Mai scutiți copiii de ”spune și tu o poezie” sezonul ăsta

 

Copiii sunt drăgălași, simpatici-foc și foarte inteligenți. Toți părinții vor să arate asta lumii, de parcă faptul că ei știu despre copiii lor că sunt așa n-ar fi de ajuns.

”Gigele, ia spune tu o poezie, că moșul te vede.” Sau ”Mărioară, ia bagă tu un cântecel să audă tușa Veta că nu mergi la grădiniță degeaba.”

Copiii nu au venit pe lume să ne distreze pe noi și nici pe tușici. Nu scrie nicăieri în fișa postului unui copil ”să asigure programul artistic prin vizite”.

Desigur, dacă ei vor să arate ce știu, dacă vor să cânte, să fie în centrul atenției, să fie! Dar fără presiunea de a performa, de a recita, de a cânta. Poate există și copii cărora aceste maimuțăreli le fac plăcere, eu nu cunosc niciunul, nu am fost unul, dar nu zic că nu ar putea exista.

Vă rog doar să vă gândiți la ce simte părintele, de fapt, când îi cere copilului să recite. Vrea să se mândrească, nu? Lumea din jur aplaudă, se minunează, vai ce copil deștept. Că da, într-adevăr, e nevoie de un IQ superior să știi ”Cățeluș cu părul creț”. Ahahaha. Adevărul e însă că ar fi bine să ne gândim ce mesaj înțelege copilul când aude ”spune o poezie”.

Nu ești suficient de bun, arată ce poți.

Te iubim dacă ne faci să râdem.

Nu contează ce știi, dacă nu ești apreciat pentru asta.

Validarea vine din exterior.

etc

Poeziile sunt un excelent mijloc de a exersa memoria, care e un mușchi ce trebuie antrenat. Nu fac parte din acea categorie de oameni care blamează memoria, sunt convinsă că unele lucruri învățate pe de rost sunt importante. Atenție, mulți confundă: învățatul pe de rost nu înseamnă că nu ai înțeles ce ai învățat sau că ești un tocilar sinistru. Unele noțiuni trebuie înțelese și însușite, ca apoi să poți jongla cu ele.

Poeziile sunt un instrument pentru a exersa memoria, de acord. Nu sunt însă un mijloc de a asigura distracția rudelor de sărbători. De a-ți obliga copilul să se conformeze, să se rușineze, să dovedească ceva. Că, să fim serioși, îl iubești indiferent câte strofe știe. Și-ar fi frumos să simtă și copilul că-l iubești așa. Indiferent de ce poezii spune.

Mai scutiți copiii de ”spune și tu o poezie” sezonul ăsta miruna ioani

via GIPHY

Articolul anterior

Lumea întreabă cum face față fratele mai mare când apare cel mic și uită că nici mamei nu-i e ușoară schimbarea

Articolul următor

Să știți că moș Crăciun nu-i uită pe oamenii buni

10 Comentarii

  1. Zina7

    In Germania la serbarile de gradinița participă mai mult părinții(exista un grup de parintii ce se ocupa de chestii organizatorice) sau educatorii activ. Ei joaca teatru, dansează, spun poezii, copiii is si ei pe ” scenă” dar danseaza sau fac ceva in echipă. Fetita mea de 3,9 ani nu mi-o recitat inca nici o poezie. Dar le recita papusilor ei si le canta ceea ce invata in joaca la gradinița.

    • Super tare! Tudor a invatat vreo 4-5 colinde in mai putin de 2 saptamani de la un cd care ne canta cam tot timpul in casa. Apoi face el spectacol si noi suntem spectatorii. Foarte cool, no pressure.

    • Gabriela

      La fel si aici (Luxemburg) – serbarile pana acum au fost maxim un cantecel cu toata lumea si gata. In vara, cand a terminat cresa (la 3,5 ani), petrecerea a fost un gratar in gradina cresei cu toti copiii, parintii si educatoarele. 🙂 Nici al meu (4 ani si 1 luna) nu stie/spune nicio poezie, insa imi canta cantecele in luxemburgheza de la gradinita (si abia in septembrie a inceput, cresa a fost in franceza).

      • Radu Anton

        Un articol bun…..daaaar
        Asa se exerseaza traditiile
        Asa se pastreaza traditiile
        In felul asta suntem romani si nu luxemburghezi
        In felul asta ne pastram datiniile si mandria de a fi romani
        Corect…fara presiune
        Eu nu rad cand fiica mea spune o poezie sau canta un colind….ci ma face mandru de ea
        Nu o presez si nu o fortez….
        Sunt perfect de acord sa nu fie cu presiune, iar pt asta trebuie sa nu radem si sa ne mandrim cu ei

        • Diaana

          Cum poate sa fie o poezie invatata si apoi spusă cu presiune..tradiție?
          Nu e tradiție sa presam copiii acasă pentru un rol.

  2. dia

    Buna asta acum când circula o grămada de video-uri cu copii mici ce recita la comanda la tot felul de evenimente. Spre “rușinea” noastră, băiatul nostru știe doar cântecele despre mașini pe care le-a creat el.

  3. Raluca

    Al meu 5,6 ani ,canta toata ziua prin casa ,dar daca-l pun sa zica ceva ,zice doar daca vrea . Colindele si poeziile pentru serbare le-a invatat din clasa ,le-a executat impecabil la serbare,dar Moșului n-a vrut sa-i mai cânte nimic 😁. Nu l-am fortat niciodată să performeze de față cu cineva . Cand are chef,o face el .

  4. Apropo de invatat pe de rost. Si eu sunt de acord ca muschiul trebuie antrenat si chiar azi ne zicea dna invatatoare ca la vara au de memorat tabla inmultirii😮😧 care a e ESENTIALA si nici nu prea poti altfel sa o inveti. Sa vezi atunci distractie, te tin la curent

    • Silvia

      Eu nici acum nu știu tabla înmulțirii
      la modul poezie și sunt inginer. Bine înțeles că stăpânesc înmulțirea ca operație matematică, fără calculator, fără hârtie, cu numere mari de cel puțin 3/4 cifre fiecare. Dar să o recit poezie nu reușesc nici dacă o fac fițuică.

    • Silvia

      Eu nici acum nu știu tabla înmulțirii sub formă de poezie și sunt inginer. Stăpânesc bine înmulțirea ca operație matematică, fără calculator, fără hârtie și pix, înmulțesc repede în cap numere cu cel puțin 3-4 cifre fiecare. Dar să o știu poezie nici dacă o fac fițuică și o recit de acolo.

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 147 queries in 0.131 s