Știu, copiii n-au nicio vină. Copiii n-ar trebui să simtă. Copiii n-au cerut să-i faci. Nici să te sacrifici pentru ei. Lor li se cuvine totul: răbdarea, blândețea, timpul, MAMA.
Doar că, ce să vezi, tu poți fi răbdare, blândețe, timp și mamă, doar că mai ai nevoie să fii și altceva. Odihnită, din când în când. Studiile arată că lipsa somnului te omoară mai rapid decât lipsa hranei.
Mai ai nevoie să fii liniștită. Să fii machiată, dușată, superficială. Da, cheia stă în cuvântul ALTCEVA. Orice e dăunător când se depășește măsura. Apa e vitală, dar te poți intoxica dacă bei prea multă.
Ședeam cu copiii în parc, Victor în cărucior, Tudor și cu mine pe jos, lângă ghereta cu înghețată. Se apropie doi copii, un băiat și o fată, cu mamele lor în spate. Să fi avut copiii vreo 8 ani, nu mai mult. Băiatul o întreabă pe fetiță:
-Tu în ce vrei, pahar sau cornet?
-Eu vreau în ce vrei tu, răspunde ea fără să se gândească.
-Bine, vrem în cornet, zice el și hotărârea a fost luată.
M-a lovit în moalele capului. M-am auzit pe mine și pe tine și pe toate femeile pământului. Așa suntem noi învățate că e viața. Despre ce vor ei. Dorințele lor, mai presus de ale noastre. Plăcerile lor pe primul loc. Acesta e un mod de viață, un răspuns reflex, de parcă am uita că avem și noi o voință.
Nu, să fie ei bucuroși e bucuria noastră.
Nu știu cum e la voi, în viața voastră, dar eu sunt înconjurată de femei care le fac pe toate. Par să se descurce bine, nu sunt niște nebune, nu umblă cu spanac pe tricou, copiii lor sunt cu unghiile tăiate, bărbații lor -cu ciorbele mâncate.
Lucrurile chiar sunt așezate
sau doar par
pentru că nu poți privi la ele în suflet?
Sfatul ăsta, să fiu bine pentru copiii mei și atunci când mi-e greu, rău, când tună și fulgeră în sufletul meu e un sfat egal cu suicidul. E egal cu ”pune-i mai întâi copilului masca de oxigen”, pentru ceea ce orice însoțitoare de bord te-ar sfătui împotrivă.
E egal cu ”lasă-l pe el să termine, poate ne ocupăm de mine data viitoare”.
M-am întrebat de ce e lumea atât de bulversată de subiectul clitoris și masturbare. Clitorisul este un organ sexual feminin, impar, situat în partea antero-superioară a vulvei cu ramificații interne pe părțile laterale ale… blablabla. Citiți mai departe.
Ficatul este un organ, parte a aparatului digestiv, ce este prezent la majoritatea animalelor superioare. Acesta are numeroase funcții în organismul uman… blablabla.
Inima este un organ muscular care pompează sângele prin corp și transportă oxigenul primit de la plămâni la celulele țesuturilor și organe… blablabla.
Nu vă fie rușine de organele dumneavoastră. Fie că se numesc inimă, ficat, clitoris sau vaginul fiicei mele.
O să vină un moment când ne vom fi săturat de toate. Pentru că, deși acum crezi că se poate, e o certitudine că orice bulă de săpun se sparge. Va veni momentul când vei spune STOP, sunt și eu un om cu dorințe.
Și mamele sunt oameni cu drepturi egale.
La mine, momentul acesta a venit în weekend, când a fost nevoie să-i explicăm băiatului nostru că suntem o familie, nu o dictatură. Și diferența dintre cele două.
Negociem. Luăm deciziile împreună. Respectăm dorințele celuilalt. Credeam că asta facem dintotdeauna, de ce a fost nevoie de explicații la 4 ani?
Eram bulversată.
Dar știți care e răspunsul. Mi-am dat seama până la urmă. Tu în ce vrei, cornet sau înghețată? Fără să mă gândesc, răspund de o viață.
Revelația e că bărbații, copiii, OAMENII au nevoie să le explici cu subiect și predicat, dar mai mult de atât au nevoie să practici ceea ce predici. Pentru că, la 8 ani poate încă te mai întreabă, dar când mai cresc, uită. Pentru că răspunsul femeii e mereu același: ”cum vrei tu, dragă”, ”îți aduce mama, dragă”, ”lasă că fac eu, dragă”.
Respectul ăsta e ca un mușchi care, dacă nu-l antrenezi, se atrofiază. Și mama e o ființă care trebuie bucurată. Lăsată. Ascultată. Că mama nu are doar datorii față de lume e o lecție pe care nu ești niciodată prea tânăr să o înveți acasă. Nu vorbesc să ne punem copiii să plătească chiria, dar lucruri mărunte. Nu zic să ne punem bărbații să alăpteze; sfârcurile lor sunt chiar inutile, dar au multe alte organe folositoare.
Eu îmi doream o înghețată. Din alt loc, ok (cele din parc mi se par o tortură, dar mă sacrific de fiecare dată :p), mai mâncasem în ziua respectivă înghețată, dar avusesem o zi grea și simțeam că am nevoie de un caramel sărat pe cinste.
La final, mi-am dat seama că n-avea legătură cu înghețata. Avea legătură cu un cuvânt cheie: ALTCEVA. Voiam să fiu o fetiță care mănâncă înghețata ei preferată. Două minute, că sunt rapidă când vine vorba de dulce. Voiam respectul familiei mele. Să știu că sunt văzută, apreciată, contată.
Să-mi pun masca de oxigen mai întâi mie.
Trăiesc într-o familie de băieți. Învăț să lupt pentru drepturile mele. Nu știu cât au priceput ei din weekend-ul acesta, dar eu am învățat că orice mamă e om cu drepturi depline.
Și ca să se distreze un pic domnii care citesc aceste rânduri: până la urmă, am ajuns la înghețată. Nu mai aveau caramel sărat, dar într-un fel s-a făcut dreptate.
Image by PublicDomainPictures from Pixabay
Andressa
Nu știu dacă s-ar făcut dreptate,.cum spui tu. Dar cu fiecare înghețată mâncată unde vrei tu, ești clar mai aproape de egalitate. Și eu mă lupt pt dreptul meu de a mă uita la ce film vreau, fără sa explic de ce îmi place. E treaba mea:)
Miruna
A zis cineva filme?! M-as uita si la unul cu chuck norris.
Ele
Si la o telenovelă chiar! M-am surprins zilele trecute fugita cica “pana la baie”, stand in dormitor la televizor pana am fost prinsă de iubit care-mi zice:”dar ce-i cu tine aici, puisor?” Vreau 5 minute întregi ale mele, ataaaaaat!😅😅😅 A ras si mi-a zis ca le pot avea, peste vreo 5 ani (eu mi le-am luat acum, ca sa fiu sigura). Ps: si eu ador caramelul sărat, got u there….Hugs!
Bibi
Asa este, o lecție greu învățată pe pielea mea în 9 ani de căsnicie și 6 de mamicenie. Am noroc ca am un partener care și asculta când vorbesc și parca se mai și vede. Cu copilul cel Mare încă ma lupt, cea mica e din start pregătită sa lase loc și altora. Mi-am dat seama ce bine e sa te gândești la tine când am spus nu la ceva ce altădată as fi spus da fratelui meu. Vinovata, dar… Libera. Și mereu ma simt vinovata când ma pun pe mine în fata altora, pentru ca asa suntem învățate. Dar uite ca are și dezvăț. Hai noroc!
Ana
La fix a picat acest articol. Zilele astea simt la fel. Și nu știam ce simt defapt. Sunt irascibilă, mai exact amorțită de toată viața asta . Da, îmi doresc lucrurile altfel! Da, îmi doresc să fie și cum vreau eu , dar să fiu și înțeleasă !
Mai am câteva zile grele ( e socru’ la noi) dar măcar știu dece mă simt cum mă simt .
Mulțumesc Miruna!
Miruna
Si macar bine ca stii ca trece! Adica, pleaca .)
Ingrid
Eu când am auzit-o pe fii-mea spunându-mi: “păi, nu e treaba ta să faci asta?”, nici nu mai stiu exact ce era, dar cred că era ceva legat de curățenia în camera ei, m-am simțit sclav pe plantație. Fiica mea asta a înțeles, că MAMA este persoana care TREBUIE să le facă pe toate, SĂ SLUJEASCĂ familia. Am dat-o în bară cu educația, zău. Ce respect, ce-i ăla?
Miruna
Lasa ca e femeie. Afla singura raspunsul la intrebarea ta.
Gabriela F
Eu sunt la faza la care familia e bine …și eu bine in ea. Mi.a făcut bine dusul de acum câteva săptămâni… Dar cu copilul ăsta de 3 ani și 4 luni e al naibii de greu… I am not the kind of mother am vrut sa fiu…și tip uneori așa de tare…are legătură cu articolul? Nu… Dar am avut câteva lucruri de menționat. Îmbrățișari multe!!!
Miruna
Si eu devin ceea ce nu am crezut ca voi fi. Ma bucur ca familia e bine 🤗
o femeie
intr-o zi mi-a zis fiica mea: “lasa ca oricum face mami”.
Am zis hop stop, nu mai pot, puneti mana si voi cot la cot cu mine. Fiica mea e de mica intre oale cu mine, acum si sotul, in bucataria de 8mp2. ca asa vreau. Si ca nu mai pot. Si ca vreau sa fac si altceva.
Fara sa le zic unele chestii s-au prins de ei: uneori si sotului ii iese spalatul aragazului si dus gunoiul si fara sa ii zic eu ca e plin(desi a vrut de vreo 2 ori sa ia galeata mai mare 😀 ) , fiica mea a evoluat de la spalat castravetele cu buretele de vase (3 ani, daaaaa, o lasam) pana la facut salate si mai nou biscuiti si cupcakes cu pinterestul in fatza.
Responsabilitatile se impart in casa. Treburile si grijile si responsabilitatile. Nu de alta, dar am 3 doamne in jur vaduve. La 40 de ani. 2 din ele aveau job si venit de le acopera stilul de viata, dar a 3a nu si socul emotional e cumplit.
Miruna
Groaznic
Andreea L.
Perfect de acord. Si trupa mea se pregatea sa plece in oras si am intrebat, asa intr-o doara, ce-mi cumpara din oras si mie.. raspunsul fetei mele a fost: o oala!!! ;(
Andreea
“Să-ți pui masca de oxigen întâi ție” cred că ar fi fost mantra pe care mi-aș fi dorit să o învețe fiica mea, dacă aș fi avut una 🙂
Cred că este important să nu ne lăsăm pe planul doi, să învățăm că și noi contăm. Puțin egoism nu strică 🙂 Și promit să te scot la o înghețată cu ce vrei tu, când vom putea amândouă.
Raluca
Putin egoism nu strica, chiar si in relatia cu copii tai. Eu i-am instruit pe ai mei sa facem totul cot la cot, nu ca face doar mami si tati cu restul trupei se duc in oras la inghetata in timp ce eu nu mai pot si nu mai stiu cu ce sa incep mai intai, cu geamurile sau sa strang mormanul de jucarii sa nu ma impiedic mai tarziu de el. Mai am putin de lucrat la capitolul timp pentru mine insami, dar ajungem si acolo, momentan, cand sunt la baie nu are nevoie nimeni de mine, asadar, o consider o mica victorie.
Andra
Eu ce sa mai zic, vecinii sigur cred ca sunt nebuna, ma mai aud strigand ca nu mai poooot si ca m-am saturat sa strang toata ziua dupa voi!! Aka 2 baietii cat o gradinita intreaga 🤦♀️ Iar cel mare al meu cand am avut saptamana cu meseriile de la gradi si a trebuit sa spuna ce meserie am a spus Mama mea e… fericita 🙈 Si ca meserie ma ocup cu mancarea si curatenia 😭😭