Fiecare face cum vrea, iar eu sunt prima care sustine ca traditia nu e neaparat cea mai buna daca tie nu ti se potriveste, na. Dar traditia poate fi rescrisa in orice familie.
Pagina 193 din 647
Mai scriu cate una scurta din ce mai zice Tudor, mai mult pentru mine, sa am lectura la batranete. Daca va face placere si dv, cu atat mai bine, sunteti invitati.
Mi-a fost frică de pompa de sân. Mi-a fost frică de muls. Multă vreme am ținut pompa asta în cutia ei, în dulap. Să o desfac însemna să îmi înfrunt fricile cele mai mari. Am destul lapte pentru copiii mei?
A doua oara, mi-am promis ca o sa fie mai bine. Ca o sa stiu ce greseli sa nu mai fac. Sa dorm mai mult, sa mananc mai bine. Sa accept un ajutor, e nepretuit. I-am spus si lui toate astea: iubitule, ne asteapta vremuri grele. Sa ai grija de mine, te rog.
Basmele astea cu prințul și prințesa m-au călcat un pic pe bătătură mereu, pentru că vând o imagine falsă asupra vieții, creează așteptări greșite asupra iubirii și adevărul e că prinții nu umblă cu covrigi în coadă și nici prințesele nu știu să facă ciorbă peste tot. L-am auzit odată pe tata spunând, posibil să fi fost un banc, că, în loc de ”și-au trăit fericiți până la adânci bătrâneți” ar trebui să zică ”și nu știau în ce se bagă”. Sau ”greul abia acum începea”. Multă vreme am dat vina, pentru singurătatea mea, pe felul în care mi-a fost spălat creierul de mică să nu mă mulțumesc decât cu un prinț. Și, atâta l-am așteptat, că era să scriu aceste rânduri din mânăstire.
