Atenție, e cu spoilers, deci nu citiți dacă n-ați văzut cel mai recent episod.
Pagina 224 din 647
Eram ieri în Carrefour toți trei și am rămas blocată la un moment dat, așa cum numai în fața multor raioane cu oale și tigăi într-o parte și ciorapi și maieuri în cealaltă poate o mamă adevărată rămâne. Visam cu ochii deschiși.
La care, Tudor, de pe umerii lui taică-său, către mine:
-Mi-nuna!
Aniversarea lui Tudor de 1 an a fost cu cântec. În primul rând, a fost dublă, pentru că noi avem o viață dublă: și în București, și în Sibiu. În Sibiu ne-a costat mai mult decât botezul, iar asta doar pentru că atunci când am făcut botezul eram niște oameni normali la cap (am făcut o masă doar cu familia, am fost sub 20 de inși, cu tort cu tot). În București, am înghesuit într-un apartament de 2 camere nici nu mai știu câți copii (9 oare?), cu aparținători cu tot, vă imaginați ce-a fost acolo. Unii erau și prin baie la un moment dat, nu de alta, dar nu prea mai găseai podea liberă pe care s-o ocupi cu trupul tău. Am menționat că n-avem decât 2 camere, da? Încă locuim acolo, deci această experiență sigur n-o vom repeta. Nu, până ne mutăm în vila aceea pe marginea lacului, cu canapea galbenă, la care visăm 😛 cu toții.
Cineva mi-a dat un test fulger și mi-a zis așa: Închide ochii și gândește-te la o bucurie. Spune-mi primul lucru pe care-l vezi în cap.
Nu sunt specialist și nu mă dau unul. Dar întrebarea asta mi-am pus-o la un moment dat în cel mai sincer mod posibil. Adevărul e că e atât de important pe mâna cui îți lași puiul, încât n-ai cum să nu vrei răspunsul la TOT.
În decembrie, am fost la inaugurarea unui nou sediu Kinetic Sport & Medicine, parte a Rețelei de sănătate Regina Maria. E o clinică de recuperare medicală și sportivă, care se întinde pe jumătate de etaj al unei clădiri de birouri. Sunt 1300mp, 35 de cabinete. Sincer, e ca un labirint, dar nu ai senzația că te pierzi. Clinica a adus două zone noi, cea de coloană și cea pentru copii. Mi-au plăcut multe de la eveniment, printre care Horia Tecău (of, aș fi vrut să fac o poză cu el, dar e atât de înalt, încât mi-a fost teamă că nu încăpem amândoi într-un portret). M-a amuzat teribil că și Andreea și eu ne-am îmbrăcat în roșu, fără să ne dăm seama că… Regina Maria, roșu, știți e culoarea brand-ului. Și ne-am trezit cu toți băieții ăia frumoși (kinetoterapeuții) îmbrăcați în roșu și noi două, hop. Nu puteam să nu ne facem poză cu ei, ce ne-am mai distrat.
