Optimism 2009

A fost un eveniment cu invitaţi interesanţi şi o temă de “nimic”, după cum însuşi organizatorul declara :p Sponsorul a fost Gusto, ăia cu pufuleţii şi oamenii decapitaţi. Precis ştiţi reclama stupidă, care doar băieţilor le place; fetele or fi automat scoase din target şi puse la cură de slăbire? De pufuleţi, cel puţin. În fine, nu e treaba mea, dar n-am pus strop de pufulete în gură. Şi nici dorinţe nu nutresc, că cine ştie cu ce dependenţe mă aleg şi pe unde-mi pierd capul în viitorul apropiat. Şi ţin la el, că doar am investit atâta vopsea!

S-a vorbit multă filozofeală şi mai puţină tehnică, ceea ce a avantajat blondele în mod evident. A fost puţin ciudată alegerea câtorva de a NU vorbi despre optimism la o conferinţă despre optimism. Sau de a declara asta în introducere. Încă o dată a fost Bobby Voicu primul, iar restul ar fi putut abandona ideea şi improviza altă formulă de cosmetizare. Căci, în final, dracul nu e chiar aşa de negru – au vrut să spună toţi.

  • De Radu Şerban e prima oară când aud. Dar e genul de om de care îmi place necondiţionat. Are privire expresivă şi inflexiuni blânde ale vocii. Nu ştiu cât e de grozav, că s-a dat misterios, dar a generat ceva pozitiv. Asta era şi ideea.
  • Dragoş Bucurenci a propus o schimbare de dietă la români, şi anume regimul pe bază de veşti bune. A fost prima dată când l-am văzut vorbind. Însă el e o prezenţă vie şi când nu are microfonul în mână, iar uneori se lasă trădat de sprâncene ridicate – chestie care te poate pica examene, dacă mă întrebaţi pe mine.
  • Emi Gal nu mai ştiu ce a vorbit, dar vă pot spune exact cu ce era îmbrăcat :p a, şi faptul că la 10 ani era în clasa a 5a… Mare om şi să vedeţi ce se mai face!
  • Cosmin Alexandru e cel care le-a distrus ăstora decorul. Sper să nu-l ajungă blestemele, dar omul n-avea loc de o excrescenţă a scenei şi a luat atitudine.  În rest, am reţinut că e bogat :p
  • Cristian Lupşa e genul de tip, pe care nu mă pot hotărî dacă ţi-l doreşti de fiu sau de bărbat. Ştie cuvinte ca Leibniz şi Butterkeks. E citit, umblat în lume, blond şi bine îmbrăcat. Şi chiar dacă pe alocuri nu am fost de acord cu ce a zis, cred că prezentarea lui a fost cea mai coerentă. Am apreciat şi că a răbdat până la final.
  • Eugen Hriscu a vorbit ştiinţă pe limba muritorilor şi a trezit interesul publicului. De la el am învăţat că rolul terapeutului e acela de a-şi face pacientul să se simtă în relaţie de ok-ok, măcar cu el. De a-i crea un confort, în care să nu se mai simtă stânjenit. Iar cel mai grozav e că încrederea asta acordată în doze mici şi administrate regulat are puterea de a-l transforma. Pe pacient, în cazurile ideale :p Ecuaţie valabilă şi în afara terapiei.
  • Mihai Iliescu a avut o încercare tristă de face ceva cu chitara, dar în afară de Sandra, credeţi-mă, nimeni nu zâmbea. Că lălăita e de tăiat vene, iar Sandra nu e exemplu bun, că ea râde şi în somn. Dar Guţă face minuni, asta nu e noutate.
  • Răzvan Căpănescu a fost haios şi a glumit inteligent. Plus, a fost cel mai inspirat invitat, căci a crescut automat nivelul fericirii în sală, când a dat drumul la robinetul de dudui îmbrăcate în galben. Sau dezbrăcate în galben, mai exact. Simpatic moment.

Ultima sesiune a fost de la plictisitoare la penibilo-jenantă. Prea multe muieri, prea multă vorbărie, prea puţin sens. Manafu a făcut faţă, nu feţe-feţe, ca publicul.          Mi-au plăcut:

  • discursul hotărât al doamnei Rodica Chirculescu,
  • conţinutul şi forma prezentării lui Phoebs; aşteptăm Play-listul care alungă spiritele zilelor negre!
  • viziunea Sandrei asupra dilemei cu paharul plin sau gol pe jumătate: să nu ne mai concentrăm pe pahar. Apa e importantă! (aş dezvolta un eseu întreg pe tema asta… dar risc să mă bănuiţi că lucrez pentru Sandra)

În rest, foarte faină partea de socializare cu Buddha, Idaho, Pyuric, Anca, Nina, Raluxa, Andrei Crivăţ, Sorin, Claudia, David, Elena, Andu, Tembe, etc

Articolul anterior

V-aş spune doar poveşti frumoase

Articolul următor

My happy playlist

20 Comentarii

  1. Pe toţi sfinţii, femeile cu atitudine vor duce românia pe culmile succesului 😀

  2. Miruna, depinde ce faci cu apa:)…si ce nevoie ai de ea..Depinde unghiul din care vezi problema. Acolo in lateral nu prea s-a vazut bine:D

  3. Si mie mi-a parut bine ca ne-am revazut! A, si imi pare rau ca am ratat ultima parte a conferintei, macar ca sa “carcotesc” un pic despre ea.
    Foarte pertinente observatiile tale, foarte bine surprinsa desfasurarea conferintei:) Felicitari, optimisto!

  4. Buddha, lasa tu astea… hai cu articolul! de-abia astept!

    Sorin, intelesesem si eu, dar intotdeauna e bine sa te asiguri! :p

    Raluxa, a fost doar ciudatel pe alocuri… ne-am exersat autocontrolul, sa zic 🙂

  5. A fost totusi interesant pentru ca am plecat de acolo optimisti… Si mie mi-a placut Doamna Rodica Chirculescu. Si pot spune ca are dreptate, am simtit-o pe pielea mea, totul se reduce la chimia organismului…

  6. Idaho, şi mie mi-a plăcut. A fost altfceva. Cred că lumea s-a simţit bine.

    nenea, am corectat

  7. Mi-ar fi plăcut să fiu în sală. Însă m-am mulţumit şi cu transmisiunea live, deşi la un moment dat s-a oprit.

    Mi-a plăcut de Bobby când a spus că nu trebuie să te gândeşti la scopul final, ci mai degrabă la faptul că “ceva o să se întâmple”. Fiindcă asta e frumuseţea experienţei.
    Şi Bucurenci a avut un spectacol frumos de prezentare.
    Şi da, Mihai Iliescu a fost slăbuţ de tot.

  8. Zuzu, internetul face minuni zilele astea 😛
    lasa, manafu zicea ca mai facem optimism si alta data!

  9. Imi place la nebunie stilul tau de a povesti si a observa detalii pe care altii nu prea le vad …
    Citind aici m-am simtit de parca am fost acolo in sala 🙂
    Atata voiam sa-ti spun. 🙂

  10. Ela

    Sunt de acord cu Ciupercutza. Atat voiam sa spun. 😛

  11. am ciordit din blogu’ tău. mea…pulpa.

  12. Bre am impartit pufuleti la toti copiii cu care m-am intalnit pe strada. mai am un sac pe care il duc maine unor copii necajiti dintr-un sat de langa Braila, unde la magazinul satesc nu exista pufuleti. 😀

  13. Multumesc, ma bucur ca unii oameni apreciaza si ambalajul 🙂 Playlist-ul e sus pe blog, sper sa gasesti acolo niste melodii care sa te motivez!

  14. Sooo..a avut loc un eveniment cu si despre optimism hmm?
    Iar eu nu stiam…azi in ziua cea mai trista in care-am decis sa emigrez?
    🙂
    te pup Miruna, multzam ca ne tii la curent 🙂

  15. Mersi Miruna! Hai sa scriem eseul ala la doua maini, ca sa inlaturam orice banuieli sau indoieli 🙂

  16. Wow, ce blonda! Felicitari! Imi place spiritul de observatie, precizia detaliilor si acuratetea evaluarilor. De fapt, esti una dintre blondele pe care le-am mai intalnit pe net si inainte de optimism. Nu stiu ce inseamna discurs hotarat pentru tine – e cam neutru. Sper sa ai in vedere si sanatatea, macar din cand in cand. Avem nevoie de blonde care gandesc. Spor si voie buna!

  17. nda

    a existat vreodata un subiect interesant la astfel de intalniri? ca din cate am vazut eu se discuta numai tampenii.

    numai psihologi/sociologi in “blogosfera” romaneasca, ca sa nu mai vb cat de bine sunt toti pregatiti in domeniul “relatii cu publicul” – mi-a iesit pe nas termenul PR. a fost cumva si vreun grup de pesimisti, “taietori de vene” ce trebuiau ghidati pe calea ce buna, catre “jumatatea plina a paharului”?

    nu mai bine organizati o intalnire cu tema “suntem cam plictisiti si in lipsa de subiecte de discutie, hai sa ne vedem sa socializam un pic la un suc?”

  18. nda, şi ce e rău în asta? data viitoare poţi veni şi tu

  19. Editia de toamna ai ratat-o:)

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 153 queries in 0.449 s