La anul, vreau să fiu primul Râu care poate vorbi

Nu scriu dintr-un vârf de val, ci dintr-un vârf de pat. Tastez pe întuneric, aproape pe furate, după una dintre acele zile în care abia aștepți să pui copiii la culcat.

Simt însă nevoia unui bilanț, nevoia unui final pentru acest an care n-a fost, pentru noi, cât de rău s-ar fi putut.

Trag aer adânc și sunt recunoscătoare că respir.

Mă uit la copiii mei cum dorm și simt sclipurici sub piele, cât sunt de drăguți. Sunt infinit de norocoasă că îi am.

Diminețile de Sibiu mă găsesc cu un Victor care doarme până târziu și, când se trezește, mă pupă până mă ridic.

Azi am sărit în trambulină cu Tudor, fără geci pe noi, și am chiuit, de-s șanse mari ca toată strada să ne fi auzit. Dar nu mi-a păsat.

Soțul meu e departe și de gardă. Cred că o să fie primul nostru revelion pe facetime, de când îl cunosc. Dar nu-i nimic, ne-am bucurat c-am fost împreună de Crăciun. Să fiu orice în afară de recunoscătoare mi s-ar părea un păcat.

Părinții mei sunt aproape, bunicile tot așa.

Cred că a fost un an în care ne-am dat seama mai mult ca niciodată că familia e pe primul plan. Când a început pandemia, nașa noastră m-a sunat și țin bine minte ce mi-a zis.

Că urmează să vedem fiecare ce fel de om e.

Și cred că am văzut.

Nu știu de ce ne-am mirat.

Căci bănuiam.

Dacă e să fim cinstiți.

Doar nu voiam să credem că-i adevărat.

Dar ca la nuntă, să ne bucurăm de cei prezenți, să nu ne enervăm de ceilalți.

 

Pentru la anul, nu-mi propun nimic măreț.

Vreau doar să fiu atentă, să ascult și să ajut.

Să pot fi un râu.

În tabăra lui Momo, Mira ne-a citit o poveste care spunea ceva de genul că: dacă iei vreo 10 lingurițe de sare și le pui într-un pahar cu apă, vei avea în final o băutură sărată, oribilă, pe care nimeni n-ar fi în stare s-o bea.

Dar dacă pui sarea într-un râu, el va continua să curgă liniștit peste pietre, să găzduiască peștii cu familiile lor și …să fie un râu minunat.

Sarea nu îl schimbă în niciun fel.

De asta vreau să fiu un râu, indiferent câte tantrumuri vor face copiii mei, ai voștri sau ai vecinilor din bloc.

Să fiu un râu indiferent câte zile se închid grădinițele, școlile și toate la un loc.

Să fiu un râu indiferent câte farfurii strânge bărbatu-meu de pe masă după ce mâncăm.

Indiferent câte lucruri nu se întâmplă cum vreau eu.

Să nu mă poată otrăvi nimicurile,

de asta o să fiu primul râu care-o să poată vorbi 🙂

Ceea ce vă doresc și dumneavoastră.

Vă mulțumesc pentru fiecare zi în care ați fost aici și pentru tot ce-ați înțeles din ce n-am scris.

Să trăiți, să-ntineriți

și-n mulți ani să-mbătrâniți!

Miruna

foto Pixabay

Articolul anterior

Nevoia creierului de ALTCEVA poate fi mai mare decat nevoia de odihna

Articolul următor

Dacă vrei un an mai bun, nu-i destul să-ți dorești

7 Comentarii

  1. Ana Maria

    Un an nou mai curgator. 😊

    • Elisabeta

      Noul an sa fie mai zgârcit cu necazurile și mai darnic cu bucuriile la toți.Va doresc sănătate sa ne puteti delecta și la anul cu scrierile dumneavoastra.O cititoare fidela

  2. Silvia R.

    La multi ani! Sa ai parte de un an nou bun! Mult mai bun decat acesta. Cu nenumarate momente pentru care sa fii recunoscatoare.
    Si cu multe articole faine pe care sa le citesc dupa ce adorm copiii si care imi fac atat de bine. 🤗😘

  3. Selena

    Dumnezeu sa te ajute si sa te binecuvanteze si in noul an!

  4. Violeta

    Iti doresc din inima sa fie asa. An minunat sa ai !! 😘

  5. Elena

    Un an nou minunat, om fain!

  6. Gianina

    Sa fie precum iti doresti tu! Sa fim sanatosi cu toti! Pupici

Leave a Reply

© 2007-2020 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 156 queries in 0.555 s