In 25 februarie, in jurul orei 22.30, o ucraineanca a nascut in metroul din Kiev. Mi s-a facut inima mica sa citesc.
Multe ziare nationale si internationale titreaza ca un bebelus s-a nascut. Un miracol al razboiului.
Ba nu, bebelusul nu “s-a nascut” din ceruri, ci dintr-o femeie vie, care si-a pus la bataie corpul, nu numai s-a “prezentat”. Care a avut vise de 9 luni legate de acest moment. Care a transpirat si s-a chinuit o vreme, care a tremurat si a plans de frica si de durere. Cinste ei! Cinste acestei femei!
E tipic pentru societatea in care traim: se naste un copil si lumea uita de mama din care a iesit.
Stiti, se spune ca nasterea e cea mai pregnanta experienta a vietii unei femei. Cele care ati nascut, tineti minte cum a fost? Se spune ca uiti, dar multe dintre noi purtam fiecare detaliu legat de acea zi.
S-or fi uitat multi intre picioarele ei? Or fi aplaudat cand a terminat? O fi fost un medic sa asiste sau vreo asistenta macar? Cu ce au taiat cordonul ombilical, o fi fost sterilizat? Cu ce paturi au invelit nou-nascutul dupa ce a iesit? Oare mamei i-o fi fost frig? Oare a tremurat din incheieturi?
Sigur, in razboi e despre supravietuit, dar orice femeie merita ceva mai mult decat un subsol si niste bombe de ziua copilului ei.
Iar aceasta femeie a aratat din nou ca mamele au superputeri cand vine vorba de copiii lor.
O tanara ucraineanca de 23 de ani a dat nastere unei fetite la metrou in vreme de razboi.
Stiam asta deja, dar iata inca o dovada ca femeile au stofa de supereroi!
Silvia R.
Exact! M-au trecut si pe mine fiori cand am citit si m-am gandit la saraca mama. Si ma gandeam la mine cesperiata eram la prima nastere, desi am nascut la un spital particular, cu medicul curant langa mine in care aveam incredere 100%.
Si am avut parte de epidurala si tot… si tot a fost o nastere cumplit de grea.
Cumplit sentiment de neajutorare, sa stii ca ti-a venit sorocul fix in cel mai nepotrivit moment.
Sanagate ei si fetitei. Si sper sa se termine toata nebunia asta curand
Miruna
Ma gandesc la cate femei insarcinate mai sunt acum in Ucraina si ce o fi la ele in suflet…
Cristiana
Citeam azi despre o problema si mai incalcita. Din pacate Ucraina este un adevarat “depozit” de mame surogat pentru cupluri din Vest. Aceasta practica este ilegala aici in Spania, de pilda, dar multi apeleaza la ea in ciuda legii, astfel ca mamele pe care le folosesc sunt in Ucraina. Astfel, se estimeaza ca sunt acum mii de femei insarcinate cu copiii “altora”, intr-o situatie emotionala imposibila. E o tragedie ingrozitoare, efectiv….
rox
Desi razboiul este primul vinovat pentru ce se intampla cu aceste familii, folosirea de mame surogat (cele care sunt platite, mai ales) mi se pare o practica imorala. Am vazut si eu cateva reportaje si tot asa, copii care nu puteau ajunge la parintii care au “dat comanda” din cauza lockdownurilor.
In alta ordine de idei, am vazut o sectie de neonatologie mutata la subsol intr-un spital in Kiev, cu bebelusi si personal cu tot.
Cred ca atatia ani de pace ne-au facut sa uitam cat de cumplit este razboiul si cat de putin inseamna o viata in asa circumstante. Drepturile omului sunt doar un slogan…
Ioana
si eu tot la asta m-am gandit : prin ce a trecut saraca femeie. si pron cate urmeaza inca sa treaca…
si imi mai e teama de ceva : mi-e rau cand ma gandesc la toate mamele care vin singure cu ai lor copii in tara straina. mi se face un nod in gat cand ma gandesc la toate pericolele pr care le infrunta. au plecat sa ii protejeze de bombe dar cine poate sti ce fel de indivizi intalnesc in calea lor? sunt frumoase mesajele de sustinere si ajutor dar stim cu totii ca in lumea asta nu sunt multi ingeri. mi-e rau.
Cristiana
Rox, ai dreptate, sunt de acord. E o practica in primul rand ilegala, dar mai ales imorala, cu niste consecinte groaznice asupra femeilor pe care anumiti nenorociti le numesc “utere de inchiriat”…
Ref la razboi si spitale, am vazut ca au bombardat un spital de oncologie pediatrica, ceva peste cuvinte 🙁