Sunt postări din bula mea, de la femei care au ceva inteligent de zis. Sunt sigură că există mai multe opinii. Poate chiar de la bărbați? Vă invit să le distribuiți aici. Cred că avem nevoie de multă educație pe subiect.
Nu le pun în vreo ordine anume, nici într-o ierarhie.
Otilia Mantelers a vorbit despre abuzul sexual ca rană sacră:
Aș vrea să atrag atenția asupra două lucruri cu aceată postare. Asupra singurătății copleșitoare, în primul rând și a felului în care trebuie să învățăm să primim și să gestionăm astfel de mărturisiri, în al doilea rând. Fiindcă ceea ce s-a întâmplat aseară se numește retraumatzare a victimei. Doar că aseară Viorica nu a fost victimă. She was a goddess!
Întreaga postare aici, citiți integral:
Inoza, despre când e ok să spui, ca femeie, ”Mie nu mi s-a întâmplat!”
Acum 4 ani am publicat pe acest blog un articol în care mi-am expus experiența cu un ginecolog care mi-a violat integritatea corporală, operându-mă fără acordul meu.
Cele mai dureroase comentarii n-au fost cele în care am fost acuzată că “vreau publicitate” sau că sunt proastă și că n-am înțeles situația. Nu. Cele mai dureroase și supărătoare comentarii au fost de la femei care, fără măcar să scrie acel politicos ”îmi pare rău să aud povestea ta atât de tristă”, au sărit să-mi anuleze experiența, povestind că lor nu li s-a întâmplat niciodată nicio neplăcere cu respectivul medic, că la ele totul a fost roz și perfect și că probabil am eu o problemă.
Întregul articol aici.
Ioana Chicet-Macoveiciuc: Când un om spune că a fost abuzat…
Nu o să spui cu voce tare că sigur a făcut el ceva.
N-o să spui Hai, mă lași, de ce n-a spus mai devreme…
Nu o să spui că asta e, a trecut, măcar acum e bine.
Nu o să spui că se putea mai rău.
N-o să spui că ție nu ți s-a întâmplat, de parcă dacă ție nu intâmplat, înseamnă că nu li s-a întâmplat nici altora.
Nu schimbi vorba.
Nu o să spui că nu-l crezi, chiar dacă nu-l crezi.
Nu îi sugerezi că e nebun.
Nu vorbești disprețuitor despre experiența ei.
Întregul articol aici.
Silvia R.
E greu sa stii cum sa reactionezi cand un om iti povesteste o experienta traumatizanta. Dar eu am invatat un lucru: cand nu stiu ce sa zic, sau daca nu am nimic bun de zis, mai bine tac.
Nu stiu de ce unii oameni simt neaparat nevoia sa zica ceva, orice. Ca e bine, ca e rau, ei trebuie sa aiba o parere. Nu o sa inteleg vreodata.
Miruna
Exact.