nevoie de 15.000 lei, cu o rată lunară fixă începând de la 250 lei?!Pe bune…Urasc creditele.Iar moşiile, domeniile şi business-urile nu inseamna doar atat…Offf!Eu nu as merge cu tine.Mai mult,te-as convinge si pe tine sa renunti…

    0
  2. Blondo, ai zis k nu limitezi creativitatea, da?:) POrtia ideala de mancare ar fi un sandwich super proaspat de la Chocolat si o minunatie de a lor la desert cu zmeura,ciocolata alba si bezea italieneasca, plus o limonada..

    Guten appetit!:)

    0
  3. Ema, ba eu fix cu tine aş merge. Un om convins că e o prostie să faci credit, un om cu argumentele în buzunar, aia da provocare pentru BCR! 😛
    Am glumit. Îţi povestesc eu cum a fost. Eu nu-mi fac credit oricum, dar mă gândesc să-mi bag şomaj. Doar că după 6 ani de facultate, trebuie să aştepţi 60 de zile ca să fii eligibil la şomaj. Să fie statul sigur că nu-ţi găseşti de lucru între timp. Na bravos!
    Eu am oricum alte venituri, dar zic doar…

    BabyRacy, cu gândul la tine m-am trezit în dimineaţa asta, nu ştiu de ce 🙂
    bună porţia ta, poate o împarţi cu mine. Doar că aş mai adăuga ceva: zero calorii!!!!
    Atunci nu trebuie să împărţim, ne putem muta acolo 😀

    0
  4. Pentru mine, porţia ideală de mâncare ar fi aşa: încep cu un stomac redimensionat, adică mult mai mare. Apoi neutralizez toate caloriile şi efectele nocive ale zahărului şi asocierilor greşite. Iau o apă plată şi încep:
    -Salată de vinete, Guacamole şi roşii pe cea mai crocantă pâine.
    -Cremă de ciuperci sau sparanghel cu crutoane şi usturoi (merge?)
    -Apoi, piure de cartofi.
    -Piure de cartofi.
    -Piure de cartofi.
    -Nişte creveţi senzaţionali în sos de brânză cu ardei roşi, cum face tata, de te lingi pe bot.
    -Prăjitura cu cremă galbenă a mamei, toate prăjiturile bunicii. Şi cea mai zis BabyRacy de la Chocolat, că am încredere în gusturile ei 😛

    0
  5. Asadar:
    – bruschete cu rosii proaspete de salata cum doar italienii stiu sa puna
    – ciorba de fasole cu afumatura in paine (musai cu ceapa rosie sa tina relele departe)
    – un peste de mare (poate sa fie biban) facut la cuptor in crusta de sare cu niste cartofi taranesti
    – desertul trebuie sa fie clatite cu nuci si stafide (desi as prefera mar ras si scortisoara), presarate cu crema caramel, fix cum am mancat ultima oara cand am fost la Oradea

    Gata, ca imi ploua in gura si langa mine am doar o para obosita.

    0
  6. mmmm… creveţi! Asta e cumva reţeta? http://www.bucataras.ro/retete/creveti-cu-sos-de-rosii-si-branza-feta-1681.html as încerca şi eu în combinaţia cu brânză…

    0
  7. zoologika, şi fără şaorma??? Bravo, ai învăţat ceva de la Liora, pare-se :PP
    Dacă tot ai deschis capitolul “peşte”, nu ştiu cum de am putut uita… eu sunt leşinată după orice înseamnă peşte fără oase. Şi dacă-l mai pot mânca şi cu usturoi, e perfect!

    melly, nunu, tata face muuuult mai simplu: ia nu-ştiu-ce creveţi, vreo 2 cutii de brânză topită cu gust de ardei şi le dă în tigaie pe toate la grămadă. Fără ulei, fără nimic. Ştii cum sunt??? yum!

    0
  8. pe mine cel mai mult de acolo ma incanta lipsa birocratiei…daca imi zici ca totul se aranjeaza tzac pac…m-ai castigat. numai gandul ca trebuie sa stau pe la “n” ghisee si ma ia cu furnicaturi pe sira spinarii 😀

    0
  9. o, da. Ghiseele sunt moartea pasiunii!

    0

Leave a Reply

© 2007-2020 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 170 queries in 0.221 s