Status de duminică seara

Singur.

Duminică seara,  Bucureşti, o ploaie obosită şi- un restaurant italienesc, un grup de tineri la nişte mese lipite, un cuplu cu mâinile prin scoici şi-o mamă cu fetiţa ei. La masa din dreapta, un tip aşezat cu spatele. Păr blond şi aer nordic. Singurătatea lui făcea notă discordantă în peisaj. Iar verigheta de pe deget, în atmosferă. Părinţi cu copii, iubiţi cu iubite, prieteni cu prieteni, la o cină de toamnă, într-o duminică seara.

Tipul a terminat din farfurie, s-a mai uitat peste un document până şi-a băut berea şi s-a ridicat. În cea mai mare tăcere. Nici nota nu l-am auzit s-o ceară. Şi nici nu l-am văzut când a ieşit.

Apoi vin eu şi vă întreb: câţi bani să câştigi pe lumea asta ca să îţi cumpere o duminică din asta. Cât de mult să iubeşti ceea ce faci (bănuiesc că era ceva os străin cu vreo treabă în oraş), ca să te mulţumeşti şi cu tăcerea la final de săptămână. Că, uneori, când vezi la alţii, parcă începi să vrei şi tu…

Voi faceţi cum ştiţi, eu ştiu cum n-o să fac vreodată. Nici o duminică în tăcere. Fiindcă e păcat să trăieşti zile doar aşteptând să treacă.

sursa

Articolul anterior

Mişcare pentru sănătate

Articolul următor

Anexă la banner-ul de mai sus

18 Comentarii

  1. ce-i frumos, bre, tu n-ai înţeles filozofia! 😛

    0
  2. frumos e si cum ai oprit momentul ala in timp, ca-ntr-o fotografie, frumoasa e si hotararea ta de-a nu pune nimic, niciodata, mai presus de ce e mai important in viatza… mai multe-s frumoase. evident ca nu ma refeream la singuratatea omului :p

    0
  3. Eu îmi tot spun că… “it’s a matter of choice”. Sunt oameni şi oameni. Dar e important să-ţi stabileşti priorităţile în aşa fel încât să nu intervină regretul de mai târziu. Eu chiar cred că nu suntem toţi făcuţi pentru duminici petrecute altfel decât într-o tăcere mormântală. Suntem prea mulţi ca să fim la fel şi să căutăm acelaşi lucru.

    0
  4. Suntem unici, şi stilul noastru de viaţă made in ro ne-ar face imposibil petrecerea timpului fie el şi duminica în maniera descrisă de tine. Oricum foarte tare scris, descris.

    0
  5. 🙂 Imi place sa-mi imaginez vietile oamenilor pe care ii intalnesc sau ii observ, la fel de mult ca si tie.

    Imaginea asta eu as fi inteles-o altfel, poate ca o fuga de ceva, poate in asteptarea a altceva. Nu neaparat singuratatea luata ad literam.

    Sau poate ca asta si-a dorit, o clipa de singuratate si nu un moment care sa treaca mai repede pentru a incepe o noua zi.

    Dar oricum ar fi, imaginea pe care ti-a lasat-o tie si pe care ne-ai aratat-o si noua e una trista, de nerepetat.

    0
  6. Nu spune, n-am sa fac asa, viata-i cutra si s-ar putea sa ai vreodata cateva duminici din astea. sau sa fii tu la capatul celalalt al verighetei. Important e sa nu faci din asta un obicei si sa stii care-ti sunt prioritatile. Atat.

    0
  7. Mihai

    Eu cred ca isi dorea sa fie singur, mai ales daca era un strain, daca zburase dintr-un loc in altul, dupa multe proiecte si task-uri, poate avea nevoie de un moment cat mai linistit. Eu unul dupa o saptamana incarcata abia astept sa pretuiesc cateva clipe de liniste.

    0
  8. hm. Linistea ne ajuta unori ca oameni. Daca as fi fost in locul acelei persoane, probabil ca as fi stat, la randul meu, sa ii analizez pe ceilalti. Dar ai dreptate, duminicile trebuie sa fie mai animate, mai pline de caldura si de dragoste. Cred. Sper ca asa imi vor fi.

    0
  9. TU tot singura erai in seara aia? 🙂

    0
  10. Mihai81

    Asa patesc si eu uneori cand sunt intr-un loc public, analizez fara sa vreau persoanele din jur, si cred ca imi treceau 1000 de idei prin cap, referitor la situatia respectivului.Insa daca e sa judec la rece, e posibl ca poate sa fie prima si ultima duminica a respectivului de genul asta,fiind si fortat de imprejurari (business, etc).Parerea mea ca locul nu si l-a ales prea reusit, un fast food gen food court la mall era mai ok.

    0
  11. iuria

    …(incep cu puncte puncte) imi e greu sa starnesc linistea si atmosfera descrisa…si totusi indraznesc. Cu siguranta el era altfel. Eu ma regasesc printre oamenii care rad cu prietenii duminca seara si imi place sa fac asta. Insa, mi-as dori ca un pranz, intre cursurile de facultate, sa mananc singura intr-un mediu relaxant, unde sa pot savura o gustare in liniste (fara niciun egoism, doar pt sufletul meu). Dar imi e teama sa nu simt gandurile din jur asa cum ai descris tu aici.

    0
  12. tu inca ai ramas la starea de duminica seara ??? azi e miercuri 🙂

    0
  13. Tavi

    Cateodata prefer si eu o “duminica in tacere”.Iar singuratatea e la mare pret de multe ori.
    Food court , mall?
    O carciuma decenta cu mancare gatita face de mii de ori mai mult….

    0
  14. in aceeasi nota cu ultimul meu post “what you waiting for” . Frumos scris.

    0
  15. Valeriu

    Hmm cred ca tipu’ era doar plictisit :)) sau “out of mood” iar tacerea si duminica nu vine din bani sau din afara, linistea vine din tine, linistea e ceea ce ne inconjoara, mereu.

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 171 queries in 0.430 s