Oameni cu care nu te poți certa și pantofi la care nu poți renunța (p)

Eu n-am frați sau surori, dar mama mea mereu zice o vorbă despre sora ei. Că nu s-ar putea certa cu ea niciodată, indiferent ce prostie imensă ar face. Că așa-s surorile între ele, că așa ar trebui să fie frații. Mie – om singur la părinți- mi se părea o vorbă soră cu prostia, să mă scuze mama mea. Cum adică, nu te poți certa? Cum adică, orice prostie? Ce suntem noi, sclavi ai întâmplării de a ne fi născut cumva? Suntem faptele noastre, nu ce ne scrie în ADN.

Apoi, am mai crescut și-am mai înțeles câte ceva din lumea asta și din felul în care funcționează oamenii între ei. Mi-am dat seama de ce are dreptate mama când spune așa ceva. Că, de fapt, doar frații și surorile care cred asta sunt frați și surori care nu se pot certa. Sau ba nu, se pot certa și se chiar ceartă, dar imediat se și împacă, nu poartă supărări care să intre în istoria familiei și să fie pomenite de urmași. La fel e și cu prietenii, știați? Principala condiție să ai un prieten bun e să fii tu mai întâi unul. Să fii tu genul ăla de om care se ceartă fără să poarte supărări, genul care să suporte momente grele, dar să treacă peste ele. Iar asta nu înseamnă să taci și să înghiți, să îl lași pe celălalt să profite de tine. Înseamnă să îl sprijini atunci când are nevoie, fără să o iei ca și când ai fi folosit. Înseamnă să fii bun în esența ființei tale mai mult decât să fii frustrat, interesat, corect.

Da, nu cred că trebuie să fim corecți cu prietenii. Cred că trebuie să lăsăm de la noi, că de asta suntem prieteni. Nu să ținem evidența, nu să facem socoteli. Și știți ceva, cu prietenii ăia adevărați, nimeni nu o să profite. Pentru că cine e ce trebuie știe că acum îmi merge mie bine și ție mai puțin bine și sunt eu o forță de sprijin pentru noi. După care, cine știe, viața e plină de surprize, locurile se schimbă cât ai clipi. Prieteniile nu funcționează pe datorie, nu au registre în care sunt trecute faptele bune în coloane separate. Ăștia-s frații și surorile în lumea mea.

Ăștia-s oamenii cu care poți face lucruri foarte personale, cum ar fi să mergi la cumpărături. Eu nu merg la cumpărături decât cu mama, pentru că n-am găsit alt om care să aibă răbdare cu așa ceva. Care să nu mă enerveze cu pretenții absurde, care să nu mă care să ne uităm doar la lucruri pentru ea. Să mergi la cumpărături (când ești femeie) e foarte greu să NU FIE despre tine, ci despre altcineva. Așa funcționăm toate, lăsați-mă cu poveștile despre altruism. Poate doar când căutăm ceva pentru copiii noștri suntem total concentrate, deși și atunci e un pic greu.

Femeia, când merge la cumpărături, nu caută o rochie verde, ci caută o versiune de-a ei mai bună, într-o rochie verde. E chestie de nuanță, dar e mega important. Femeia nu caută o pereche de cizme cu toc, ci niște picioare mai lungi. Femeia nu își dorește niște cizme îmblănite, ci căldură la picioare, pentru că frigul pe la extremități e tipărit în codul ei genetic sau ceva. Suntem specia cu mâini și picioare înghețate, deja ne-am înscris pe listele de așteptare ale gecilor cu încălzire centrală, astea suntem noi. Nu ne căutăm un ruj roșu, ci o atitudine sexy. Cred că știți ce vreau să spun.
Iar atunci când găsim ceea ce căutăm, considerăm că e un semn divin, ceea ce s-ar putea să nici nu fie greșit, pentru că orice bărbat normal la cap știe cât de greu de mulțumit e o femeie. Deci, sfat pentru domnii care au ajuns cu lectura până aici: când doamna inimii voastre vede un astfel de semn divin, săriți în schemă, faceți cinste. Nu de teama că veți da cu aspiratorul dacă nu, ci cu gândul la liniștea pe care o veți avea când ea nu se va mai plânge înainte să iasă din casă  că n-are cu ce se încălța. Efectul ține cel puțin 2 săptămâni fixe, puteți avea încredere în mine 😉

Și pentru că Andreea este o astfel de soră în viața mea, un om cum nu se fabrică mulți pe lume, o tipă pe care nu prea înțeleg de ce am cunoscut-o atât de târziu, ne-am dat testul suprem și am mers la cumpărături împreună. Și nu numai la cumpărături, dragii mei, ci și la ședință foto în timpul cumpărăturilor! Să te ții! Am avut emoții că o să ne certăm, pentru că nu ar fi prima dată, noi ne certăm din când în când. Și asta e foarte bine, pentru că e de preferat să te cerți cu un prieten bun care știe că ești mai mult decât părerea ta dintr-o anumită clipă, în loc să te trezești că faci pe nebunul cu vreun străin. De exemplu, eu îi scriu mesaj privat cu ceva ce aș vrea să scriu public, dar, pentru că sunt foarte foarte nervoasă, am această regulă să nu scriu la nervi. Că poate scap vreo virgulă ilegală. Și atunci îi trimit ei. De obicei, știu de dinainte ce o să-mi zică, uneori știu și că urmează să ne certăm. Ceea ce se și întâmplă și e de preferat să se întâmple, pentru că eu îmi descarc nervii și ea evită o întreagă criză de-a mea, pe care tot împreună o tratăm. Că doar cine e psihologul meu?

Altădată, mă sună ea pe mine și-mi zice de vreo nedreptate care i s-a întâmplat. Cum ar fi că e blocată toată Piața Victoriei și n-are cum ajunge undeva la timp. Sau cum și-a găsit fusta în dulap gata pătată, de parcă dulapul ar ieși la cină îmbrăcat cu vreo fustă de-a ei. Bine, sunt și lucruri mai puțin serioase sau puțin mai serioase, dar e bine să știi că te poți plânge de ele la cineva. ”Știu că tu mă înțelegi” e un motto în discuțiile noastre, care să nu vă imaginați că sunt doar despre cum să scoți petele de pe haine.

Și, pentru că mă știa fan al încălțămintei de la Rizzoli, pentru că mă văzuse purtând cizme de la ei de atâtea ori și pentru că e o femeie cu capul pe umeri, i-a plăcut imediat ideea de a merge la cumpărături de cizme, unde să nu leșini de la prețurile lor.
Ne-am întâlnit într-o zi însorită de toamnă și ne-am distrat tot probând și pozând. Când ea, când eu, când împreună.

Mie mi-au plăcut așa: niște bocanci sau ghete super îmblănite, dar îmblănite de-adevăratelea, nu numai cu un strat din ăla căptușit pe dinăuntru. Mi-au mai plăcut niște cizmulițe cu toc, de o culoare turbată așa cum mi-ar plăcea mie să fiu uneori. Și mi-au mai plăcut unele foarte simple, de piele întoarsă, peste genunchi, combinația perfectă dintre sexy și comod. Vi le arăt pe toate și, ghici, în final, ce am păstrat 🙂

La pantofii ăștia m-a cucerit tocul, m-am învârtit în ei vreo jumătate de oră.

Acestea nu sunt doar niște cizme, ci niște picioare mai lungi.

Cum se ține inelul ăsta? ziceam aici 😛

Așa?

Asta e blonda în fața unui semn divin

Da, nu vi se pare. Aici chiar mângâiam o pereche de cizme.
Combinația perfectă între sexy și comod.

Și asta e o figură la bară, pentru că în viața oricărei blonde există un astfel de moment. Noroc că m-am făcut dentistă.

Aceasta nu este o gheată, ci căldură la picioare.

Cât credeți că ar putea costa cizmele fuchsia? Dar cele negre, pe care le-am și luat? 800 lei? 🙂 Poftiți de vă minunați.
Pantofii cu toc în relief sunt aici, cizmele fuchsia cu toc aici, cele negre aici.

Rizzoli e un brand italian, însă producătorul e român. Le-am vizitat și fabrica din Sibiu, m-am plimbat și prin depozitul plin de cutii, încălțăminte și genți. Tot ce găsiți aici e din piele și supercomod. Asta aș vrea să rețineți: dacă vă căutați ceva de calitate și care să nu coste cât salariul minim pe economie, să-i țineți minte pe cei de la Rizzoli. Frecvent au promoții în magazine și pe site, merită să vă abonați la newsletter sau să le faceți câte o vizită. Acum, pentru că suntem deja prieteni vechi, cei de la Rizzoli oferă cititorilor de blonde un voucher cu o reducere de 10%, cu codul MIRUNA. Asta se adaugă la orice reducere găsiți deja pe site, deci e un discount în plus la promoțiile existente. Atenție, pentru a funcționa codul de reducere, trebuie să vă faceți cont și să fiți logați.

Dacă vreți să vedeți ce a probat Andreea, care are o conformație diferită de a mea, niște picioare mai lungi și mai frumoase, pe care le-a îmbrăcat într-un dres roșu, cu model, vă invit să vedeți și pozele de la ea. Și să știți că vă uitați la o soră, cu care nu te poți certa nici când mergi la cumpărături, deși toată lumea e femeie și vrea cizme pentru ea. Cum pățești în fața unui semn divin.

p.s. Gențile sunt tot de la Rizzoli (se potriveau prea bine și le-am luat la pozat), dar nu avem link pentru că se vând doar în magazinele fizice. Pentru că nu sunt produse în România, cei de la Rizzoli nu aduc serii întregi, ci doar câteva bucăți, pe care le împrăștie prin magazine. Mai ales în Sibiu, cum orașul e mic, clientele știu că nu vor mai vedea pe încă cineva cu geantă ca a lor sau că săptămâna viitoare sigur intră alt model.

Mulțumim pentru poze lui Vadim Bondar,
pe care îl găsiți și pe facebook aici.