Unde plecăm dacă vine războiul în România

Sper să nu fie cazul și să dormim mult și bine în casele noastre. Dar astăzi am verificat pașapoartele copiilor. Cu ei nu poți ieși altfel din țară. Apartamentul nostru cu două camere în care locuim toți patru mi se pare mirific și chiar idilic în aceste momente. Dar să trecem la lucruri serioase. Ce facem dacă începe războiul în România?

Aici sunt două aspecte: 1. dacă o să fie doar un conflict cu implicare NATO și 2. dacă încep tovarășii să dea cu bombe nucleare.

Să începem de la coadă, că terminăm mai repede. În varianta unui conflict nuclear, înțeleg că există totuși niște supraviețuitori siguri: gândacii.

Pentru oameni, avem niște buncăre antiatomice. Unii și le-au construit sub case, alții le au deja sub blocurile comuniste (doar că sunt insuficiente). Pentru bucureșteni, mai există o variantă: Casa Poporului, care are un fel de culoare subterane foarte bine protejate.

Întrebarea, desigur, este câți oameni încap totuși acolo și cine ar avea acces.

O variantă de luat în calcul e Elveția. Se pare că Elveția are sub majoritatea caselor buncăre antiatomice. Mai mult, Elveția are capacitatea de a salva, în caz de atac nuclear, 114% din populație. Adică pe toți cetățenii ei, plus niște români de-ai noștri. (conform lui Zaiafet, vă superrecomand vlogul acesta.)

Doar că ar cam trebui să fii deja acolo. Adică, să ne înțelegem. Dacă vine bomba aia gravă, ea nu te așteaptă să-ți iei copiii de la școală sau să ajungi tu acasă. Că de asta-i bombă și de asta-i nucleară. O doare la bască.

Plus că, în cazul unui atac nuclear, și dacă supraviețuiești în momentul ăla, perspectivele nu-s prea grozave.

Brian Toon, profesor la Departamentul de Științe Atmosferice și Oceanice la University of Colorado-Boulder, explică într-un ted talk că, după un bombardament nuclear considerat mic, între India și Pakistan, fumul ar acoperi pământul în cam două săptămâni. Și că ar urca la altitudini de 20-50 mile. Doar că la aceste altitudini nu plouă niciodată. Fumul ar rămâne pe loc ani întregi. Asta ne-ar afecta recoltele. Agricultorii nu ar mai putea face nimic fără lumină și apă. Pământul ar fi sterp.

Întreaga planetă n-are provizii să alimenteze populația decât 60 zile, dacă agricultura nu produce mai multă hrană, spune prof. Toon.

Ira Helfan, membru al laureaților premiului Nobel de la International Physicians for the Prevention of Nuclear War, a estimat că, într-un război nuclear între India și Pakistan (două dintre cele mai mici forțe nucleare ale planetei), până la 2 de miliarde de oameni ar muri de foame.

Nu vă gândiți la Hiroshima și Nagasaki, atacurile nucleare din 1945. Acele bombe sunt pistol cu apă față de ce există în lume la ora actuală.

Iar dacă ar fi un război nuclear planetar (deși cred că e pleonasm), după el ar urma o iarnă nucleară. Temperaturile ar fi sub cele din era glaciară. Zero recolte. Se estimează că 90% din populația pământului ar muri de foame. Și civilizația noastră ar fi pierită.

Nimeni nu ar fi în siguranță. Nici cei din țări cu arme nucleare, nici cei în țări fără arme nucleare, nici cei care n-au participat la război. Nici măcar cei de pe cealaltă parte a planetei față de unde au fost exploziile. Nimeni n-ar fi în siguranță, spune prof. Toon.

Ok, dar există modalități de a ne salva de la extincție și de a preveni un război nuclear?

O, sigur că da. Să fim optimiști, că altfel îmi pun în trusa de urgență și niște chestii ilegale. Prof. Toon povestește că în anii 80 a lucrat împreună cu alți cercetători, printre care și profesori ruși, și i-au convins pe președinții Gorbaciov și Reagan de pericolul unui război nuclear. Că cei doi au ascultat oamenii de știință! Și au recunoscut pericolul.

În 2017, Națiunile Unite au dat o declarație prin care interziceau armele nucleare, chimice și biologie. Doar că îmi e clar că aceste convenții, legi, tratate sau cum or mai fi numite ele sunt valabile până apare un dement care se cwacă pe ele.

Părerea mea e că nu se va ajunge acolo. Putin e un dement, dar nu e un prost.

Judecând după câte injecții cu botox are, nu își plănuiește moartea, ci mai degrabă o tinerețe fără bătrânețe. Judecând după iahturile sale și toate slugile pe care le are, sunt șanse mari ca Raiul pentru el să fie în mă-sa Rusie, scuzați franceza.

Soțul meu e destul de relaxat, el zice că rusul a pierdut deja războiul, doar că e în negare. În continuare ne documentăm legat de școala unde să-l dăm pe Tudor. Îi caut cursuri și activități extra, iar în weekend am achitat avansul pentru vacanța din august. Și, în secret, am făcut un grup împreună cu o prietenă, în care ne rugăm să-l viziteze pe tovarăș un infarct direct proporțional cu țărișoara sa.

Știu că nu-i creștinește, dar nu judecați. E tot ce pot face pentru pace.

Dacă vine războiul clasic, ăla cu bombe normale și pistoale

Într-o primă fază, m-aș duce undeva la țară. Cum am făcut și-n pandemie, doar că, de data asta, aș lua și bărbatul cu mine. I-am zis de când a atacat dementul, nu mai accept decât să rămânem împreună.

Înainte să fugim, însă ar fi bine să:

Avem scos niște cash. Nu ne înghesuim la bancomate cu alți frați.

Rezervorul tot timpul plin la mașină.

Pașapoarte valabile. Mai ales cele ale copiilor. Dacă nu sunt, mergeți să le faceți.

Poate nu strică să aveți niște rezerve de apă. Chiar și ăștia care o ardem eco, cu filtre la robinet. Pentru câteva baxuri în debara găsește loc oricine.

Un bagaj cu acte: de identitate, acte de proprietate (casă și mașină), diplome de facultate

Strictul necesar de haine pentru toată lumea, inclusiv pentru mame. Îmi scria o cititoare care a luat refugiați în vamă că femeile au uitat să-și ia șosete pentru ele…

Scutece, absorbante, tampoane. Tot văd că lumea zice ”produse de igienă feminină”. Lăsați-o naibii de limba română. Tampoane, nene! Zi-le pe nume.

Dezinfectanți, poate și niște șervețele umede și uscate.

Medicamente. Ce știți voi că vă trebuie. Antiinflamatoare, antitermice, antidiareice.

Poate merge de avut în casă și câte o conservă. N-o s-o iei cu tine când fugi de acasă, dar niște biscuiți poți îndesa în geantă. Nu mă gândesc la provizii masive. Doamne ferește, nici nu-mi vine să cred că scriu lucrurile astea.

Apoi, importante pe parte tehnică:

carduri și token-uri (sau cum le zice, dacă mai există), laptop, încărcătoare la telefoane, eventual și o baterie externă. Lanternă cu baterii adevărate, radio pe baterii și baterii de rezervă.

hârtia cu seed phrase, cine are

Bine, dar unde mergem, dacă trebuie să plecăm din România?

If shit hits the fan și încep bombele să zboare, n-o să am nici cea mai mică îndoială să mă car din țară. Nu cred că se va ajunge totuși aici. Ce noroc că trăim în România! Să nu uităm că suntem NATO. Și că Rusia nu prea mai poate.

Îmi dau seama că ce scriu influențează multă lume. De asta vă asigur că eu nu sunt extrem de îngrijorată pentru țara noastră, nu am bagajele făcute, dar n-am de unde să știu ce urmează. Sperăm să fie pace, dar n-avem de unde ști cu certitudine.

Așa că v-aș sfătui să fiți vigilenți și pregătiți, dacă e,  plecați acolo unde cineva vă așteaptă.

Oriunde cunoașteți și ați mai fost înainte.

Mai ales în țările prietenoase și care vă recunosc diploma penteu ce știți voi să faceți.

Niște prieteni întorși din Franța, au zis că ar merge și pe jos la Paris, dacă e cazul.

Alții se gândesc să închirieze ceva în Elveția.

Mi-a scris o asitentă cu care am lucrat în Anglia. M-a întrebat dacă n-aș vrea să le fac o vizită. A contat atât de mult întrebarea ei pentru mine!

Aș vrea să spun că i-aș lua pe ai mei și dacă e să-i leg de mașină. Aș lua-o și pe Geli, deși ei și până la București îi e greu să vină.

Discutam cu niște prieteni că sperăm să nu fie nevoie, dar pot oricând să fac orice muncă oriunde pentru supraviețuire. Livrez pizza, spăl podele, fac menaj sau ce s-ar mai cere.

Dar cei care ar rămâne?

Mă doare inima. Să sperăm că nimeni nu va fi nevoit să plece. Să ne rugăm pentru pace și pentru lucruri bune. Știți cum se spune că cei mai mulți care pier în război nu-s soldații. Sunt civilii. Ba Zaiafet spunea că printre cele mai sigure locuri dintr-un război sunt în armata. Acolo ești cel mai în siguranță. Ai medici, ai mâncare, ai acoperiș. Completa el că poziția ideală e cea de bucătar sau ceva de genul. Nu e în prima linie și nici nu e o țintă remarcabilă.

Inchei acest articol cu speranta sa-l citim peste putin timp si sa radem. De toate grijile noastre de acum, sper sa radem. Pe pace, pe malul unei mări liniștite, sub o umbrelă mare, cu muzică și toți cei dragi aproape.

Ziceți care-s planurile voastre.

Articolul anterior

Când războiul scoate ce-i mai bun din oameni: o româncă pierde în fața unei ucrainence și câștigă printr-un mesaj emoționant

Articolul următor

Nu credeam să spun asta vreodată, dar mă liniștește să gătesc și să fac curat prin casă

69 Comentarii

  1. Crisu

    Am un var in Olanda. Ma asteapta oricand. Cu fiica-mea. Sotul meu NU ar avea cum sa plece…ar fi desertor! Am discutat despre asta si i-am propus sa duc fata in Olanda si sa ma intorc sa fiu cu el. A refuzat vehement.
    Copilul are pasaport. Azi am inceput sa pregatesc un mic bagaj (mai am de adaugat cate ceva). Am niste cash (nesemnificativ, dmpdv, dar asta-i tot ce am).
    Ma rog mult si incerc sa nu innebunesc la toate gandurile negre si grijile si paranoia care ma bantuie atat pt copilul meu, pt mine, pt sotul meu, cat pt toti, dar absolut toti oamenii nevinovati.

    • Imi dau seama ca gandul despartirii te macina, dar pare un plan bun, e bine ca ai variante.

    • Ionela

      Am citit toate comentariile și majoritatea deja s au pregătit. Mă bucur pentru cei ce au unde să meargă, mai ales pentru familiile cu copii, ei sunt viitorul nostru. Încerc să nu intru în panica în caz de ceva, păstrez constant plinul la mașina, am pregătit actele pentru orice eventualitate. Dar situația nu este atât de roz, sunt singura din toate punctele de vedere și nu vreau să mă gândesc cât de greu va fi să plec “de una singura prin lume” : ))…însă am mers în Olanda prin programul Erasmus de la facultate și am observat că se vorbește foarte mult engleza, pobabil am să optez aici sau în Anglia. Sper măcar să apuc să îmi revendic diploma de la facultate, acesta fiind ultimul an de studiu, poate îmi va fi de folos în afară.. dar mai important de atât să speram că nu se va porni asupra României nici un atentat..

    • Noi deja am facut cam 90 la suta din bagaje de urgenta exact cu ce ai enumerat si tu. Am refuzat sa cred, am fost cu flower power and zen stuff, and therapy pana cand a invadat Putin. Apoi am realizat ca nici o logica a mindfulnessului nu poate castiga acum. Mi-e frica de mor pt copiii mei si fac orice pentru ei. Nici sa stau pe ultima suta de metri nu vreau, asa ca e ca naiba. Cum pot fi cu creierul aici in viata zilnica si in acelasi timp sa fac planuri de emigrare? Cand si cum vom stii cat dureaza ? Daca dureaza ani de zile razboiul? Cu siguranta bine nu va fi. Cred ca noi ca parinti avem niste decizii grele de luat in aceaste zile, indiferent care vor fi, le vom lua din iubire pt copii.
      Apropo de ce ziceai cu barbatul.. mai grav este ca ei vor fi obligati sa lupte, or, sa ma scuze lumea, eu nu-mi dau sotul si familia pt tara. Call me unpatriot!

      • matei

        apai la cata engleza ai bagat, ai distrus romana oricum, deci pt tine tara cred ca e sua bre

      • Corina

        Nici eu 😊
        Suntem la fel de pregătiți, poate chiar mai bine (am toate bagajele facute, inclusiv pt bebe si noi) iar sotul meu pleaca din tara duminica. Avem inclusiv imputerniciri pe care ni le am facut unul altuia, in caz de orice. Eu raman cu bebe, el pleaca sa pregateasca tot intr o alta tara, mai prietenoasa, mai calduroasa, apoi plecam si eu cu bebe. Sotul meu nu va fi aici sa moara, va fi langa noi, pana nu vom mai avea unde sa fugim.

  2. Ioana

    Daca esti doctor nu poti sa pleci. Vor fi raniti care au nevoie de ajutor. Si eu sunt doctor si sotul meu. Planul ar fi sa trimitem copilul la prieteni in Franta si noi sa ramanem.

    • Esti sigura? Oare nu e valabil doar pt cadrele
      Militare?
      De ex, parintii mei medici au facut armata in facultate. Chiar s-au gandit la asta, doar ca sunt peste varsta la care i-ar chema la lupta.

      Dar medicii civili? Esti sigura?

  3. Crys

    Vai,mi-ai citit gândurile și frământările, ce duc la nopți pline de cosmaruri.Dimineața îmi e teama sa deschid știrile sa nu cumva sa aflu ca au ajuns mai aproape de noi.Pașaportul copilului este la mine în poșetă,prietenii sunt anunțați a ajungem la ei în caz de nevoie….ce sa zic :stam pregătiți de fuga

  4. Amy

    Si eu i-am spus sotului meu ca n-as as pleca fara el. Ori plecam impreuna, ori murim impreuna, singura n-as fugi din tara. Cand am citit ca in Ucraina barbatii nu mai au voie sa plece, am inghetat pur si simplu doar imaginandu-mi cum e sa fugi pentru a supravietui, si el sa ramane sa lupte. Groaznic scenariu!

    Daca s-ar auzi chestii naspa, am pleca oriunde s-ar putea, de preferat totusi spre vest. Ma rog sa nu se ajunga acolo, sa fim sanatosi cu totii!

    • Da, e groaznica despartirea cand nu e voluntara! Noi am fost separati in pandemie, cand am plecat la sibiu cu copiii si sotul a ramas in Bucuresti, ca trebuia sa mearga la
      Spital. A fost groaznic. El a fost relaxat si atunci, desi se dezbraca afara. Lucra in spital covid. In prima garda, mi-a trimis poza sa ma linisteasca, sa vad ce exhipat blindat este. Avea niste saci de gunoi lipiti cu banda adeziva…

      • Amy

        Stiu perioada grea prin care ati trecut si voi atunci, te urmaream cand faceai live-uri pe Facebook pentru Medicentrum. 🙂 Nu-mi doresc decat sanatate si liniste, pentru toata lumea.

  5. Mari

    Buna,

    Eu sunt destul de calma si in asentiment cu sotul tau. Chiar in weekend am achitat si noi pentru o vacanta in august in Romania (noi locuind in nordul Germaniei) si azi am cumpărat bilet de avion sa vin weekendul viitor sa imi vad parintii. Daca e sa se intample ce ai scris, o sa se întâmple oricum indiferent de planurile mele. Dar tare as vrea sa nu traim istorie o perioadă 🙁

  6. Silvia R.

    Planurile cele mai recente sunt de a-mi instala mobila de bucatarie pe 14 martie. Nu mai am mobila in bucatarie din iulie.
    Dar sper sa ma si bucur de ea, daca tot am asteptat atat si mi-a creat-o un designer interior. 😊
    Cat despre plecat, da, in primul rand, in sistem de urgenta, as pleca tot la tara. La socri, ca e zona de deal-munte.
    De plecat din tara, cred ca as opta spre Canada. Nu stiu cat de in siguranta m-as simti oriunde in Europa.
    Plus ca in Canada chiar e necesara forta de munca si nu neaparat necalificata. Iar educatia de acolo e mult peste.
    Dar, sper ca voi pleca din tara cu bagaje lejere, de vacanta. Ca bu va fi cazul de plecare de urgenta.
    Cat despre mutat din Romania, cochetez cu ideea, dar din noi, sper sa plec ca am gasit un job bun si ma mut cu familia. Nu ca ma goneste razboiul.
    E greu, incerc sa imi pastrez cumpatul. Luni eram chiar panicata… acum sunt un pic mai bine.
    Iar daca Doamne fereste se va porni un razboi nuclear… sper doar sa apuc sa imi mai sarut si imbratisez copiii.

    • O, Silvia! ❤️🤗
      Azi esti tu mai optimista. Cred si eu. Omsa bei cafeaua in mobila noua! 😉

      • Silvia R.

        Sper ca si realitate urmatoare sa fie in concordanta cu optimismul de acum 🤗😊

  7. Ali

    Acuma o sa par naspa ca zic asta, dar eu astept infarctul sau un AVC la nenica asta…

    • Luiza

      Eu sunt relaxata oarecum, ori e alba deci se termina, ori e neagra si deci e nasol dar pt toti, ue ori Nato.

      Bagaj am unul facut pt situatiile din era covid cand nu stiam daca va face copilul febra si trebuie sa ne internam de urgenta.

      Actele sunt grupate oricum. Si da, m as duce la tara la ai mei..capitala ar fi un target bun pt psihopopu asta.

      Dar, am facut rezervare pt august la mare 😉

  8. Olena

    Miru, imbatisari si speranta. Ganduri bune si Doamne ajuta si asculta gandurile si rugaciunile urmasilor celor care au trait razboaie pe Pamant si nu mai vor.Uneste Doamne si Universule toate energiile bune si ajuta sa piara raul si frica si groaza si cruzimea si sa spargem tiparul diavolului prin lumina si bunatate si rugaciune. Faca-se voia ta! Avem incredere ca ne vei proteja cum am fost bine si pana acum . Ai grija de toti semenii nostri in suferinga si iarta-ne ca poate nu ne gamdim suficient la ei si poate nu facem si n-am facut destule pentru a opri aceste atrocitati asupra oamenilor! Amin

  9. Maria

    Fix aseară am avut un gând: Aoleu au expirat pașapoartele copilelor, în 5 zile avem programarea online la serviciul de pașapoarte😉Doamne ajută să le folosim doar pentru vacanțe!

    • Doar pentru vacanțe! Bine că ați găsit programare așa repede. În buc, înțeleg că programările sunt pentru mai.

      • Ira

        In Bucuresti mai sunt locuri disponibile la pasapoarte si pentru final de martie. E drept ca se ocupa repede, dar mai e pana sa ajunga in mai.

        • Așa îmi scria cineva pe facebook, dar tocmai am vorbit cu o prietenă care a zis că merge acolo direct, fiindcă speră să găsească locuri la fără programare. Altfel, da, a primit în final de martie și ea.

  10. Noi am achitat azi o vacanță în Franța, în iunie. Dacă ar trebui sa plecam as pleca la rude în Italia dar sper sa nu fie nevoie.

    • Hai cu vacanța. Mă ajută să știu că oamenii se gândesc la asta, îmi dă un boost de optimism. merci!

  11. Andreea

    😪 Triste vremuri trăim…
    Sunt afectata psihic… Visez războaie, ma trezesc din cauza avioanelor sau bombelor pe care le visez…
    Am scos cash, am schimbat în euro(Euro a luat-o deja razna și nu iti spun ca în seara aceasta casele de schimb nu mai aveau valuta!!!), plinul la masina este făcut și îl vom tine făcut pe toată perioada aceasta instabila ( am adus și 2 canistre pe care le vom umple-in caz de ceva, nu ajunge un rezervor sa iesi din tara).
    Pașapoartele copiilor sunt în termen, încerc sa îmi fac curaj sa asez toate actele într-un dosar(simt ca atunci când o voi face, sunt și mai aproape de fuga).
    Prima oprire va fi Spania (cunosc limba și avem rude stabilite de ceva vreme-dacă ii ataca și pe ei, destinația finala ar fi Irlanda).
    Am făcut o cutie cu provizii neperisabile(trebuie sa iau apa la baxuri- fac parte din categoria cu filtru 🤣)
    Un lucru de luat în calcul, despre care am citit pe alte grupuri tratamente medicale cerute pe perioada mai lunga (sotul este cardiac și am risca dacă ar întrerupe tratamentul).

    In rest, Doamne ajuta sa nu fie nevoie sa facem nimic din ceea ce am conturat în minte.

    • Cred, multă lume a zis că plânge zilele astea, că nu doarme, că verifică și noaptea știrile. E normal, n-ai cum să fii o stană de piatră în perioada asta.
      Pare că ai un plan bun și că ești pregătită. Sper să fie totul degeaba. Și să trecem repede la planurile de vacanță.

  12. Simo

    Noi avem deja bagajele făcute și plinul la mașina. Sa speram ca nu o sa fie cazul, dar șansele sunt destul de reale și e mai bine sa fii pregătit, decât sa nu fii. Stay safe 💚

    • Scurt și la obiect. Așa cred și eu. Îmi amintesc în pandemie, când am umplut coșul de la kaufland cu conserve și nu îmi venea să cred că dau banii pe alimente care expiră în 2025. Și, mi-am dorit totodată, să le arunc pe toate ori să le donez, în sensul de a nu le folosi niciodată. Ceea ce s-a și întâmplat. Nu am mâncat conserve.

  13. Violeta

    Eu zic sa nu exageram….stam calmi deocamdata, sper si cred ca bunul simt va invinge.

    • Să stăm calmi e un îndemn excelent, dar nu m-aș baza pe bunul simț al unui tip care n-are nicio remușcare să omoare copii. Cred că în zilele astea e bine să ne bazăm pe noi.

      • Violeta

        Da, dar eu sper mai mult in bunul-simt al unuia mai “uman” din anturajul lui….ca cel al dementului nu mai e🙄

  14. Andreea R.

    Am programat copiii pentru a le face pasapoarte. Ca de-o fi sa plecam, vom vedea. Sper sa folosim pașapoartele doar pt concedii in Grecia sau oriunde in afara. Chiar imi doresc la mare, la soare si-un coktail in mana!
    Tocmai ne-am cumparat masina si suntem în plin proces de înmatriculare, urmatorul pas, pe langa plinul facut a fost sa echipam masina cu bare si portbagaj suplimentar.
    Suna bine niste canistre, cum zicea cineva mai sus.
    Sper sa nu se agraveze situatia si sa scapam de război si de nebun. Sunt in Suceava si nu iti poti imagina cati ucrainieni sunt aici, atat in trafic cat si cazati. Cata mobilizare, cate donatii, cat voluntariat.
    Nu vrei sa stii cati ucrainieni erau in UPU cu copiii (raceli, era firesc) dar si frustrarea tuturor romancelor care asteptau de peste 5 ore pt ca refugiatii au avut prioritate.
    Situatia tensionata de razboi nu ai cum sa nu o simti. Unde as pleca? Rude avem doar in Franta. Daca nu ne vor primi, unde vedem cu ochii mergem. Suntem 2 soferi si ne putem baza sa batem toata Europa.
    Alte planuri? Astept caldura sa mergem in parc. Un oarece optimism exista.

    • Cred că e nebunie în Suceava. DIn ce descrii. Îmi place să citesc relatări de la oameni ca tine, face totul să pară mai real decât la tv. Sper să nu aveți nevoie de medici în perioada asta, mă gândesc și la ei, cât de greu or lucra, dat fiind că nu pot comunica prea ușor cu pacienții.

      Îmi place finalul comentariului tău. Ne vedem la mare.

      • Andreea R.

        Da, in UPU a fost teroare, un medic a ramas 4 ore peste program doar pt ca pur si simplu nu mai faceau fata. Eu plecasem, ea era inca acolo. Cine stie pt cat timp, oameni in sala de asteptare mai erau.
        O prietena spunea ca are casa plina de prieteni din Cernauti si ca vreo 10 copii colinda cele 2 etaje, ea fiind aproape de vama.
        Sala de sport a scolii copilului s-a transformat in centru de primire si adapostire. Unii sunt in tranzit, altii nu știu ce sa faca. Nu vad nici un orizont.
        O sa trecem peste, trebuie. Eu visez la pinacolada undeva la mare, la soare! Hai cu pacea!

        • Citindu-ți comentariul, mi s-a părut că visez, că e un coșmar. M-a adus finalul cu picioarele pe pământ. Ne vedem pe plajă!

  15. S

    Serbia, Bosnia, Austria, Elvetia, Finlanda, Suedia nu-s in NATO. Ca daca e razboi, e cu tot NATO.
    Banii si proprietatile de ar fi in siguranta, ca in rest ma bat io cu rusii 🙂

    • Parcă Finlanda a cerut să adere de urgență, dar e posibil să nu fie reală informația, că m-am zăpăcit de la atâtea. Apreciez însă curajul. Maxim!

    • Andreea

      Eu una m-as duce tocmai în Africa, Madagascar sau chiar America Latină, nu cred că va fi mai sigur în Europa…

  16. Crisa

    Acum cativa ani am trait spaima despartirii de sotul meu cand am plecat doar eu cu copilul la tratament in Italia. Acum ma simt la fel (exceptand spaima bolii), mai ales ca el nu ar putea pleca, fiind militar. Ieri m-a intrebat: “Daca e ceva, plecati in Italia, da?” Nu, nu vreau sa plec nicaieri (nu cunosc pe nimeni in Italia sau alta tara), tocmai acum cand ne-am linistit si noi cu boala copilului, vreau doar sa stam impreuna oriunde am fi 😟

    • Of, parcă nu se mai termină, așa-i? Te cred și te înțeleg. Sper să nu fii niciodată nevoită să iei această decizie cu adevărat.

  17. manipuțelenischi

    Si înainte de a ieși pe ușă, cel mai important, nu uitați sa mulțumiți eroului vostru, musiu țelenischi și să urlați slava Ucraina, că mulțumită lor v-ați afla voi în respectiva situație 😘
    Dacă trebuie să vă vedeți bărbatul plecat să fie omorât pe front, la fel. Când ii veți da ultimul pup, să îi dați și iconita lu’ actorașu’, ca să fie ultimul lucru la care sa se uite în timp ce i se scurg creierii împrăștiați de glonț.
    Și dacă vi se pare ca sună urât ce zic…acum 8 ani situația à fost similară, insa nimeni nu s-a gândit să implice întreaga Europa cerșind ajutor, iar multe dintre voi, care idolatrizati acum un măscărici inconștient, nici n-ați avut habar de ce se intamplă acolo.
    Azi, repet, in caz de extindere a războiului, mulțumiți actorasului, fiindcă dacă nu era el, la fel ca și înainte, totul ar fi rămas între ei.

    • Înțeleg din mesajul tău că ți-ai fi dorit ca acest conflict să nu escaladeze, toți ne-am fi dorit asta. Ar fi fost predarea Ucrainei o soluție? Nu știm, dar istoria ne arată că nu. Îl avem pe Herr Hitler exemplu, deși sper să fie o comparație exagerată și absurdă.

      În rest, n-are cum să nu ne ardă, fiindcă sunt lângă noi. Unii români văd Ucraina cu ochii de la ei din case.

      • Nancy

        Nu știu cum ai putut răspunde atât de elegant mesajului de mai sus, Miruna. Pur și simplu, nu știu.
        Rămâi fără cuvinte în fața unei asemenea batjocuri.

  18. Pietricel

    Nu imi vine sa cred ca scriu asta, dar deja am vaccinat pisica pentru pasaport si am primit lanterna comandata si foliile termice pe care le punem in rucsacul de precautie – cum l-am numit. Azi urmeaza sa schimb valuta. Si sper din tot sufletul sa fac treaba asta degeaba.
    Poate cititorii tai stiu si m-ar ajuta enorm cu informatii despre cum transporti o pisica in uk cu avionul. Regulile de intrare sunt mai stricte decat in alte tari.

    Multumesc

    • Și eu sper să fie totul degeaba și să râdem bine de tot de noi pentru că eram așa nebuni în secolul ăsta. Nu știu să răspund la întrebarea cu pisica, dar te admir că o pregătești și pe ea.

    • Carmen

      Gasesti aici cerintele de intrare in UK cu animale de companie.
      https://www.gov.uk/bring-pet-to-great-britain
      In ceea ce priveste calatoria cu avionul, depinde de compania aeriana. La unele poti cumpara un bilet aditional si poti tine pisica (in cusca) in avion.
      Succes!

  19. Stefania

    Sincer nu cred ca ajunge la noi desi e bine sa ai mereu actele si masina pregatita. Starea de neliniste e normal sa ne copleseasca. Eu am reusit sa o reduc mergand la cumparaturi pentru cei care acum nu mai au nimic. Am o pusculita plina cu marunt pe care cam o data pe an o schimb la supermarket in produse. Am cumparat un cos cu produse, l-am dus cu inima catre o asociatie ce trimite transporturi umanitare dupa granita noastra si cumva acum sunt mai bine, psihic. Stiu ca am pus si eu umarul si ca impreuna binele invinge.

  20. Monica

    Dragă Miruna,

    Ai declanșat o furtună de neurochimicale din alea bune în corpul meu cu articolul tău și îmi vine să-ți zic că te iubesc și mai tare. Ai împletit așa frumos preocuparea și simțul practic cu optimismul!
    Cât despre mine, vreau să cred că am rămas din pandemie cu lecția de autoreglare învățată și cu toate că am luat o mare parte din ideile tale și le-am pus sau urmează să le punem în practică, îmi doresc să trăiesc fiecare zi așa cum vine și să mă adaptez pe parcurs.
    Planul mă ajută să știu ce am de făcut și îmi mângâie cât de cât nevoia de control, iar restul măsurilor pe care le-am luat (somn cât pot de mult, meditație, sport, discuții cu oameni de încredere, limitarea expunerii la știri) sunt pentru a fi bine cu mine și a naviga mai ușor prin tot tumultul zilelor acestea.
    Inclusiv să te citesc pe tine mă ajută și am toată recunoștința.

    • Iui, ce comentariu, Monica! Mă bucur mult că mi-ai scris așa frumos efectul pe care l-a avut articolul meu asupra ta. Mulțumesc că ai împărtășit și restul măsurilor pe care le-ai luat. Mă inspiră și îmi transmit mult optimism.

  21. Alexandra

    Eu sunt realmente stresata din cauza evenimentelor din Ucraina și îmi fac planul în cap și cât de curând trec la acțiune. Soțul este cadru militar, deci dacă e ceva el nu poate veni clar. Tata este pensionar militar cu vârsta sub 60 de ani, deci mari șanse să fie chemat și el. Avem casa la tara unde vreau sa îmi fac un stoc de ce ai spus tu mai sus pt ca dacă e ceva în prima faza acolo plec cu copiii (5 ani și 1 an) și cu mama și cu cine mai vine cu noi. Apoi, sa dea Domnul sa nu fie nevoie, vom pleca în Norvegia, Italia, Germania încă nu știu, dar pe aici avem rude. Oricât de necrestineste suna, ma rog ca ști tu cine sa facă un AVC, un infarct sau ceva sa se termine cu nebunia asta.

  22. Ioana

    Cateva nopți m-am trezit in coșmaruri ca bate armata la ușă si sotul se duce la lupta si eu gravida in 32s rămân singura. Apoi am inceput sa ma lisiniatesc, sa fac niste planuri se rezerva, € cash, acte, si apoi ganduri…unde mergem, unde mergem sa nu fie NATO, asta e ideea noastra, dar oare mai poti ajunge in Bali, Thailanda…etc. in astfel de situație. Incerc sa stau departe se știri, dar greu, gandul dimineața e daca Zelinski e în viața. Sper sa se ajunga la înțelegere intre ei.

  23. Cristina

    Aduce optimism articolul tau. Cumva confirma ce o parte din mine gandea. Multumesc ❤️

  24. Andreea

    Azi am facut programare pentru pasaportul juniorului, baietelul cel mare il are, am prins pe 24 martie, suntem din Radauti, Suceava, la doi pasi de granita. Ceva imi spune sa fiu in garda, am pus toate actele intr- un dosar, iau o valiza cu strictul necesar si plec la sora mea in Irlanda, vreau sa ofer o sansa la normalitate copiilor mei. . Sotul vrea sa ramana😢. Dar, speranţa mea este ca toate astea or sa se termine, ca nu vom fi nevoiti sa fugim. Ma uit la jucariile lor aruncate prin casa, coltisorul asta al nostru, si mi se rupe inima ca trebuie sa fugim, ca ii rup de mediul lor. Sincer,mi se pare ireala toata aceasta situatie. Dumnezeu sa ne ajute pe toti.

  25. Elenap

    Sincer ma panicasem putin în primele zile, dar acum am întrat intr-o stare de negare si detașare asa…sunt multe variante despre cum ar putea sa continue acest conflict între cele doua tari…eu zic totuși sa o luam usor….numai Dumnezeu știe ce va fi….momentan am avut co vid toată familia, varianta Omicron si nu prea mai m-am stresat cu războiul asta…eu sper ca Putin sa fie dat jos de către locuitorii tarii lui..sa afle toti cat de nenorocit este. Asa îmi spune sor “mea ca și a scos bani de la banca , ca o sa ii facă pașaport fiului ei ,eu zic ca le fac fetelor pentru vacanta. Sper din tot sufletul sa fim bine, si sa fie pace cat mai repede!!!

  26. Luiza

    Sa ai copii ale actelor casei si ale celor de stare civila- copii hard si electronice, scanate, salvate undeva in cloud- e recomandat ca minima masura de asigurare nicidecum doar atunci cand o tara vecina e atacata, ci asa in general, pentru eventualitatea ca uita un vecin apa deschisa sau gazul sau butelia aprinsa. Sau face focul in curte – ca al meu- si merge la culcare fara sa arunce nici macar un strop de apa, desi afara batea vantul.
    Pentru bucurestenii aflati pe traseul cutremurelor ar trebui sa fie chiar norma toate aceste minime pregatiri, caci si un cutremur si o decizie gresita sunt cam la aceeiasi distanta si pot avea cam acelasi impact.
    Sa te asiguri de numerar e normal si firesc. Poti chiar si sa iti strangi bijuteriile intr-o bocceluta. E mult mai bine decat sa destabilizezi o tara scotandu-ti toti banii din banca
    Sa ai plinul facut la masina- si ceva combustibil in plus intr-o canistra metalica, sper, ca sa nu devii chiar tu cauza unui accident pentru tine si pentru altii- e normal. Doar asa faci si cand pleci in vacanta.
    Nu e nevoie sa afli ca o tara vecina este tinta unui atac ca sa faci toate acestea.
    In plus, iti poti invata copii un numar de telefon – al tau, al unei rude apropiate din alta localitate ( se comunica mai usor cu alte celule telefonice aflate la distanta). Poti chiar si tu verifica daca mai stii vreun numar pe de rost- inclusiv al tau. Poti salva in telefon ca ICE – In Case of Emergency – 2-3 numere (ICE1, ICE2, ICE3) astfel incat chiar si daca lesini pe strada sa stie un salvator pe cine sa anunte. Ca nu e intotdeauna tocmai recomandat sa sune la numarul salvat ca “mama” pentru ca nu poate ghici care I. sau C. sau H. e sotul sau your significant other.
    Acum 24 de ani, angajata a unei corporatii americane, am primit impreuna cu cheile masinii de serviciu si o lista de must-do si must-have-uri: centura obligatoriu, (la noi legea a aparut multi ani mai tarziu), utilizare hands-free obligatoriu si dotari portbagaj: biscuiti, ciocolata, un mic aragaz portabil + rezerva de alcool, lapte condensat, supa concentrata, conserve carne + peste, sac de dormit, sosete de lana etc.
    Toate acestea sunt doar lucruri normale pentru oameni prevazatori. La fel cum e spalatul pe maini, nepusul sacoselor pline direct pe blatul de bucatarie (ca doar le-am adus de la masina, uitand ca in lift au fost pe jos), nepupatul bebelusilor si altele asemenea

  27. Nikki

    Hai sa golim tara acum, că ne primesc alții cu drag in buncărele lor! Nu realizați că dacă războiul ia amploare, nu suntem în siguranță nici în Europa, nici în SUA? Dacă va fi război nuclear, unde nu te ajunge? Și presupunând că Putin câștigă conflictul in Ucraina, credeți că își freacă mâinile și se aruncă pe România? De ce? Eventual i-ar face cu ochiul Republica Moldova. Eu zic că devenim ușor iraționali. Ce-ar fi sa emigreze toți din țările vecine celor aflate în conflict? Un haos total. Înțeleg teama, mai înțeleg (am constatat demult, mai degrabă) lipsa noastră de patriotism, nu vrem sa murim că așa are chef Putin, dar ce se întâmplă acum seamănă cu golirea rafturilor de făină la începutul pandemiei, mă scuzați de comparație. Nu judec pe nimeni care vrea sa plece, dar este o oarecare disonanță între admirația declarată fata de ucrainenii care își apără tara cu eroism și îndemnul la ,,fugiți pe unde apucați!” în condiții (încă) pace.

    • Eu nu am îndemnat pe nimeni să fugă, dar nici nu voi îndemna pe nimeni să își riște viața în luptă. Nu am această putere. Eu doar pentru copiii mei mi-aș risca viața, niciodată nu am spus că sunt mama patriotismului. Iubesc această țară, cred că am dovedit prea bine, m-am întors acasă, plătesc aici taxe la sănătate și pensii, îmi curăț tălpile de rahatul de pe stradă. În ecuația logicii mele, merită. Dar viața? Nici pomeneală.

      Asta nu mă împiedică să nu admir curajul altora de luptă. E ca treaba cu cerceii lungi. Mi se pare sexy pe alte urechi, eu nu i-aș purta nici cu slujbe.

      Mă bucură optimismul tău că nu se atinge nimeni de România, voi rămâne cu asta din tot comentariul 😉

  28. Ralu

    De cateva zile mi-e efectiv rau. Sunt in vest si totul e relativ ok aici, dar am prieteni in Ucraina care ori lupta ori au fugit din Kiev si din Harkov. Mama unei colege deabia a ajuns in Polonia…si exemplele continua. Tragedii…incerc sa ma fac utila prin adunarea de donatii, simt ca nu stau degeaba…

    • pfuuu, mă bucur pentru mama prietenei tale, dar nu pot să mă gândesc la toți cei care nu au reușit să fugă

  29. Cristina

    Eu sunt bunica. Zilele trecute mi-au scris niște prieteni din Franța sa își actualizeze datele de contact și sa ma asigure ca sunt gata sa ne primească. Ei francezi fără legătură cu tara noastră doar prieteni, nu rude, s-au gândit sa ne spună asta. Chiar m-au speriat puțin asa ca le-am spus și eu copiilor mei cam ceea ce ați scris și dvs aici. Poate ca nu va fi nevoie dar e bine sa știm ce avem de făcut și ce direcție apucam.

  30. Anca

    Eu personal nu vreau sa-l las pe Putin sa mi strice viata anticipat. Pe mine stirile astea ma fac sa vreau sa traiesc. Sa mi cumpar prajitura preferata, sa fac bungee jumping, sa beau vin la pranz , sa-mi imbratisez pe cei dragi, sa-mi port rochiile de matase la mega. Pana la urma si Churchill recomanda ruj pentru sustinerea moralului.
    Acum citesc si eu ( ca multi altii , e la moda) filosofie stoica. Sunt niste tehnici bune acolo de supravietuire intr-o lume schimbatoare ( cu molimi si razboaie , cum avem si noi). Ce ne zic stoicii e sa nu ne fie frica de moarte , sa ne fie frica sa nu traim. Sfarsitul e deja consumat pentru toate momentele pe care le-am avut deja. Suntem deja in progress la 20% 30% x% din cat de ne dat. In cazul in care parasim lumea moderna si intram intr-una mai stoica, o sa-mi amintesc ca libertatea si demnitatea sunt niste caracteristici interioare. Un om cu constiinta impacata e mai liber decat putin in cusca lui mentala si goana dupa imagine.
    Legat de o geanta de urgenta, ea e buna oricand. Dar nu vreau sa cad in panica. Desi nu place trebuie sa facem ce e mai bun cu vremurile care ne sunt date ( pe asta a zis-o chiar Gandalf so it must be true)
    Sa fie pace!

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 292 queries in 0.495 s