Bun, ai născut bebelușul, ce se întâmplă în continuare? Apar anumite ajutoare. Cele mai grozave sunt făcătoare de supe curate și mâncare hrănitoare. Cele mai puțin grozave sunt cele care-ți iau bebelușul din brațe, să te poți odihni și tu oleacă. Și, uite-așa trece o noapte, mai trece o săptămână și, în următoarea lună, te trezești toată odihnită și stresată că bebelușul nu mai suge.
Doar că n-ai de unde să știi ce se află sub bunele intenții ascunse în biberon. Uneori e o asistentă care are contract cu vreo formulă de lapte praf, alteori e o bunică plină de compasiune.
Să ai grijă de bebelușul tău nu e greu. Ce e cu adevărat greu e să ai grijă și de bebelușul tău, și de toate celelalte.
Nou-născutul în sine nu e floare la ureche, dar nici limba chineză. Dacă îi dai lucrurile de care are el nevoie, adică mamă, mamă și mamă, sunt șanse mari ca el să fie fericit și viața voastră să fie destul de bună. Evident că există șanse mari să nu scăpați de colici, pe tine să te doară burta, spatele, hemoroizii. Dar, în context, cu mama la dispoziție, bebelușul e mai degrabă floare la ureche decât limba chineză.
Doar că bebelușul nu vine în viața unei femei care nu făcea nimic înainte. Chiar dimpotrivă. Ea era obișnuită să facă o grămadă de lucruri și nu mă refer la escaladat Himalaya. Nu, mă refer la chestii obișnuite. Adică un duș de 10 minute. Poate o ciorbă. Ați înțeles.
Ei, când apare minunea, nu apare brusc și o servitoare care să-i aducă micul dejun la pat, nici o bucătăreasă care să-i facă prânzul cu trei feluri de mâncare, nici o menajeră care să strângă scutecele murdare după ea.
Nu apare un majordom care să se îngrijească să aibă haine curate, vase spălate, respirație mentolată. Am băgat și respirația, pentru că sunt lucruri pe care le poate face un bărbat și alte lucruri pe care nu. Alăptatul nu e singurul dintre ele.
Deci proaspăta mamă o să fie obosită coaptă. E într-un program neobișnuit, alăptează, poate a mai fost și operată. Și, pac, apar ajutoarele. Care, în loc să facă orice din lista enumerată, se gândesc că cel mai grozav fel în care se pot face utile e să ia copilul din brațe de la mamă-sa.
Vă zic, singurul caz în care poți aplica faza aia cu ”dormi și tu când doarme copilul” e dacă ai haremul de suport în casa ta. Dacă n-ai nevoie să faci o ciorbă. Să dai cu un aspirator. Să duci un scutec murdar la gunoi. Habar n-aveți cum se adună! Să bagi la spălat. Și asta se adună.
Ce vreau să spun e că, dacă vreți să primiți ajutor, primiți-l. Aveți mare nevoie de el. Dar dacă vreți să alăptați (și vă încurajez din tot sufletul), lăsați ajutorul să vă ia oala din mână, nu copilul.
Biberonul, în primele zile de viață, e unul dintre cei mai mari sabotori ai alăptatului. Biberonul este guma de șters a alăptatului. Pur și simplu șterge reflexul suptului de la cel mic.
Nu există ”tetine identice cu mamelonul”. Nici ”protecții de silicon ajutătoare”. Nu avem nevoie de ele decât în situații excepționale. Nu le cumpărați. Mai bine dați banii pe o ședință cu un consultant în alăptare.
Bineînțeles, acest reflex poate fi reînvățat, dar e greu. E nevoie de multă ambiție și perseverență. Să mulgi lapte cu pompa și să-l dai apoi prin seringă sau SNS e o întreagă operațiune. Ce vreau să spun e să o eviți, dacă poți.
Ține copilul la sân e cel mai bun sfat care o să te ajute.
Intențiile celor din jur sunt cele mai bune. Doar că trebuie redirecționate un pic. Poți să-i spui mamei-soacre: Știu că vrei să mă ajuți. Uite, ar fi minunat să faci o supă, dar bebelușul are acum cea mai mare nevoie de mama lui.
Atenție doar, s-ar putea ca după asta să te otrăvească.
Cu maică-ta va trebui să te cerți, să fugi în dormitor cu copilul, din astea. O mamă își permite mai multe cu fiica decât cu nora ei, dar și iartă mai multe. Așa că umflă-te-n pene. Îi poți ține piept. Doar de-acuma ești și tu mamă 😉
foto Pixabay
Silvia R.
N-am sa uit niciodata cum se chinuiau atat sotul, cat si mama mea sa il potoleasca din plans pe primul meu nascut, care avea pe atunci aproape 1 luna. Eu faceam curat in casa, mai aveam de dat cu mopul, iar cei doi se chinuiau sa potoleasca din plans copilul. Nici unuia nu i-a trecut prin cap sa imi ia mopul din mana ca sa pot merge la copil. Amandoi ii spuneau: “mai are mami putin si vine”.
De cand sunt mama, mi-am stricat f rau relatia cu propria-mi mama. S-au spus la un moment dat prea multe ca sa pot sterge cu buretele anumite rani. Pacat…
Acum, cand scriu aceste randuri, adorm la san cel de-al doilea nascut. Dar nu am mai cerut ajutorul nimanui. Asa cum m-am descurcat, aia e. Mai bine o mama obosita, decat o mama depresiva.
Cristina
Perfect de acord. Ajutorul vine uneori cu multe pierderi sau cu multe reproșuri. Il primesc cu drag atunci când vine din suflet și nu din obligație, când este chiar ce am nevoie nu ce cred ceilalti ca am nevoie și îmi impun. Mai ales cand nici măcar nu e solicitat.
Miruna
Silvia, e ca un film ce povestești 🙁
Silvia R.
Da, din pacate. Asta e. Sanatosi sa fim 😁
Alexandra
Inteleg perfect articolul, am trecut prin ce ai zis mai sus, dar nu in sensul bun, am primit ajutor de la soacra mea, a fost in vizita cand avea bebe 3 saptamani. Din pacate, nu a fost genul de ajutor încurajator (lactatia s-a declansat mai greu) sau care sa se ofere sa ajute in casa. Inițiativa a venit abia după câteva zile. A ajutat in sensul ca a stat cu bebe ziua. Complicat cand nu ai parte de ajutorul necesar…ca mamă care abia a născut. Sper ca articolul tau sa le faca mai curajoase pe mame si sa spuna cand ceva le deranjează, atunci când o persoană se oferă să ajute..dar sa fie si diplomate in acelasi timp.
Miruna
îmi pare rău că ai trecut prin asta. O proaspătă mamă are nevoie să i se spună că e minunată în fiecare oră.
Alexandra
Asa este, am tinut cât s-a putut in mine, dar tot vina mea a fost, pentru că a plecat supărată de la noi, crezând că am ceva cu ea. Concluzia a fost că au fost de ajuns acele câteva zile cât a stat la noi, a fost o tensiune fantastică atunci. Dacă m-aș decide sa mai fac si bebe nr 2, as spune din start ce fel de ajutor nu am nevoie.
Mihaela
La mine a fost exact asa…nu am facut nimic primele 2 sapt, tot ce auzeam e “sa stai sa ai lapte si grija de copil”.
Din pacate pt mine a fost trist sa aud asta, ca nici asta nu puteam face. Dupa litri de ceai si suplimente, dupa tras de sani sa “desfunde canalele” de se invinetisera, 3 sapt mai tarziu ma mulgeam max 10 ml din ambii sani. Asta dupa ce prima saptamana nu iesise nicio picatura. La SNS am renuntat dupa 2 zile, era un chin inutil sa ii dau cu degetul.
Stiu ca aveau intentii bune, dar dupa ce ca eram deprimata de situatie, ma supara parca si mai mult cu repetau toti “gata, am facut x, tu nu mai ai de facut decat lapte”. 🙁
Anca
2 pui mari acum (2 respectiv 3 ani -1 an si o luna intre ei)
Cel mai greu lucru cat eram gravidă cu băiatul a fost sa aud cuvintele soacrei către fetita: “hai la buni, ca mami nu mai poate!”
Nasterea, hemoroizii, nimic nu a fost mai greu ca asta.
Mami poate sa stea cu puiul ei. Mami nu mai poate sa se lege la pantofi, sa șteargă cu mopul, dar sa iubească puiul poate.
Silvia R.
Exact. Nu stiu daca toate bunicile fac asa, dar la mine asa a fost. Singurul “ajutor” a fost sa mi se ia copilul din brate.
Esmeralda
Mama mea mi a spus ca i a fost foarte greu sa ne creasca si ca nimeni nu se oferea sa i ia copilul din brate sa poata si ea manca la masa, dormi, desi avea mare nevoie (se pare ca pe atunci sotii, bunicii si restul considerau ca mama tb sa se descurce singura, ca de aia e mama). Cred deci ca e in reflex pt mamele de odinioara sa ajute luand copilul din brate. Intre timp mentalitatile s au schimbat. Sunt de parere insa ca ar tb sa intrebam mereu “cu ce te pot ajuta?” inainte de a intra pe pilot automat.
Mada
La fel si la mine. Toti vor sa imi ia copilul din brate, ca deh, il tin eu destul. Mama mi-a mai facut cate ceva dulce in primele 2 luni, dar acum e prea fascinata de bebelus, asa ca nici nu ma mai intreaba daca sunt bine. Soacra vine o data pe luna si are pretentia sa fie servita, ca si cum am facut special mancare ca sa poata ea manca. Oricum nu asteptam ajutor, am sotul care ma ajuta si e de ajuns.
Oare doar eu am inceput sa nu le mai suport matzaielile? La modul ca stau jumatate de ora cu cate o bunica, oricare ar fi ea, care se matzaie la bebelus si imi vine sa le scot afara din casa 🙈
Esmeralda
Cand voi fi bunica, sigur voi prefera sa tin in poala puiul de om in locul gatitului 🙂 si sa mi amintesc de momentele pretioase cand am leganat copiii mei dragi cu parfum de lapte. Bebelusul meu nr 2 a dormit de cateva ori in brate la bunica, la tata si la o matusa in timp ce eu m am odihnit sau am facut ordine in pivnita sau alte lucruri pe care numai eu puteam sa le fac. Ce voiam sa spun: nu tinutul in brate e problema, ci nesustinutul mamei intr o perioada foarte agitata.
Alexandra
A da si sa mi se spuna constant ca nu am suficient lapte si sa ii dau repede lp .cam demoralizant pentru o mămică.. la început de drum.
Mada
Si la mine au avut mereu grija laptelui, ca deja ma simteam ca o masinarie industriala. Nimeni nu intreba cum ma simt dupa operatie, toooti bunicii, dar fara exceptie, intrebau “mai ai lapte?”. Pana cand le-am spus fiecaruia ca voi cumpara o vaca daca nu o sa mai am/am sa ii dau si sotului. Atunci s-au ofticat, ca mna, am fost obraznica. Toti ar fi sarit sa mearga sa imi cumpere lapte praf, dar unul nu mi-a adus 2l de apa de la supermarket.