Judecata scrierii pe bani

Săptămâna trecută aflam că am pierdut pe unul dintre cititorii cei mai zilnici (să zic aşa) ai blondelor. Din cauza reclamelor. Săptămâna asta, povestea se repetă. Acelaşi motiv, alt cititor. Într-un fel, e bucurie să vezi că ai avut aşa prieteni implicaţi, în multe alte feluri ţi-ai dori să îi mai ai.

Pornind de la ideea că e democraţie, mai ales la tine pe monitor, vreau să se înţeleagă faptul că nimeni nu impune nimănui nimic. Fiecare citeşte, urmăreşte şi înjură pe cine se pricepe. Însă haideţi să privim puţin altfel situaţia. Chiar dacă s-a mai scris şi pe alte bloguri, ţin să-mi exprim şi eu părerea. Rogu-vă, citiţi şi apoi treceţi mai departe.

În primul rând, incidentele de săptămâna trecută şi cea prezentă m-au întristat. Chiar foarte. Dincolo de faptul că ăsta-i blogul meu şi scriu ce vreau pe el (ceea ce -avem dovada blondă- se întâmplă), întotdeauna am spus: savoarea şi farmecul e dat tocmai de interacţiunea asta între blonde şi alţii care gândesc. Care se întâmplă indiferent de cum e vremea, câte-s facturile şi nivelul mării. Indiferent dacă e reclamă sau nu. La fel cum eu am scris zeci de articole, dintre care poate unele v-au uns pe suflet, altele v-au intrigat şi câteva v-au dat material de cugetat, şi dumneavoastră mi-aţi înseninat dimineţi, amiezi şi nopţi întunecate. Asta aşa, ca să ne înţelegem. Care-i valoarea cititorului pe blogul curent.

Dar să nu ne băgăm picioarele nici în ăla care scrie! Nu înţeleg de ce unii trec cu vederea acele momente blonde şi lipsite de orice inspiraţie când sunt neplătite, dar le taxează aprig atunci când fac parte din campanii. Vreau să le spun ceva: există bloguri pentru accesul cărora plăteşti. Şi mai există altele, cum e acesta, pentru care tu ca şi cititor nu plăteşti nimic. Iar până la urmă, e o formă de distracţie. Una de care te poţi lipsi, evident. Doar ştim cu toţii că şi tutunul dăunează grav sănătăţii. (Iar eu aş fi mai împăcată să ştiu că staţi cu burta la soare decât cu nasul în calculator.) Vreau să îi rog ceva. Şi niciodată n-am cerut nimic. Să nu mă judece niciodată după câţi bani câştig. Adevăraţii prieteni nu ar face asta. Adevăraţii prieteni mi-ar spune că-s tembelă să refuz.

(Pe acest blog, există o categorie specială -publicitând cu plăcere- pentru articolele plătite, care semnalează acest lucru: că sunt plătite. Şi nu-s chiar aşa de multe, că, de ar fi, n-aş mai sta acum să compun textul ăsta. Aş fi ori la cheltuit de banii ăia mulţi ori la scris de advertoriale, care să-mi aducă alţii. Mulţii…)

Ştiţi, de multe ori când intru pe un blog care îmi place (că ce nu-mi place nu citesc) fac click pe bannerele respective sau pe câte-un link publicitar, doar fiindcă mi-e drag omul care le-a pus acolo. Ca o expresie a recunoştinţei că el scrie şi eu citesc. În general, rareori comentez, mai des fac click-uri. Pe banner şi apoi pe x. Nu e o sugestie, e un exemplu. Iar eu tot ce am publicat vreodată mi-am asumat. Inclusiv prostiile. Că trebuie să mai şi râdem, ce tot să gândim atâta!

Punct. Şi mai departe.

sursa

Articolul anterior

Când vei ajunge la vârsta mea

Articolul următor

O zi urâtă

45 Comentarii

  1. Razvan

    Eu sunt de parere ca ce nu-ti place nu citesti, sau citesti pe diagonala. Iar legat de unicii pe care ii pierzi din cauza advertorialelor, eu totusi sunt de alta parere. Probabil numai atunci si-au dat seama ca nu fac parte din nisa pe care te axezi!
    Sincer, si eu am avut momente, acum cateva saptamani, timp de 4 😉 sau cat a durat, in care iti bifam articolele as read, dar asta nu a insemnat ca ce am citit, sau voi citi, nu-mi va placea/nu mi se va parea interesant!
    soo, eu zic numa relax, daca am renunta la cei cu advertoriale, nu ar mai exista bloggeri de calitate! numa zic!

    *Eu am un alt mod de a multumi bloggerului … ii intru pe site :D, si asta pentru ca pe majoritatea le citesc din reader! dar nici ideea cu click-ul pe bannere nu-i rea, ce-i drept si eu ma gandisem la asta la un momentdat, dar iti dai seama cat de tare trebuie sa fie articolul 😛

  2. Discutia asta este veche si unii dintre cititori nu stiu ca nu este la indemana nimanui sa refuze oportunitatea unei reclame, mai ales daca ii place acel produs.

    Da, daca apare situatia in care sa ai bani exclusiv din blog nu refuzi. De ce? Pentru ca, in felul asta, te poti ocupa mai mult de el. Nu este tocmai simplu sa scrii articole gata sa fie citite de oamenii care s-au obisnuit ca la ora X sa vada ceva nou aici.

    Parerea mea este ca nu-i nimic mai fain decat sa faci ce iti place (blogging) si sa mai fii si platit pentru asta. Oamenii ar trebui sa vada asta si sa aprecieze faptul ca pasiunea iti poate aduce si venituri si sa aplice la viata lor.

    Sunt perfect de acord cu reclamele, si eu am avut si oamenii nu mi-au dat cu toporul in cap (inca). Daca te pui si faci un calcul, cateva zeci de reclame la cateva mii de articole este fix nimic.

    Cum ziceai si tu, daca cineva tine la blogul tau, atunci te apreciaza cu sau fara reclame. Asa ca, daca ii plac cuiva blonde care gandesc, atunci sa le ia cu reclame cu tot. Nu ii plac reclamele? Next post si gata.

    Nu te supara ca unii pleaca. Asta e: unii vin si altii pleaca. Cuvintele aruncate aiurea sunt exact asta: vorbe goale. Cei care fac criticile astea ar trebui sa dea exemplu din viata lor. Fac ei ce le place si primesc si bani pentru asta?

  3. Răzvan, acum vreo 4 săptămâni era mult Tnuva pe blog şi alimentaţie, în general. Foarte posibil să nu fi fost în target. Dar îţi mulţumesc că n-ai abandonat 🙂
    Iar asta cu bannerele, beneficiile nu sunt imediate şi nici clare, însă agenţia care a pus acolo bannerul face un raport. Şi ajută la imaginea bloggerului respectiv să fi generat cât mai multe clickuri. Iar acolo unde e adsense, nu mai zic…

    Manuel, cei la care m-am referit nu erau doi cititori nimeriţi de prin google. Că ştiu despre ce-i vorba.
    Iar ce zici tu, că nu îţi permiţi să refuzi e altfel: unele oferte trebuie să le refuzi. Fiindcă acolo e în joc credibilitatea ta de blogger. Adică, nu o să scriu niciodată despre ceva în care nu cred. Adică, să fiu în campanie cu Coca Cola, dar eu să beau Pepsi. Sau cum ziceam mai devreme, despre ceva care se bate cap în cap cu ce scriam mai de mult sau cu ce ştie lumea că nu-mi place…

  4. Capul sus! Nu ai cum sa ii multumesti pe toti.

  5. Eah, clar! Dar nah, macar sa nu ii enervez 🙂 pe toti

  6. Ernest

    Deci, daca nu i-am vazut cu bannere prin oras, scandand si promovand blogul cu pricina, nu-i socotesc fideli.
    Fidelitate=Fanatism. :)).
    Acu’ serios, ai pierdut doi, dar castigi altii, in fiecare zi. Uite, iti zic un secret. Iti citesc pagina (ca nu-mi place termenul blog), in fiecare zi, macar o data, si asta de apx. o luna, cred, si asta nu pentru ca esti blonda sau pentru ca-mi place cum mergi, te imbraci sau zambesti. Il citesc ca-mi place mie cum scrii uneori, ca azi, nu-mi place. Rafuiala e pe strada.
    Hai, sa ai o zi cum trebe’

  7. yneedtrust

    blonda felicitari..
    tu stii sa imbini utilul cu placutul..
    nu e neaparat necesar ca toti restul sa perceapa ceea ce reusesti tu sa faci..

  8. Ernest

    Ai vreo restrictie la coment? Cred ca am trimis de pe o alta adresa de e-mail un text, si nu s-a ”urcat” 😀

  9. Unii pleaca, altii vin, mereu vor exista si nemultumiti, cred ca cel mai bine e sa nu punem la suflet 😉

  10. Ernest, lasă , domne, că mai trebuie şi câte o răfuială din când în când. Ca să apreciem liniştea 🙂
    e posibil să fi intrat în spam. Verific şi revin.
    Later edit: nu am găsit nimic, credeam că ai intrat în spam. Ce s-a întâmplat?

    yneedtrust, 🙂

  11. Cris-Mary, ba da, punem la suflet, că despre asta-i vorba… bine, eu ştiu ce vrei tu să zici şi ai dreptate.

  12. Valeriu

    Eh eu zic că nimeni nu a abandonat pe nimieni, că nici de pe planeta pământ nu a plecat, nici nu s-a debranșat de la internet.
    Bloggerii ce scriu pentru unici si trafic sunt un fel de traficanți de trafic, doar atat. 🙂
    In final eu zic că nu traficul și click-urile te fac blogger de succes ci comunitatea din jurul blogului. Ca degeaba ai un milion de dolari singur in desert. Milionul tot milion, tu singur tot singur. :))

  13. Vizitatorii vin, pleaca. E ca si cu oamenii din viata ta: fiecare se afla alaturi de tine atat timp cat iti e util intr-un fel sau altul. Cand pleaca, inseamna ca el nu mai valoareaza nimic langa tine.
    Iar la primul semn de tembelie, as veni direct la tine sa-ti dau o mama de bataie!
    Semnat, cu drag 😀

  14. Valeriu

    @ Ioana, dacă oamenii sunt lângă tine doar atâta timp cât ai nevoie de ei, se cheamă că te folosești de ei și nu pleacă ei ci îi arunci tu.

  15. nu văd de ce este nevoie de atâtea justificări și explicații adiționale. mi se pare o ipocrizie crasă să acuzi/judeci pe cineva pentru ceea ce facem cu toții – primim bani contra muncii noastre.

  16. Valeriu

    @ Camil si hotul primeste bani pentru munca lui dar nu e deloc apreciat în societate.

  17. @Copila blonda: nu am zis sa nu punem suflet caci e clar ca punem suflet in ceea ce facem ci sa nu punem la suflet ce spun alti despre ceea ce facem . Eu am auzit numai de bine despre blogul tau asa ca era un ‘must see’.

  18. @Valeriu Sa inteleg ca tu ai alaturi de tine si in prezent pe toti cei care au intrat in viata ta? Eu nu m-am referit la a te folosi de oameni si a-i arunca cand iti sunt inutili, ci la faptul ca prioritatile tuturor se schimba si nu pot sa-ti fie alaturi intotdeauna cu aceeasi intensitate.

  19. Valeriu, 🙂
    în ceea ce priveşte comentariul Ioanei, cred că ea se referea la faptul că fiecare om apare în viaţa ta cu un scop şi tu în viaţa lui tot aşa. Şi că după ce acea misiune îşi găseşte îndeplinirea, oamenii se schimbă cu alţii şi tot aşa. Că de-ar rămâne aceiaşi tot timpul, ne-am plafona cu succes.
    Iar hoţul nu primeşte bani, ci şi-i ia singur. E o mare diferenţă.

    Ioana, accept bătaia, dacă e cu ciocolată caldă 🙂

    camil, greşit. Eu nu muncesc aici. Niciodată nu am privit blogul aşa şi sper să nici nu o fac vreodată 🙂

    Cris-Mary, :)) ştiu ce ai vrut să zici. Şi…serios? Numai de bine? Nici un hater?! Ca blogger nu exişti, dacă nu ai şi duşmani! Musai să-mi fac rost de unii 😛

  20. @Valeriu
    și analogiile false/forțate nu ajută cu nimic fondului discuției 😉
    diferența dintre a fi remunerat și a-ți însuși aceeași sumă e considerabilă, cred eu. și nu doar la nivel semantic 🙂

  21. @ copila blondă
    „muncă” de plăcere, cu ghilimele de rigoare. dincol de cuvinte, tot necesită un oarecare efort intelectual 🙂

  22. evident. şi ca timp, până la urmă. Cum zicea groparu în articolul către care am pus link…că se supără nevasta că stă atâta la calculator, în loc să stea buză-n buză cu ea 😛
    noroc că n-am nevastă!

  23. @copila blonda: acu eu m-am intalnit probabil cu cei din categoria ”we like si blondele gandesc”, te anunt daca dau si de un hater 😀

  24. încă nu…:)

  25. Valeriu

    @ Copila, hotul primeste bani pe ce a furat, niciodata direct… 😀
    @ Ioana, da acum că ai rectificat, are sens. Oricum toti oamenii de care iti aduci aminte sunt încă alaturi de tine, cel puțin în sufletul tău.
    @ Camil, era doar o glumă. 🙂

  26. @ Valeriu
    …sau cât de important poate fi un „:)” 🙂

  27. Valeriu

    Cam cât o linguriță de muștar pentru doi mici :))

  28. :)) mai bine una la doi decât niciuna la unul (singur)

  29. Liora

    Blonda, sa inteleg ca cei doi cititori te-au anuntat in mod direct ca renunta la a-ti citi blogul din cauza reclamelor? (emoticon cu gura cascata) No, ce copilarie! Si-au luat jucariile si-au plecat 🙂

    Nu-ti zic sa nu fii trista, ca ai dreptul sa fii trista. Chestia asta o sa te caleasca si vei invata(cand vei ajunge la varsta mea 😉 ) sa nu ai asteptari mari de la oameni.Asa vei fi din ce in ce mai putin afectata.

  30. Articolele publicitare şi publicitatea în general nu pot fi deranjante pentru un om normal la cap. A, că te deranejază pe un site pe care bannerele acoperă, practic, conţinutul, e altceva, dar pe bloguri nu e cazul. Nu ai bannere care să cânte la fiecare refresh, nu ai bannere expandabile, nu ai articole care să apară intruziv pe ecranul cititorilor, aşa că ignoră orice comentariu pe tema asta, că e bullshit.

  31. Valeriu

    @ Alexandru, dacă era cum zici tu, se chema Recycle Bin si avea doar doi vizitatori și ăia accidentali. Discutia se referea la stil, scop și calitate nu la cantitate.

  32. yneedtrust

    blonda???:-)
    iar vrei sa iti dau o pastila psihologica care sa te faca sa intelegi ca oamenii reactioneaza cum vor ei nu cum vrem noi?
    apoi iar imi zici un Amin:-)
    tu iti faci bine treaba:-) baiul lor e ca nu pot face ca si tine!!!
    asta e problema lor de fapt!
    Liora,de acord cu tine:-)

  33. Ernest

    Later edit. =>=>email pierdut<=<=
    Nuuu, pai cred ca-i sabotaj! Clar! Cineva imi saboteaza comentariile!
    Oricum, am si uitat ce-am scris. Mie cand imi vine, scriu, nu ma gandesc prea mult. Deci, nu-mi cere sa repet, ca nu stiu de astea eu.

  34. Treaba cu click-urile pe reclama e de apreciat!

  35. Cel care nu se poate bucura ca cineva te plateste pentru ceea ce faci (aici sau oriunde in alta parte) se cheama ca are frustrari majore. Inteleg ca daca nu-i place, nu mai citeste, dar sa-ti faca scandal…si sa anunte cu surle si trambite?!

  36. Clar sunt in urma cu vestile, ca io nu stiu ce incidente s-au intamplat saptamana trecuta. 🙁 Sper doar ca nu te-au afectat foarte tare.

    Cat despre subiect…am vrut sa scriu ca nu stiu daca m-as fi obosit sa-l scriu, insa imi dau seama ca ba da, m-as fi obosit sa scriu un post explicativ (cum am si facut-o de cateva ori) pentru ca, la fel ca si tie, imi pasa de cititorii blogului meu. Si cred ca si tu ai facut-o tot din motivul asta. Imi pare rau ca cititorii fideli te-au parasit pentru ca scrii pe bani. Nu inteleg ca si in advertorialele alea tot tu esti… Of… io zic asa: capul sus! Poate cititorii aia, chiar daca ti-au zis ca nu te mai citesc, poate tot acolo in umbra stau si nu mai zic nimic.Daca nu, or sa vina altii care te vor citi cu aceeasi placere. 🙂

  37. Asa cum ti-am scris si pe Twitter, tu-mi esti draga si in advertoriale si mai ales in afara lor.
    Advertorialele exprima tot ceea ce gandesti tu, pentru ca, asa cum bine ai punctat si tu, daca iubesti animalele nu o sa militezi pentru eutanasierea cainilor. Zic si eu. important e omul de dincolo de randuri si ce iti transmite el prin scrierile sale si nu pentru cine scrie.
    Ti pup

  38. morbo

    @alexandru negrea – mergi prea departe cu ”om normal la cap”. poate publicitatea nu e deranjanta pentru un om care ia in considerare toate aspectele problemei. dar daca esti mai radical in privinta asta nu inseamna ca nu esti normal la cap.asta cred eu, ”parerea mea”

  39. Liora, parţial. Oamenii au început să tacă. Eu am trimis mail să văd ce se întâmplă…

    Alex, 🙂

    Ernest, nici în sent mail?

    Gerhald, nu te-ai gândit, ai?! 😛

    nina, nu a fost cu trâmbiţe. A fost pe tăcutelea. Tu ce crezi, eu intru mai des la tine în perioadele când nu mai dai nici un semn decât în rest. Că vreau să ştiu ce faci 🙂

    Tomata, nu e aşa tragic… dar thks!

    Ana, şi io!

    morbo, tre’ să pun o modalitate de a da reply direct comentariului la care vrei să răspunzi. Că aşa e greu să ţină omul socoteala…cine i-a răspuns dacă a intervenit cumva.

  40. Cititor curios

    Eu… doar citesc. Nu prea comentez. Si cateodata, cum zici tu, mai dau clickuri pe cate-un banner, pe cate-o reclama. Din acelasi motiv, despre care vorbeai tu. Citesc ceva, imi place… si stiu ca dand cateva clickuri pe bannere “ii multumesc” proprietarului blogului.
    Si uite ca a venit si momentul in care scriu un comentariu. O intrebare ce ma roade de mult, dar pe care n-am adresat-o: Cum se incaseaza banii astia din advertoriale? Adica… esti PFA, ai firma… si cei care vor reclama iti dau banii, tu le dai factura? Sau… se merge asa… la “mica intelegere”, fara acte? Daca vrei / vreti (alti cititori) sa-mi raspundeti bine, daca nu… inteleg… 🙂
    Spor la scris in continuare!

  41. curiosule 🙂 se face contract întotdeauna. Asta, în special din cauza celor care plătesc şi care au nevoie să justifice nişte bani care pleacă din gestiune. Se face un contract, dar nu trebuie să fii neapărat PFA. Poţi ceda drepturile de autor. De exemplu, eu aşa fac.

  42. Cititor curios

    si cine taie chitanta cui? tu lor (ca tu le dai lor ceva – text / drepturi de autor) – caz in care trebuie sa poti emite chitanta cumva… sau ie tie? si tu incasezi banii astia (venit) ca ce? trebuie sa-i declari, sa platesti impozit dupa ei, etc? adica bataie de cap cu declaratii de venit si alte porcarii? intreb pentru ca ma bate gnadul sa-mi fac blog… da’ nu stiu cum scot dup-aia bani din el. adsense nu vreau sa bag, sunt enervante reclamele alea. si nu mi-e clar cum se intampla treaba asta cu banner publicitar / articole platite, etc…

  43. Daca blogul meu ar ajunge un site popular ca al tau evident si eu mi-as pune reclame si as incerca sa castig ceva. Doar e greu sa faci bani in ziua de azi, de ce sa nu profiti de pe urma unui hobby care iti face placere: bloggingul.
    Deci stai linistita adevaratii oameni care nu’s gelosi pe altii tot o sa te citeasca. Inclusiv eu. Si imi pare rau ca nu am mai intrat de mult la tine, dar iti uitasem numele si adresa si abia azi te-am (re)gasit.

  44. Bine, a plecat ala, dar am venit eu. Acum vreau sa citesc numai articole publicitare. :)))
    Glumesc, evident. 😛
    Spor la scris in continuare!

  45. Alle, bun regăsit! 🙂

    Oana, fix azi îţi citeam articolul de la Maka.
    şi să fie sporul ăla! 🙂

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 216 queries in 0.298 s