[Încep cu o paranteză, că oricum postul ăsta e lung cât o zi de luni, deci check out LATER EDIT-ul de la Bărbaţii se sperie ]
Asta e finalitatea pentru care mergem la şcoală în clasa întâi, când încep să ne spună că dacă ai carte, ai parte şi că înveţi pentru partea aia, nu pentru şcoală. Înveţi ca să ai ce pune pe masa copiilor tăi, blablabla. Poveşti din astea am fumat cu toţii.
Din start zic, nu veniţi să-mi spuneţi că pe voi nu vă interesează să faceţi bani şamd. Banii nu aduc fericirea, dar sunt o condiţie pentru a o construi. Nu-mi ziceţi că poate fi ăla fericit care împarte o coajă de pâine cu toată familia. Ori ăla care merge la Eforie Sud o dată la 3 ani, din sentimente patriotice, nicidecum din constrângeri economico-obiective. Bun, că am stabilit asta, să continuăm.
Care sunt oamenii cu bani? Mă trimiteţi la top 300 Capital? Şi atunci o să vă spun că Ion Ţiriac e vai de steaua lui cu cele aproape 2 miliarde de dolari pe lângă Bill Gates cu cele 56 ale lui. Da, ştiu, totul e relativ pe lumea asta. Şi fiindcă am demonstrat urgent treaba cu milardele, să revenim pe pământ, unde zice blonda că oamenii bogaţi nu-i musai să fie oameni cu bani şi invers. Atributele astea două nu sunt sinonime şi nici nu se implică reciproc. Gigi Becali -o fi el domn cu bani, dar nu prea e om bogat, să mă ierte dacă nimereşte acia şi prinde câte vreo idee printre rânduri.
Omul cu bani nu e nici ăla care are enşpe mii de hectare pe care le-a luat cu doi lei cincizeci şi care între timp şi-au însutit valoarea. Nici ăla care te roagă să-i plăteşti espresso scurt şi apa plată -comanda de directori- că nu are bani scoşi de pe card, chipurile. (Aviz amatorilor, în cafenelele de Doamne-ajută se poate achita şi cu card.) Şi încet-încet ajung la destinaţie cu ideea. Că e diferenţă între averile unui om şi bugetul lui de cheltuit. Am o prietenă cu un jeepănel de 50mii de euroi în garaj, dar care primeşte de la ai ei 200mii (vechi) să bage benzină. Care benzină nu-i ajunge bolidului nici pe-o măsea. Şi aceeaşi prietenă strânge leu pe leu să-şi ia o pereche de jeanşi cu 500mii (tot vechi) din târgul de duminica. Da’ pentru aia nu scapă ocazie să îmi povestească de noile domenii achiziţionate de mă-sa şi de tac-su. Mama mea nu câştigă nici pe sfert cât a ei, pe lună, şi tata nu dă cu subsemnatul la notar aşa de des, ca al ei. Iar eu nici poveşti despre domenii şi hectare nu am, nici acum, nici în vreun testament viitor. Dar îmi plătesc apa plată cu bani lichizi şi dacă vreau, mai cer un rând :p
Omul bogat, în schimb, e ăla care ştie exact în ce să investească. Omul bogat, când are 500mii alege în loc de un tricou Nikke, o prăjitură în oraş. Pentru care se îmbracă frumos, se parfumează atent şi se însoţeşte de cel mai drag prieten sau părinte sau copil. Adică, investeşte în momente, nu în textile.
Ştiu oameni cu bani care îşi refuză îmbogăţirea, neputându-se desprinde de inerţia vicioasă a afacerilor dospinde. Sunt cei care su sărit şi peste concediul de anul ăsta, pentru că nu pot lăsa “firma” fără cineva de încredere şi care se gândesc să mai şi zugrăvească viluţa, chiar dacă nici de jumătate de an nu o au în folosinţă. Dar, deh, nici trendul la culorile pereţilor nu poate dura două sezoane! Sunt cei care îşi iau concedii numai medicale şi le petrec prin secţiile de cardiologie, când arterele suprasolicitate îşi cer drepturile, iar sistolele şi diastolele devin cele mai valoroase bunuri.
Oamenii bogaţi sunt ăia pe care îi vezi uitându-se pierduţi, înmărmuriţi de frumuseţea unei flori sau pătrunşi de sublimul unui răsărit la mare. Cei pe care îi bucură o geană de soare printre nori. Care nu se enervează în trafic şi care se tratează cu Baniciu. Sunt cei care intră în jocul de scălâmbăieli ciudate ale pruncilor de până la 5 ani. Cei care oftează adânc şi clipesc rar la auzul unei melodii din tinereţe. Sunt oamenii aceia care au atâta bucurie interioară, că pot da şi altora. Aceasta este bogăţia autentică.
În final, mă gândesc… oare unde e momentul ăla în care faci alegerea: ce vreau sa fiu, om bogat sau om cu bani? Şi oare asta presupune că deja ştii care-i bine, care, rău? Tare mi-e teamă că pe ambele nu prea le poţi dezvolta în paralel… din lipsă de timp, din lipsă de priorităţi, din condiţionări în euro etc. Nu zic că cei cu bani sunt irevocabil nişte idioţi, departe de mine intenţia. Însă îşi îndreaptă preocupările spre alte zone, aceasta fiind un efect advers al poziţiei lor. Şi de aceea, nu ştiu dacă bogăţia acumulată până la o vârstă X mi-ar ţine de cald tot restul vieţii mele de om cu bani.
Contraziceţi-mă, acuma-i acum!
Dee
Cum vrei tu 😛
naty
Desi, in general, am tendinta de a contrazice de data asta ( si in ceea ce te priveste si in genere) nu am cum si nici de ce sa o fac pentru ca tot, adr absolut tot ceea ce ai scris mai sus e perfect adevarat!
Totul e o cascada, si dupa un val vine altul sau de imbogatire spirituala sau de materiala!
Filmul care face o paralele excelenta intre aceste doua lumi e The Bucket List ~ fabulos!
Robintel
Om bogat şi om cu bani nu sunt noţiuni care să se exculdă reciproc. Mai mult, un om bogat sufleteşte poate găsi liniştea interioară şi încrederea în sine necesară pentru a face şi bani.
copila blondă
da’ oare cand incepe sa faca bani nu se angreneaza intr-un ritm care il indeparteaza de partea spirituala? e o socoteala ca la matematica, e vorba de timp investit si nopti nedormite.
another cherry
Buna blondo care gandeste. Ne-am intalnit aseara in baie si tie ti-au placut cerceii mei cu cirese. Si eu ti-am zis ca ii am pt ca imi plac ciresele, dar si pentru ca am blog cu cirese. Pe langa asta, mai scriu si la http://www.hotcity.ro/, pe care nu il trec aici pentru publicitate. Ci pentru ca vreau sa-ti propun ceva. Unde pot sa-ti trimit un mail, pls. Merci frumos:)
little dot
cine a zis ca nu are nevoie de bani, dar uneori cei mult strica, cunosc foarte multe cazuri in care banul a destramat familii. Cel mai bine e sa ai exact atat cat iti trebuie, si sa te intelegi bine cu familia ta.
Andrei Monciu
stii ce-i tris? De multe ori de tineri ne bagam in cap ideea de bani si nu ne bucuram de ce avem…chiar mi-a placut articolul. Mi-ai dat de gandit 🙂
Varban Andrei Stefan
Salut. Imi place foarte mult cum scrii. Ai fi interesat sa facem un link exchange?
Id mess/mail: andrei_the_wise@yahoo.com
blog: http://www.varby.ro
Daca esti de acord astept un raspuns pe mail.
Daca nu te intereseaza imi cer scuze ca te-am deranjat.
Sa avem bafta la trafic!
Dojo
Eu doresc pur si simplu un trai decent. Un concediu frumos, o masina buna, un pantof care imi place. Imi doresc sa imi fac familia fericita si sa traiesc si eu pe langa ei 😀
funny videos
Da e grav dar la noi conteaza BANII multi vad in asta o fericire 🙂
Amica ta sincer is pe jos de ras cunosc si io unu cu dita mai casa mert la usa (lumea a e smecher are bani) si cand iesim in oras nare bani de bere cam penibil nu ? 🙂
Eu vreau sa fiu om bogat momentan is doar om cu bani din pacate (si nu recunosc)
Cat despre faza cu parinti au facut x si y mi se rupe eu cand imi face cineva asa ii iau la mijto la greu eu am realizat totu singur ai mei is simpli si au salarii de kkt da na dupa aia ne intrebam de ce is copii din ziua de azi asa prosti .. din cauxa parintilor care ii tin in puf .. masini cadou etc ia sa ii trimita la munca de la 18 anisori ca nemti ca in lumea civilizata ..
Powerpuff
Interesant postul. Pana la urma .. tu ce ai vrea sa fii? Om bogat sau un om cu bani? Eu as vrea sa fiu un om bogat, deoarece banii .. sunt simple hartii. Multi trag toata viata sa faca bani si o avere considerabila insa .. o sa ajungi la o varsta cand o sa stai, o sa te uiti in spate si o sa te intrebi ce ai realizat… si o sa zici ‘pass’.
Gigione
;)) Mi-a placut linkul catre Baniciu.
N-am de gand sa te contrazic, pentru ca ai dreptate. In mare parte.
Eu totusi am sa caut o cale de-a le face pe amandoua, si bani si bogatie. Pentru ca intr-adevar, un cont gras nu-ti aduce fericirea, dar te ajuta al naibii de mult sa o intretii atunci cand ai gasit-o. Este vorba, asa cum spuneai si tu, de micile bucurii ale vietii pe care le poti cumpara cu ei. De clipele din care se construiesc amintirile. De o prajitura la cofetarie, de un pranz in oras, de o vacanta de neuitat, de bilete la Cohen sau Sting (OMG ! Sold Out deja :-o… :(( ), de un cadou scump pe care il dai din toata inima pentru ca stii ca gestul tau este apreciat la justa valoare … sa mai zic ?
Bogdan
Mare dreptate. Din pacate nu multi oameni inteleg intr-adevar sensul de bogat in ziua de azi…
Taina
Din pacate oamenii cu bani nu mai stiu cand sa se opreasca, cand sa puna lacătul la firmă o luna si sa plece in Caraibe cu FAMILIA…
(Am o prietena, parintii ei au 6 magazine, tot timpul cu treaba, dar nu am auzit-o vreodata sa spuna ca a fost in concediu cu ai ei…..)
Daca ai bani bucura-te de ei, altfel sunt doar niste hârtii!
David
true ai grait! 🙂 aplauze POPOR blonda asta chiar gandeste! 🙂
eu… nu vreau sa vorbesc despre altii.
Asadar… declar oficial sunt un om bogat, care a primi si olecuta bogatie ca sa dea si la altii pentru a mai face oameni bogati si LINISTITI.
ascanioro
ce inseamna pentru mine om cu bani, acela care are angajati oameni competenti care fac toata treaba, iar el sta la finalul anului si ia banii.Doar nu credeti ca Tiriac stie toate operatiuniile din banca sa ce afaceri mai are sau Gates la fel in afaceriile lui. Daca ai un amarat de srl si te ocupi doar tu de el pentru mine acela nu este nu om cu bani si doar propriul lui sclav.
team building altfel
om cu bani= om care nu face nimic….ia totul fe-a gata de la altii care stau la picioarele lui si ar face orice sa prinda si ei o moneda, o bancnota…
pisi
hmmmmmmmm, daca e sa ma iau dupa tine Blondo,sunt o alta blonda foarte, foarte bogata:) si ma bucur pentru asta!tine-o tot asa!
andrey91
degeaba esti mare bogatas ca tot acolo ajungi
Robintel
Eu vorbeam despre echilibru. Ceva în genul lui Dojo. 🙂
sorin
Om bogat, om cu bani, om bogat si cu bani. Fiecare cum vrea sa analizeze fraza
cetatzeanu'turmentat
stimabila blonda… multa filozofie in articolul asta. da’ ai uitat sa pui o conditie – om bogat e si ala care iti citeste blogul (nu chiar zilnic ca nah… ca sa iti citesc blogul trebe’ sa-mi platesc abonamentul la net). si lasand acu’ gluma la o parte parca esti prea negativista in ultima vreme (ce face bucurestiul asta din oameni… – nu eu am zis-o). te-ai gandit vreodata la oameni bogati si cu bani ? adica uite : nu ma plang ca imi merge prost da nici nu as putea sa ma urc maine dimineata in primul avion sa beau o cafea in paris si sa ma intorc la ale mele in cluj (si oricum, chiar daca as putea ar fi o chestie becaliceasca). eu cred ca om bogat este ala care nu stie sa isi foloseasca banii si nu isi refuza anumite elemente de confort al sau si mai ales ale celor din jurul sau de dragul banilor… prea ne-am obisnuit in romania cu faptul ca e ok sa lucrezi pana tarziu noaptea sau ca esti cu atat mai interesant cu cat pierzi noptile in birou ca deh e mai interesant proiectul tau decat al colegului care seara iese cu prietena/ii samd. eu nu fac asta si cred ca toti ar trebui sa ne educam sefii/clientii sa ne respecte programul si nevoile – telefonul meu e inchis pentru asa ceva dupa ora 20 si pana dimineata la 7.30 (de notat insa ca dimineata la 8 fara 10 nu comentez adormit daca ma suna cineva sa imi ceara ceva) si cu atat mai mult daca sunt cu o domnisoara in oras cel care indrazneste sa ma deranjeze cu chestii inutile care la fel de bine se pot rezolva a doua zi de dimineata poate sa se pregateasca pentru o sapuneala zdravana… pana la urma e vorba despre cum iti stabilesti prioritatile. pe mine unul nu ma excita un teanc cu 10 bancnote de 100 RON mai mult decat unul cu 5 atata vreme cat nu am nevoie de celelalte 5 pentru ca sa imi indeplinesc poftele.
cetatzeanu'turmentat
p.s. : momentul acela e in fiecare seara cand te suna sefu’/clientu’ tarziu si alegi daca sa ii raspunzi sau nu
copila blondă
am citit toate comentariile, comentez mintenas (stiti doar ca nu ma pot abtine :p ) , dar cred ca am depasit demult ora colgate. Doar ca mi-e prima noapte in noua mea casa si parca e prea frumos ca sa o dorm…
copila blondă
little dot, ce ma enervezi ca ai dreptate. asa e. nu pricep de ce, in loc sa ne bucuram impreuna de bani, mai bine ne certam cum ii impartim.
Andrei Monciu, de tineri?! de mici. 😐
Dojo, depinde ce inseamna “decent”. oricum, succes sa ai!
funny, partial ai dreptate mare. sunt parinti, oameni de succes, oameni cu pozitie si bani, care isi cresc niste buruieni sociale pe langa ei. tocmai pentru ca ii rasfata excesiv fara a-i responsabiliza in vreun fel. Dar nici sa lucrezi de la 18 ani nu e o solutie. Pentru a castiga din ceva, trebuie mai intai sa investesti. un minim, acolo, ceva. lectia asta m-a invatat la economie intr-a unspea. Iar investitia asta se refera si la construirea unui capital intelectual. Stii ca eu asta cred.. Si ulterior, scoti investitia inzecit. eu pentru asta ma formez.
Powerpuff, una nu o exclude pe cealalta. imi pare rau daca asta s-a inteles. doar ca e foarte greu sa te tii pe pozitii si sa nu intri in inertia vartejului, in care LV e standardul. dar, daca ma pui sa aleg, o sa fiu om bogat, ca de ceea ce nu ai , nu te poti bucura. Ideea e ca degeaba esti tu mare somitate in vreun domeniu, ca tot te faci de mandra minune cand incep sa-ti chioraie matele
Gigione, cam asa si eu.
Bogdan, iar altii isi doresc si nu stiu ce isi doresc. Uneori afla cand e prea tarziu. e un cerc vicios si inertia functioneaza.
Taina, am o prietena ai carei parinti sunt foarte bogati. Sunt niste oameni super de treaba, se inteleg foarte bine, au inceput sa si vada lumea, insa ea imi povestea ca prin clasa a 5a erau zile intregi cand nici nu o vedea pe maica-sa. ca ii lasa doar bilete ca vezi, e sedinta cu parintii. sau gasea bani pe masa. trist. unele momente nu se pot rascumpara.
copila blondă
David, da-mi si mie, nenea. Intotdeauna e loc de mai multa bogatie.
ascanioro, depinde cu ce compari. Dar tot mai bine sclav pentru tine decat pentru altul. Plus, perspectiva face diferenta.
team building altfel, vorbesti de parca sa ai bani=sa fii capcaun. nu e peste tot asa. si nu sunt toti cu bani si nenorociti.
pisi, miau! 😀
andrey91, la ce bun un cimitir de oameni cu bani, asa-i?! :))
sorin, ultima varianta pentru mine, va rog.
cetatene, asa e. am inceput din dorinta de mai mult -fie pe plan profesional fie financiar- si am terminat obisnuindu-ne.