Dear Zachary,

Ca de sâmbăta…era să zic, doar că nu e cazul. E un documentar ce mi-a fost recent recomandat de un prieten, cu indicaţia, atenţie, se plânge!

Pe scurt:e un documentar făcut de un tip, al cărui prieten e ucis de iubita lui. Tipa se dovedeşte însărcinată şi naşte copilul. Iar tipul porneşte într-o mare călătorie pe la toţi cunoscuţii omului, ca să facă un film pentru băiat, despre tatăl său. Să ştie şi copilul cum era taică-său.

Nu e numai atât, povestea merge mai departe, dar de la mine nu aflaţi mai multe. Eu sincer nu am plâns, încă nu s-a făcut filmul ăla care să-mi stoarcă şi mie lacrimi din ambii ochişori. Mai aşteptăm, ce să zic.

Însă morala cu care se termină filmul mi-a plăcut maxim…

Articolul anterior

Videoblogging – următorul pas?

Articolul următor

Cutremurul aduce oamenii împreună

10 Comentarii

  1. Miruna, tu chiar nu ai plans niciodata la un film? 😀 Mie mi-au dat lacrimile si la Titanic,in ’97, cand l-am vazut prima oara la cinema. ( a fost singurul film pe care l-am vazut la cinema cu sala plina, peste capacitatea scaunelor ). Bine, acum n-as mai plange la Titanic, dar tot gasesc din cand in cand cate un film care sa ma “atinga”. Imi vine in minte “La vita e bella”, desi a trecut ceva timp de cand l-am vazut.

    PS: N-am urmarit documentarul de mai sus, dar mi-ai starnit curiozitatea. 🙂

    0
  2. n am mai plans de pe la …. 9 ani? 🙂 ma rog,pare misto si presimt ca se lasa cu suvoaie daca il arat lu mama :>

    0
  3. Ela, nu. nici la Titanic, nici la La vita e bella, chiar daca ultimul m-a impresionat foarte mult. Foarte foarte mult.
    dar nu pana la lacrimi.

    un singur film mi-a stor o lacrima, dar dintr-un singur ochi, cumva… :p sub anestezie ii zicea parca.
    :-??

    Neuron, si acum cati ai, 11? :p

    0
  4. nu blondo,14. sunt un pici si ma mandresc cu asta 🙂 dar tu,mamaie,iti aduc proteza? :>

    0
  5. ascanioro

    Merci pentru recomandare, sunt un movie addict asa ca …merci, sper sa merite dar cum imi plac filmele pana la urma nu conteaza.

    Si ceva off topic, mi se pare mie sau foarte multe post-uri le scri dimineata?

    0
  6. Neuron, cu puţină trudă ţi-aş putea fi mamă, huh? :p

    ascanioro, nu ştiu ce filme îţi plac, oricum nu cred că o să mă înjuri că ţi-am pierdut vremea. Aştept impresii.
    Iar posturile nu le scriu după nici un algoritm, doar le postez dimineaţa, respectiv le programez să se publice singure. Asta deoarece eu funcţionez în contratimp faţă de majoritatea oamenilor :p rar, dimineaţa 😀

    0
  7. În sfârşit l-ai văzut… wai şi n-ai plâns… ce insensibilă eşti :)) glumesc evident 😀

    Un documentar excepţional într-adevăr, cei care nu l-aţi văzut încă vi-l recomand cu drag

    0
  8. da, Radule, si tu mi l-ai recomandat, doar ca fara lacrimi :p

    0
  9. DJAx3L

    Nu te cred ca nu ai vazut un film “lacrimogen” ! A walk to remember.. The Notebook.. Sweet november ?! Ai inima de piatra si nu spui cititorilor ? o:-)

    0
  10. Pfoai, mi-am adus aminte de A walk to remember si prima oara cand am vazut filmul. Mi s-a parut fantastic la vremea aia. Geez.

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 163 queries in 0.257 s