Weekend la glamping cu fetele din Sisterhood Society


Miercuri seara, dezbrăcată, pe masa de consultație:

-Nu pot acum, vă rog, revin săptămâna viitoare. Am ceva important în weekend și am nevoie de mine aptă. Funcțională. Bucuroasă. (Merg cu fetele din Sisterhood la glamping, mă gândeam. Vin femei din Franța, Spania, Germania, Austria și UK. Să nu merg din București eu?! Aștept această ieșire de o lună și jumătate, suneți nebuni la cap, vreau să fac drumeții, să mă înmuiez în ciubăr, să dansez în jurul focului, să ascult povești la gura cortului, ce facem aici!)

-Mă puteți ruga.., zice medicul.

De parcă n-aș ști și eu că medicina nu funcționează așa.

-Nu arată deloc cum ar trebui, continuă el. Eeeevident, că doar nu m-am dus pentru cafea. Facem cum doriți, dar nu puteți rămâne așa. Aveți încredere.

Și-am avut. M-a tăiat, am plecat. Pe drum am plâns. Fără sughițuri, că trecea anestezia și deja durea. Era operația de care mă temeam de peste un an, din cauza riscurilor. Pe care vine un moment când ți le asumi ca un om mare ce ești.

Voiam la mama mea. Cred că, până ai părinți, când simți durere și frică, ești cel mai copil din tot adultul pe care nu poți să-l să fii.

Dar am fost bine pe urmă. Am pornit.

La glamping era de vis. Corturile aveau beculețe albe, care luminau curtea ca la sărbători. Simțeai nasul cum ți se înroșește de la aerul curat. Auzeai pietrele cum  scârțâie sub tălpi. Bine ați venit! Tu cine ești? Io-s Ana, stai că nu te văd. Io-s Deea, păi te-am recunoscut după râs! Nici nu trebuia să zici mai mult! Io-s Miruna. Staaaai să te strâng!

Am fost la Piniale Glamping Trib, revin cu articol separat despre loc.

Am ajuns pe noapte, după un drum în care am râs cu două sistere. Cea mai tare fază a fost înainte să ajungem, când, după ce-am trăncănit cu Luciana pseudoanalizele noastre psiho-emoționale, Ana din spate ne dă șah mat: e psihiatru. Bam!

Rapid ne-am luat corturile în primire (mulțumim, Alina, pentru organizare) și ne-am dus în spațiul comun să facem cunoștință sau să ne revedem. Încă o dată zic, unele fete erau din străinătate (au venit special pentru acest weekend și repet asta, fiindcă, da, mă onorează într-un mod incredibil! Am prieteni care stau la 2 minute în București și e nevoie de amenințări, să bem o cafea).

Știu exact cum am făcut cunoștință cu cine nu mă știam decât din online și nu mai țin minte reîntâlnirea cu cele pe care le știam deja. Atât de firească a fost. Parcă nu ne văzuserăm de ieri, alaltăieri.

Parcă am continuat o conversație lăsată acum 5 minute într-o virgulă sau așa.

Cred că asta se întâmplă când menții firul ăla conectat. Poate asta înseamnă să păstrezi legătura. E un soi de atașament prietenesc, habar n-aveam că încap atâția oameni sub el. Poate Oana are dreptate, și chiar există plase de siguranță formate din oameni pe pământ.

Apoi momente, vi le zic fix cum au rămas la mine în cap.

Fața Speranței, când a intrat și i-am cântat. Mulți ani trăiască, ea era tânără și frumoasă, emoționată ca la 15 ani.

Ioana de la Glamping Piniale, care se zdrobea. Tot weekend-ul s-a zdrobit să ne fie bine, să ne simțim, să ne placă, stai liniștită, mai venim.

Diana cu cozonacii și părul ei de Gaviota și tinerețea de a nu ști cine-i Gaviota. Dacă nici voi nu știți, mucles, că nu v-am întrebat!

Lucia care a intrat pe poartă și m-a văzut. VĂZUT-VĂZUT, deși era noapte și beznă. Nu-mi place de tine, cum te simți. Femei care poartă grija altor femei. Care văd prin întuneric lucruri pe care nu poți să le ascunzi. Astea sunt femeile-radar, cărora le pasă, pe care nu poți să le păcălești că ți-e bine, când nu-ți e.

Roxana, și ce a spus în timp ce încerca să păstreze toate lacrimile-n ochii ei. Secretele mă onorează, le simt ca pe un botez al tainei prieteniei într-un fel. Roxana îmi citește blogul de ani întregi, uneori publicam și abia așteptam să văd ce va comenta.

Alina care mi-a adus un pahar cu apă și mi-a ordonat: ”bea”. Nu mă așteptam. Asta poate fi o formă de a spune teiubesc fără să spui teiubesc. Sigur că și io-s cu nervii un pic, dar așa am simțit.

Corina, când s-a ridicat, crezând că nu observ. Am observat. Femeie-radar e și Miruna un pic. Vede prin întuneric, simte și ce nu spui. Vede și lacrimile care nu curg.

Și Oana, care nu și-a luat brațul din jurul Corinei mult timp. E tot o formă de a spune teiubesc fără să spui teiubesc. Și ele nu-s cu capul, numai eu.

Andreea care m-a smotocit ca pe un copil mic. Big Sis, cum ești, o să am grijă de tine, să știi. Și a avut.

Iulia, care respira lângă mine pe tot parcursul cercului din prima zi. Am simțit că respirăm împreună ca într-un dans. Inspir-expir, ăștia erau pașii. Și nu cred că are legătură cu faptul că suntem amândouă din Sibiu.

Cât despre cerc, nu vă imaginați c-am premeditat ceva, poate fix de aia, cum zice Ana. Nici n-am întrebat ceva, doar am ascultat. N-ai cum cu aceste femei. Dă-le un cadru, pornește-le cumva și ele se vor desfășura, de te vei minuna.

Cealaltă Alina care a rămas acasă și mi-a scris fix când m-am dus în cameră un pic. Senzor de la distanță, să fiu! Cum ești? Nu prea bine. În secunda doi după ce am luat seen, m-au verificat două fete, alertate din București, precis. Altfel, prea mare coincidență, don t you think?

Geanina, când m-a trimis în camera mea. Geanina e foarte glumeață, totul e o glumă la ea, deci când Geanina vorbește serios, te poți direct îngrijora. ”Știi că e ok să te duci”, mi-a zis aproape șoptit ca unui copil mic uitându-se drept în ochișorii mei.

Și după ce m-am culcat, Oana și Valeria au mers la baie în vecini, nu cumva să mă trezesc. Nici nu le-am auzit când au venit. Acest gen de grijă doar o altă femeie o poate avea. Și nu orice fel de femeie. De asta am zis, Sisterhood Society nu e pentru oricine. Ci pentru genul ăla, care s-ar gândi la așa ceva pentru altcineva. Nu ține de educație, nici de școli. Ci de inima ta.

Prânzul de la Veranda (un restaurant șic din zonă, vi-l recomand când mergeți la glamping, să mâncați aici, ne-au așteptat cu niște platouri imense de brânzeturi, bruschete și specialități).

Discuția cu Ana. Și fetele care se perindau pe la masa mea, că eu nu prea mă puteam ridica.

Speranța cu Nurofenul la ea.

Andreia care bate la uși. Felul în care vorbește despre cerut ajutor. Cu atâta normalitate, că aproape aș îndrăzni să fac și eu așa ceva. Femei care inspiră femei, dacă tu poți, o să pot și eu. Cerutul de ajutor poate nu mai e ceva extrem pe lista mea.

Șampanie în ciubăr.

Foc în curte.

Dans pe Bon Jovi.

Zăpadă pe munți.

Hemoragie.

Troller.

Plec.

Ochii Alinei când a înțeles. Că trebuie să mă lase.

Costumele de baie din frig. Corina pe jumătate în mașina mea. Și întrebarea: O fi bine ce fac.

A fost, da.

În realitate, nici măcar așa dramatic, doar că nu știam și ne-am speriat. Cel mai tare m-a îngrijorat bărbatu-meu, căruia i-am spus de după-masă că nu-s prea ok și a pornit spre Câmpulung. Domnul doctor nu se îngrijorează foarte ușor, pentru că se întâlnește cu cazuri foarte grave destul de des.

La telefon, mama mă întreba dacă mă simt amețită și dacă mi-e frig. Lol. Iar eu mă gândeam că sper să nu-i murdăresc mașina. Dacă mă ia răul, nu mă ia brusc, i-am zis. A stat cu mine în telefon și mă întreba diverse prostii, doar de verificare. Ce culoare aveau corturile de la Piniale?

Fix în acest moment ai vrea să știi? :)))

Până am ajuns la București, hemoragia s-a oprit, posibil din cauza statului în mașină prelungit. Posibil datorită gândurilor bune care s-au trimis.

N-am încheiat eu weekend-ul, dar fetele au dus experiența frumoasă la bun sfârșit.

Fiindcă Sisterhood nu e miruna, Sisterhood e noi.

Sisterhood e împreună când e cazul și separat când e nevoie de spațiu. Când un nu poate, celelalte sar.

Sănătatea e pe primul loc. Și familia e pe primul loc. Încap toate într-o singură viață de femeie. Te las să pleci, ca să te poți întoarce, să schimbăm lumea mai departe.

Am încredere că ai luat cea mai bună decizie, mi-a zis Alina la colțul cortului.

Eu nu aveam, așa că era important s-o aud de la ea. Ce oglinzi fantastice ne suntem. Și ce norocoase că ne avem. Din februarie 2023, când o blondă cu blog a dat un apel. A descris femeile pe care le-ar vrea în cercul ei. Habar n-avea dacă există mai mult de două astfel de Cineva.

Iar ele au auzit. Au înțeles și au venit.

Nu ca să ceva.

Mai degrabă ca nimic.

Dar să nimic cu oamenii potriviți.

De doi ani nu mă mai ignor, a zis cineva serios. Cu un an înainte de Sisterhood. Poate credeți c-am înnebunit. Nu exclud. Dacă vreți să verificați, suntem într-un flash opening de 24 h, vă puteți înscrie acum.

Vreau în Sisterhood.

Mai este o lună și ceva din 2023. Ce ați făcut anul ăsta pentru voi exclusiv?

Tu pentru tine. Nu pentru casă, nu pentru soț, nici pentru copil. Orice-ar fi, cât respiri, încă e timp. Fă ceva și scrie-mi, că vreau să știu.

 

Articolul anterior

Știați de tulpina probiotică din gură, care reduce infecțiile cu streptococul A beta-hemolitic, coșmarul tuturor părinților? (p)

Articolul următor

16 ani de blog, Alina mi-a făcut cadou o poezie

34 Comentarii

  1. A.

    Sa ma inscriu in sisterhood a fost cea mai buna decizie a anului 2023. Singura decizie pentru mine. Ma felicit.

  2. Andreea

    Se vedea pe tine ca nu esti bine. Nu era chiar atat de putin evident cum ti se pare. Am apreciat ca ai venit, ca ai fost acolo, ca in articolul cu soldatul. Esti un soldat Miruna. Adevarat. Mandra ca fac parte din armata ta. Sa ai grija de tine.

  3. Dumitrescu Simona

    Bună seara!
    Aici, sotie,mamica de 2 fetite(veverițe?),profesor și antrenor, am ajuns la vârsta de 35 de ani ca să pot fi prezenta acum 2 week-end-uri la primul meu concert/festival ,și anume Nostalgia.
    A fost pentru mine și doar pentru mine,fără copii(bineînțeles) și fără soț.
    a
    A fost o experiență unica,cea maj tare pt mine,pe care am savurat-o din tot sufletul si cu tot sufletul si care la anul, cu siguranță,va fi din nou pe lista mea.
    Pupici cu sclipici și cu lipici

  4. Alta eu

    Imi place sa citesc despre acest grup, imi da speranta si incredere in oameni. cred ca dau send la comentariul asta si ma inscriu. Locuiesc departe de tara si mi-e dor sa comunic in limba romana. Faptul ca sunt femei si din alte tari ma incurajeaza. Stai ca vin!

  5. Marimar

    Dragă Miruna,

    Anul acesta am făcut un salt pe care altfel nu l-aș fi făcut. Am îndrăznit să sper pentru mine și să fac să se întâmple lucruri mai cu însemnătate pentru mine. Am învățat cum să mă ascult mai conștient, dar să fac asta și cu cei din jur. Am învățat să mă accept, dar și pe ceilalți, mai mult decât până acum. Încă învăț. Mă bucur că ești printre acei oameni care mă inspiră în această evoluție. Mă bucur pentru mine și alegerea făcută în martie.
    Te îmbrățișez și îți trimit un car de sănătate. Atât pot, în acest moment.

    • A ajuns la mine tot. Sunt mandra de tine, tot ce ai acum ti se datoreaza exclusiv. In ritmul asta, abia astept sa vad la anul pe vremea asta unde o sa fii! ❤️

  6. Deea

    Doamneee, pur si simplu simt ca-mi explodeaza inima de bucurie si sunt atat de mândra de mine ca am ales sa fac acest pas de la bun inceput (desi o voce critica din interior imi spunea ca n-am ce face eu in Sisterhood!!) ?? Ete ca am ce face si inca ce bine imi face!!! ?
    Iti multumesc mult pentru tooot!! ??
    Esti o minune de om si ai un loc special in inima mea!! ?

    • ❤️❤️❤️ da, nici nu mi-am imaginat cate femei faine vom cunoaste! Poate ne vedem si la sb, dar. Idi nu imi vine sa zic, ca iti iei bilet de avion :)))

    • Andreea

      Surorile se susțin, se simt și sar una pentru alta.
      Tu asta ai strâns în jur , surori pe care nu le-ai avut dar le-ai unit și sunt ale tale acum.
      Ai plantat o sămânță și a crescut un arbore frumos , cu rădăcini solide, cu ramuri ferme care știu a îmbrățișa frumos și pe care cresc flori parfumate și pline de iubire!
      Ce bine că ești Miruna ❤️❤️❤️❤️

  7. Corina

    Me gusta articolu’. Au mai ramas trebi de scris :)))

    Hugs Big Sis

  8. Silvia

    Draga de tine. Sper din suflet sa fii bine. Nu am fost acolo dar mereu ma gândesc la fetele mele care mă acceptă și mă primesc așa cum sunt.

    Copilul pe primul loc, dar din februarie 2023 îmi amintiți mereu că și eu mai exist. Și pentru asta vă mulțumesc și poate voi reuși să dau înapoi ceva mai mult pe măsură ce trece timpul.

    Hugs!

    • Ai zis foarte bine. Copilul pe primul loc, mai ales ca al tau e destul de mic, dar sa nu uiti si tu ca existi. Indiferent cat de mic e copilul ❤️

  9. Alina

    Ce-am făcut pentru mine, anul ăsta? Am decis să mă-nscriu în Sisterhood, în timp ce-mi spuneam, în gând, că nu merit. Ce-a urmat… nici nu visam măcar!
    ? you, byeeeee

    • Oooo, ce recunoascatoare suntem si noi, restul, ca te-ai inscris! Iti dai seama ca nici nu ajungeam la glamping fara coordonarea ta! ❤️ meriti tot ce a venit spre tine, Alina. Nu e noroc acolo, e firea ta, care atrage ca un magnet. Ti-ai facut atatea prietene, fiindca ai fost o prietena buna mai intai.

  10. Speranta

    Iată că și la 15 ani… pe dos, te poate surprinde viața cu bucurii nebănuite când dai peste femei care te ridică, nu te coboară. Care învață unele de la altele, care se ascultă și care te cuprind. Am mai făcut lucruri pentru mine anul asta, dar Sisterhood e mai mult decât atât, e o lume și un sens. <3

    • Ce frumos ai zis, Speranta! Ce poezie ai scris si tot cum te-ai pregatit! Sa stii ca si pe noi ne-ai uimit. Nu ne asteptam. Vezi pe fb, ca am pus un reel, in care se vede fix bucuria ta de copil, surpriza, iti impreunezi mainile si topai pt un moment a yey! M-am bucurat sa il cunosc si pe Cristi, merita un mare multumesc ca a rezistat cu voi doua atata drum ?

  11. Roxana

    O, Doamne!! Miruna tu stii ca eu iti spuneam ca ajungi fix la inima mea cu textele tale.. Nu stiam ca urmaresti raspunsurile mele. E adevarat ca datorita tie am devenit o persoana mai buna, mai empatica.. De aceea te- am urmarit si am rămas aici. Aici era locul unde femeile încercau sa sprijine reciproc si nu sa se raneasca. Aici imi este intr-adevar bine! Am invatat mult si multe de la tine!
    Te admir, te apreciez si ma bucur enorm ca sunt aici si ca am cunoscut minunile astea de femei!!! Va pup doamnele mele, si abia astept sa ne revedem!!

    • Ba daaa, așteptam cu curiozitate oare ce o să zici. Și de câte ori nu erai de acord cu ce ziceam eu, aveai așa un mod blând față de mine de a exprima asta și de a-mi lua apărarea când greșeam, fără să îmi dai dreptate și fără să îmi dai în cap. Rar oamenii ăștia ca tine.

    • p.s. acesta este al 549-lea comentariu al tău pe acest blog. Dacă asta nu e istorie, nu mai știu ce e!

  12. Sunshine

    Las și eu două vorbe aici că, poate peste un timp, ajung să recitesc și să mă încurajez…Mă lupt cu niște demoni nevăzuți și deși mi-aș fi dorit să fac parte din gașcă, sunt prinsă într-un moment lung de slăbiciune cu care nu vreau să împovărez pe nimeni. O să fiu puternică și o să-l depășesc, așa cum am făcut mereu. Sunteți și suntem minunate!

    • Așa m-am bucurat să văd mesajul tău, când am început să citesc. Am încredere că tu faci întotdeauna ce e mai bine pentru tine în această luptă nedreaptă. Decizia pe care ai luat-o a fost una bună, îmi venea să te felicit pentru asta, dar nu puteam, pentru că îmi venea și să îmi pară rău în aceeași propoziție. Spre lumină, nu ești tu Sunshine?

      • Sunshine

        Așa de mult mă bucur că nu ai luat-o personal dar ești o fată inteligentă și am știut cumva că o să înțelegi. Am făcut, într-adevăr ceea ce am considerat că trebuie la momentul dat. A fost ca un plasture dezlipit rapid și nedureros. Te îmbrățișez! Ai grijă de tine și de surori :-*

  13. Mihaela

    Buna! Știi ce mi-e teama? Că n-o sa reușesc să fiu atât de prezenta pe cât merit și pe cât meritați toate. Am fentat doua înscrieri de teama asta. Sunteți faine! Vii!

    • Înțeleg ce zici, cred că nu ești prima persoană care se teme de asta. Uită-te ce au scris și fetele mai sus. E o luptă să ajungi să îți dai și ție. Poate să nici nu aibă legătură sau poate ca Sisterhood să fie un început. După care să urmeze o listă lungă de chestii curajoase. De chestii normale. Care se simt diferit și bine. Nu trebuie să fii în club, ca să faci ceva pentru tine, poți face orice altceva, doar să faci, asta e ideea!

  14. distractie placuta, foarte frumos evenimentul 🙂

  15. Copila, ai grija de tine!

    Sisterhood-ul e o idee senzationala, era clar ca va functiona si ca vei atrage un grup super de “surori”. Sa va bucurati impreuna de tot ce construiti, iar tu mai ostoieste-te un pic si da-ti sansa de a te recupera cum trebuie. Gagicile nu pleaca niciunde, par a fi o armata tare simpatica 😉

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 201 queries in 0.400 s