La bunici nu e un loc, e o lume

-Mami, stii cand vreau sa plecam de la Sibiu?
-Cand, puiule?
-Cand murim.

Cam atat de mult ii place lui la Sibiu.
-Stii, cand era mama mea mica, aici era camera ei si a parintilor ei, adica bunicii mei.
(Ii explica unei fetite.) Bunicii mei locuiesc aici acum si noi tot venim pe la ei.

Adesea ma intreaba de ce nu ne putem muta in casa de la Sibiu, de ce trebuie sa plecam, de ce nu mai stam, cand mai venim. A invatat zilele saptamanii de foarte mic, dupa faptul ca vinerea venea bunica-sa la noi si, duminica, pleca.

El i-a pus numele, fara sa ii sugereze nimeni: mama Bu. Filmuletele de cand era el mic si ea era “bunica” par din alta era. Mama Bu a fost prima care l-a facut sa rada in hohote pe la vreo 4 luni, n-am filmat nimic, dar imi amintesc perfect c-am plans. Mama Bu e cea care nu tipa niciodata, e cea care face cel mai bun orice (orez cu lapte, pireu de cartofi, ciorba de pleurotus, costite la cuptor), e cea care lasa oricand tot ce face ca sa-l asculte pe el. Are o friptura in cuptor si Tudor o cheama in curte? Opreste friptura si se duce. O roaga sa-l urce a cinspea oara-n podul casei? Il imbraca de cinspe ori si-l dezbraca de tot atatea, de parca s-ar duce la ski. Mama Bu rade si asculta, mangaie si explica, se joaca si se distreaza. Ei nu ii e greu si nu oboseste niciodata. Cand rabdarea tuturor s-a terminat, ea mai face rost de o bucata.
Mama Bu aduce flori si iubeste bradutii, ocroteste furnicile din curte si e gata oricand sa lase orice pentru tine.

Si “tata Bu” a zis el singur prima data, desi taica-meu banuieste ca l-as fi invatat, din simplu motiv ca il filmam cand a zis intaia oara. Doar o coincidenta, pe cuvant. Nu te joci cu lucrurile astea sfinte.

De curand, a intrebat cand o sa fie si el bunic, dupa un joc cinstit cu tatal meu. Cred ca ii place tare mult de el, ca, mai nou, vrea si el sa se faca bunic. Adevarul e ca-i foarte misto taica-meu. E un copil mare si el, cumpara toate jucariile pe care eu n-as da nici doi lei si care nu sunt sigura ca-l prind pe Tudor pentru ca-i plac-plac sau pentru ca-s de la bunicul lui. Curse de masini. Roboti. Elicoptere. Trenuri si trenulete. Cred ca tata recupereaza acum toti baietii pe care nu i-a avut in locul singurei sale fete. Canta, face teatru de papusi, spala pe maini, duce la baie.

La bunici e acolo unde totul are gust de poveste si orice-i posibil. La bunici, tu faci regulile si nimeni nu se supara pe tine. La bunici vrei sa te intorci si cand te faci mare. La bunici e cea mai frumoasa vacanta. La bunici, si cand dormi, cineva te vegheaza.
La bunici, e primul superlativ din viata.

Articolul anterior

Puneti ziua lor cu rosu-n calendar. Nu poate fi nimic gresit in asta

Articolul următor

Și băieții se joacă cu păpuși

16 Comentarii

  1. Oana

    Vai, ce frumos ❤ Ce familie minunata faceti cu totii! Si ce norocosi sunt broscutul si fratiorul lui!
    Eu nu am avut bunici cand am fost mica si intotdeauna mi-am dorit sa fi avut parte de asa ceva. Sper ca macar copilul meu sa se bucure la fel de cei 4 bunici.

    1+
    • Oana, asa sa fie! Nici eu nu am avut “la bunici”, ca unii locuiau cu noi, bunica era fermecatoare, se juca si tot, dar bunicul nu prea avea treaba cu mine. Era militar, genul mult prea serios.
      Ceilalti bunici erau mai ocupati, iar mie mereu mi-a placut cel mai mult de parintii mei 🙈

      1+
    • Aura

      Sa ii tina Dumnezeu sanatosi pe bunici si sa va bucurati de ei!
      Din pacate…pruncii nostri nu stiu ce inseamna bunicii, desi locuiesc la 2 minute de noi!
      Eu am avut bunici minunati si un loc de unde nu imi doream sa mai plec vreodata…au ” plecat ” ei..ma tot gandesc..cum de au putut creste atatia copii, atatia nepoti si cata daruire au avut pentru noi!
      Dar ma bucur sa aud ca inca exista bunici minunati si nepoti fericiti la ei!

      4+
      • Pentru ca stii ce pot insemna bunicii, te superi si mai tare cand ii vezi dezinteresati. Stiu ce zici. Dar asta e, altii bat sute de kilometri sa fie impreuna, altii nu se obosesc sa isi faca timp, desi sunt vecini cu nepotii.

        2+
    • Mama

      Exact asa e la mine. Singura fata la parinti le.a daruit 2 baieti. Sunt topiti. Mergem la ei in fiecare weekend, stau la tara la 30 km de noi si incerc sa ii duc in fiecare weekend acolo sa isi faca amintiri pe viata!

      0
  2. Simona-Maria

    Da este minunat la bunici. Băiețelul meu e cel mai fericit când îl anunțăm că mergem la bunici. Ii are pe toți 4 in aceeași localitate și când suntem acolo se bucura de toți cum are pofta.

    0
  3. Eu nici nu am stiut ce minunati pot fi bunicii, pana nu… au devenit bunici. Mama si tatal meu parca sunt alti oameni de cand au nepoti. O spun si ei. Si parca imi pare rau ca nu le-am daruit fericirea asta mai devreme.
    Sa ne traiasca toti bunicii!

    2+
    • Bravooo!!! Asta simt si eu legat de tata. La mine, posibil sa aiba legatura cu faptul ca eu eram fata si nepotii acum sunt baieti. Dar tata e un bunic cu acte-n regula. A si adormit bebelusul la un moment dat ❤️

      1+
  4. Zina 7

    Adevarul e ca ai niște părinti minunați! Mi-a plăcut de ei din prima zi cand te-au adus la Cluj (au trecut ceva ani deatunci 🤔) . Din păcate fetița mea nu prea are parte de asa bunici: unii is prea ocupați, alții prea obosiți 🙄. Dar sper sa ajung eu sa fiu o astfel de bunica 😑😊

    2+
    • Cred ca e un lux in ziua de astazi sa ai bunicii aproape, cu toata globalizarea and stuff. Cand vom fi noi, va fi un lux sa ai bunicii impreuna, adica nedivortati. Ceea ce ne doresc amandurora 😉 asta, si sa se inventeze teleportarea pana atunci.

      0
  5. Nu am avut binici, decat cand am fost foarte mica si atunci poate sa ii fi vazut de vreo cateva ori.
    De 15 ani am si eu “la bunici” prin bunicii sotului. Dar azi bunica a plecat si “la bunici” nu va mai fi la fel cand ne vom intoarce. Amintirile insa raman, asa cum si copiii tai vor simti ca au radacinile undeva, acolo unde sunt bunicii lor. Ce frumos ai inceput articolul! Sa fiti sanatosi si sa va bucurati cat mai multi ani unii de altii!

    2+
  6. Ioana

    Ce descriere minunata! 😍 eu am fost norocoasa sa am astfel de bunici…si ma bucur ca au parte si copiii mei de macar o pereche de astfel de bunici.

    0
  7. dia

    Oh da☺️ Mare mare fericirea când e bunica cu noi. E o binecuvântare imensa sa o am pe mama lângă mine tot timpul ăla. Când vine și bunicul apoi atunci începe marea distracție😀

    0
  8. Amy

    Ce amintiri frumoase am cu bunicii din partea mamei. Uneori asa tare mi-as dori sa dau timpul inapoi si sa-i mai am langa mine … 🙁 Bunica, “mamaia”, ma lasa sa merg prin curte cu “pantofi cu toc”, iar bunicul, “tataia”, imi dadea banii sa-mi cumpar inghetata. Imi este tare dor de momentele alea in care ii aveam tot timpul alaturi de mine.

    0
  9. Imi amintesc cu drag cand mergeam la tara la bunici… copilaria mea era inspirata din Ion Creanga, doar ca fara atat de multe boacane… :))))

    0

Leave a Reply

© 2007-2020 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 153 queries in 0.175 s