Aș da trei slujbe la biserică și de pomană vreo cinci porci, că poate i-o trece bietului, că nu știe ce zice. Sau poate o mamă de bătaie, să fim mai eficienți. Ce tot atâta iubire necondiționată. Eu l-am făcut, eu îi spun cu cine să se f*tă. Pentru că orice părinte are acest drept.
NOT.
Tot văd această întrebare pe facebook și nu mai pot. Mulți dintre prietenii mei au mințile deschise, dar au fost și câteva surprize, trebuie să recunosc. Să ne luăm de guler nu e o soluție, tot ce rezolvăm e să ne încrâncem mai rău. Să vorbim cu duhul blândeții (și nu e o ironie deloc) poate planta câte o sămânță de îndoială. Sau câte un punct din care să se ridice întrebări.
În primul rând, dacă copilul meu ar fi gay, aș vrea să mă prind dinainte. Nu să vină el să îmi spună, iar eu să mă mir, să dau la biserică și pomană cu porci. Nu credeți? Că, dacă ar fi copilul tău și tu ai fi într-un contact cât de cât decent cu el, ai ști? Adică, io nu m-am dus la mama să îi spun într-o zi: mamă, te rog să iei loc, mie îmi plac băieții; voi v-ați dus? Acesta nu a fost un subiect și cu greu îmi imaginez cum ar putea fi.
Nu m-am dus la tata să îi spun că vreau să mă mărit cu UN BĂRBAT. I-am spus că vreau să mă mărit cu Horațiu. Ceea ce este, dacă ne gândim un pic, diferit.
Cred că viața unui gay e grea cam oriunde ar fi. Pentru că homosexualii sunt o minoritate, pentru că ceilalți oameni sunt așa cum sunt, fără să vrea. Pentru că ne uităm cumva la oricine e diferit de ceea ce știm. Iar viața unui gay respins de propria lui mamă e mult mai grea, și dacă ar trăi în Țara Gay-ilor Fericiți. Mama lui e numai una. Și nicio mamă normală la cap nu vrea suferință pentru copilul ei. Acolo trebuie săpat. Spre iubirea unei mame. La dragostea unui tată. Aceasta este forța care poate schimba minți.
Că ești dezamăgit? E treaba ta, ai voie să fii. Că ți-ai dori să fie altfel? Da, te cred și eu, e mai ușor când ești straight.
Dar când copilul vine să îți spună că e gay, nu îți cere voie să fie. Părerea ta contează pentru el, normal, probabil că și-a repetat discursul două nopți în oglindă, părerea ta îl poate răni sau îl poate ridica, dar nu va schimba cine este el.
Cu nimic.
Dacă copilul tău e gay, nu înseamnă că n-ai fost o mamă bună. Nu înseamnă că nu ai fost tatăl care trebuia.
Dacă copilul tău e gay, nu e despre tine.
Dacă copilul tău ar veni să-ți spună că e gay, ia-l în brațe și spune-i că știai. E cea mai bună dovadă de iubire pe care știu sigur că vrei să i-o dai.
foto Pixabay
Claudia
Daca copilul meu mi-ar spune ca e gay,l-as imbratisa si i-as spune ca-l iubesc,ca daca e fericit,sunt fericita si eu.Imi educ copiii in spiritul acceptarii,al faptului ca nu suntem perfecti ca sa judecam,ca trebuie sa fim buni unii cu altii,iar din aceasta cauza copiii mei nu considera ca a fi gay e un lucru iesit din comun.
Miruna
Înțeleg ce zici. Dar înțeleg și acele inimi de mamă care ar suferi când copilul ar veni cu așa ceva acasă. Că îți dorești o viață cât mai ușoară pentru el, iar treaba asta, din start, e cu multe provocări suplimentare. Dar atât.
În rest, e cum zici tu. Doar că heterosexualii sunt mai comuni decât homosexualii, la fel cum, pe la noi, ochii căprui sunt mai comuni decât cei verzi. Sper să ajungem cândva, măcar undeva pe planetă, să ne tolerăm homosexualii cum ne tolerăm semenii cu ochii verzi.
Semnat, o deținătoare de ochi căprui și păr într-o culoare vopsită.
Luminita
L-as iubi, l-as strange in brate si l-as proteja de rautatea lumii. As plange si l-as iubi de 1000 de ori mai mult, pentru ca ar avea nevoie de orice picatura de iubire, de intelegere si de acceptare pe care i le-as putea oferi. Ma rog sa nu fie cazul (si nu cred ca este) dar l-as iubi. E intrebarea pe care o pun oricarui postac de pe fb ce flutura steagul “DA la referendum daca vrei sa fii soacra/socru mare (nu mica/mic) la nunta fiului tau!” Unii apropiati ai mei au fost o crunta dezamagire pentru mine zilele astea.
Miruna
Da, cunosc acest sentiment. Surprize mari, la tot pasul.
m
Și conservatorii vor să prelungească răutatea lumii. Prin faptul că nu vor ca “anormalul ” sa fie “normalizat”. Am auzit argumentul asta pt mers la referendum, că nu vor ca ai lor copii să învețe la școală că gheii sunt normali. Că homosexualii o sa ceară tot mai mult. Ei bine, daca o sa ceară tot mai mult, concret, asta o să-i afecteze doar pe ei. Dar ceea ce cer conservatorii întotdeauna afectează și pe alții. Sunt diabolici in propria victimizare.
Maria I.
E un film,apărut anul acesta,care vorbește despre asta!Eu nu am reușit să-l văd,e încă pe lista de așteptare..Se numește: “Love,Simon”!
Miruna
Buna recomandarea, merci!
dojo
Ce sa-i zic? Sa vina acasa cu doamna vietii ei, sa o cunosc si eu. Si le-as dori sanatate si bucurie, ca oricarui cuplu. Le-as ajuta asa cum pot, exact ca atunci cand ar avea un partener barbat. Atat timp cat fiica mea ar fi iubita si respectata, chiar nu ma intereseaza ce are persoana in cauza intre picioare
Miruna
Da, exact despre asta e vorba.
Andreea
Copilul meu e copilul meu, indiferent cu cine se bagă în așternut. Atât.
Simona Suciu
Vai, cat de mult rezonez cu ce ai scris! Exact asa as vrea sa reactionez si eu daca as fi pusa in situatia asta. As imbratisa-o si i-as spune sa fie fericita si ca se poate baza pe mine oricand si in orice conditii!
Luminita
Big like pentru articolul asta, Miruna! Of, daca mai multa lume ar gandi ca tine, ce bine ar fi! Si in Romania, si in alte tari.
Alina
Prietenul meu cel mai bun a fost respins de propria familie in vara trecuta, cand s-a intors in tara, din Olanda, in vacanta. A fost o dezamagire crunta pentru mama lui si pentru bunicii lui. Cu replici taioase si amenintari si cu afirmatii de genul: trebuia sa ne spui dinainte sa pleci (in 2012), ca te rezolvam, mergeam la doctor sa te vindece si la biserica sa vorbim cu preotul. “Nenorocitul ala te-a distrus pe viata”. Degeaba am incercat sa vorbesc si eu cu mama lui, sa-i spun ca baiatul ei a fost dintotdeauna asa si ca nu s-a schimbat deloc, e acelasi pe care il stie si cu care a stat in casa 24 de ani si ca ar trebui sa il iubeasca in continuare… De un an si jumatate nu a mai primit niciun mesaj/telefon de la ei.
Cel mai dezamagit a fost el, de reactia lor, pentru ca inclusiv psihologul (din Olanda) i-a propus sa le spuna ca este gay, pentru ca el sigur se va elibera de povara.
Suntem toti la fel, indiferent de orientarea sexuala, de culoarea parului, a pielii sau a ochilor… asta nu inteleg cei care sustin cu atata tarie acest referendum stupid. 🙁
Miruna
Ce tare vor rade urmasii nostri de noi, astia de acum. Imi pare rau pt prietenul tau. Ii pare rau ca le-a zis? Oare ei ar fi preferat sa traiasca intr-o minciuna? Oare chiar nu stiau?
Alina
Mama lui mi-a marturisit atunci ca banuia de ceva timp, dar spera sa nu fie adevarat. Bunicii nu stiau nimic, traiau intr-o bula.
Cel mai dezamagit a fost de bunici, ca practic ei l-au crescut. Si da, sa stii ca ar fi preferat sa traiasca in minciuna. Mama lui i-a spus atunci ca ar fi bine sa ii zica bunicii ca nu o sa mai fie gay, ca o sa se schimbe, ca sa nu o supere, ca plange incontinuu.
I-a parut rau ca le-a spus, dar a doua zi s-a simtit tare usurat. Acolo are familia iubitului, care il iubeste ca pe propriul copil.
E totusi tare greu, sa vezi cum propria familie nu te vrea… 🙁
Nada
Prima reactie a fost sa ii spun ca il iubesc oricum. De atunci insa imi doresc sa pot accepta si in adancul sufletului meu. E asa de greu!
Miruna
Cred! Cred si inteleg, dar mai cred ca e important pentru tine sa faci diferenta intre ce iti doreai tu pentru el (ce ne dorim toti pentru copiii nostri, o viata cat mai usoara) si situatia care e: viata oricarui om care nu e ca cei multi nu e usoara.
Greutatea de a accepta in adancul sufletului e a ta si va trece. E nevoie de timp sa iti dai seama ca, de fapt, nimic nu s-a schimbat. In afara unei imagini din capul tau, despre copil.
Te imbratisez!
Nada
Multumesc!
Miruna
La nici 2 ore de la publicarea acestui articol, am 6 unlikes!
Gabriela F
😐
m
E un plan rusesc prin care au scos la suprafața dezbinarea dintre noi. Asta e…
Gabriela F.
Astăzi la biserica s.a discutat despre acest referendum. Mi se pare o inepție sa se cheltuie atâția bani pentru asta… Ca nu e vorba legal dacă ne acceptam copilul sau nu. Eu cred ca m.as întreba de miliarde de ori ce nu am făcut bine și mi.as reanaliza comportamentul în fiecare situație și ce puteam sa fac și de ce am reacționat într.un anumit fel. Ma va durea… Dar sper sa îmi lumineze Dumnezeu mintea și sa nu îl supăr… Sa știu sa fiu lângă el frumos și demn și sa îl apar în fata tuturor! Am citi imediat ce am născut ca mamele care au băieți înseamnă că au ele ceva de reparat în ele și prin puiul lor o sa poată… Deci sigur dacă ar fi vorba despre asa ceva m.as învinovăți extrem de tare. Îmi doresc o viata lina pentru el… Și dacă sunt hopuri sa știe sa le depășească bine… Doamne… Câte gânduri și dorințe… Asa o înțeleg pe mama acum…
Mami m.ar fii acceptat… Și ea e exemplul meu… Deci…dar da mi.as dori sa îmi dau seama dinainte….asta ar spune multe în sufletul meu despre noi.
Miruna
exact. atunci ai ști că ai făcut multe corect 😉
Turcanu Alina
De mai bine de un an și ceva te citesc zilnic( am si luat blogul de la inceput…ce zile faine au fost…)…citesc si comenturile…n am comentat niciodata…nu sunt inca mama,nici n am in anturaj persoane cu orientare gay… sunt doar o femeie careia ii place sa citeasca din toate si sa fie informată….care stie ca nu trebuie s o intereseze sau sa hotărască pentru altii…mai ales intr un subiect atât de delicat..sunt dezamăgită de gândirea oamenilor, atunci cand le judeca altora orientarea…n as putea niciodată sa votez sau sa mi pun semnatura( anul trecut ma abordasera si pe mine intr o biserică…le am refuzat din start..ce m au mai comentat …)…am văzut intr o emisiune..o fetiță cu 2 mămici a spus că familia nu e formata dintre o femeie si un bărbat ci din iubire…si ea si sora ei erau chiar niste fetite fericite…
Miruna
Despre asta e vorba. Nimeni nu e perfect, nici familia tradițională și precis există și familii de homosexuali cu probleme. E bine să nu idealizăm nicio parte.
Mirona
Cum, ma?! Nu erau abuzate sexual groaznic?!
Scuzati sarcasmul… 🙂
Turcanu Alina
Erau chiar extrem de fericite…emisiunea se cheamă Culorile dragostei…a fost difuzată de TLC anul trecut…e ceva producție italiană…as recomanda la toata lumea s o urmărească…nu era vorba doar de iubirea sau conviețuirea dintre două persoane cu orientare gay…erau si povesti de dragoste interasiale…ar tb toata lumea sa si deschida mintea si inima pe acest subiect/ subiecte( ca si cu el/ea de culoare si cealalta persoana alba încă sunt probleme etc in 2018)….poate i mai greu de digerat mai ales ca parinte/ ruda dar pentru ei e infinit mai greu…si fericirea lor ar tb sa primeze…la subiectul acesta chiar ma ” ambalez”☺
Raluca
In primul rand mi-as da seama dinainte sa vina sa imi marturiseasca. In al doilea rand, i-as spune ca de-abia astept sa il cunosc pe cel care ii da liniste. Si m-as considera norocoasa pentru increderea pe care baiatul meu o are in mine. O mama isi iubeste copilul no matter what.
Miruna
Da, exact. Poate nu ți-ar fi totuna, poate ți-ar lua vreo 2 secunde să procesezi. Dar ideal e să ai măcar o bănuială.
CristinaM
Nu stiu de ce, dar cumva mi se pare mai usor de acceptat situatia in cazul fetelor… poate fiindca-s mama de baiat….
Daca el ar avea liniste, FERICIRE, e ceea ce-l implineste… banuiesc ca ar trebui sa-mi tin parerea contra si dezamagirea fix pt mine si USA intotdeauna deschisa pt el si partenerul sau.
Dar cred ca e greu sa ai mintea deschisa cand este vorba despre tine, cand esti tu implicat; este cumva mai simplu sa privesti din afara si uneori chiar si cea mai iubitoare si indulgenta persoana isi mai uita din calitati.
Cumva, fiecare in sufletul sau, in cel mai ascuns loc, spera sa nu se afle niciodata intr-o astfel de situatie….
Mirona
Eu chiar nu am astfel de sperante desarte…
Speranta mea e sa fie sanatosi. Si sa ii pot invata sa fie fericiti no matter what!
cristina
Si de ce v-ati simtit dezamagita? Trebuiau toti cunoscutii sa gandeasca ca dvs.?
Pe mine m-a socat linsajul la care au fost supusi designerii de la Dolce and Gabbana care au avut curajul sa isi spuna punctul de vedere in privinta familiilor gay care cresc copii. Nici macar 2 barbati gay celebri nu au avut dreptul sa spuna ca nu li se pare deloc ok sa creasca un copil cu 2 tati si fara mama. Au spus ce au crezut si in urma presiunilor au fost nevoiti sa isi retraga afirmatiile. Avem si noi in Romania pe Razvan Ciobanu, tot gay, care (intr-un interviu pentru Viva acum cativa ani) marturisea ca nu i se pare un lucru bun ca un copil sa fie crescut intr-un cuplu gay.
Deci si in comunitatea gay sunt pareri impartite. Nu am auzit pana acum niciun homsexual sa se planga ca vrea sa se insoare si nu are voie, ci doar ca nu are cu cine. Daca ati studia putina literatura de specialitate, ati afla ca de fapt se lupta cu lucruri total diferite: relationeaza greu intre ei, sunt macinati de gelozii paroxiste, au probleme in a stabili legaturi durabile cu partenerii, ganduri suicidale, etc. Deci nu casatoria e buba lor.
Miruna
Dar nimeni nu a zis că familiile de homosexuali ar fi perfecte, că acolo copiii ar fi perfect fericiți. Eu nici nu mi-am exprimat părerea față de adopția de copii, deși nu demult eram destul de reticentă. Cu linșajul însă nu sunt de acord. RĂmân prietenă în continuare cu persoane care nu cred în Dumnezeu, cu homofobi și oameni scârbiți de alăptatul în public. Fiindcă am încredere că ei sunt mai mult decât o părere de la un anumit moment.
m
Mda, probabil și naziștii erau mai mult decât ucigasi de evrei, țigani, homosexuali etc…o fi mai mult decât o părere, dar o părere te poate duce la multe.faza e că noi i-am lasa in sărăcia lor, dar ei, prin acțiunile lor, arată că îi interesează și curtea altora.
cristina
Nu este o parere la un momemt dat, sunt valori care pentru unii exista, pentru altii sunt de aruncat la cos. Nici nu vad cat de relevant e in a-ti forma o opinie ipoteza ca ai putea avea un copil gay. Dar de ce nu va ganditi ca ar putea fi consumator de heroina, criminal sau violator, ati privi mai ingaduitor actiunile astea? Dupa cum puneti dvs. problema daca ati avea copil dependent de droguri, ati privi narcomania cu ingaduinta si ati incuraja-o.
Nu vorbim despre a nu ne iubi copiii indiferent de situatiile in care pot fi, ci de a avea discernamant. Am inteles optiunea de a nu merge la referendum, caci in contextul asta a venit si textul dvs. E alegerea dvs., eu nu rezonez cu modul in care vedeti lucrurile.
andressa
“Daca copilul tau ti-ar spune… ”
Oricum s-ar continua aceasta propozitie , parintii ar trebui sa zica “il/o iubesc”. Sincer. Fie ca e o religie, o orientare sexuala, o decizie sau o parere.
Daca nu-ti iubesti copilul pur si simplu, atunci asta spune ceva despre tine, nu despre copil.
Miruna
Ohoo, discutia asta e atat de lunga. Incepe de la note, de la muzica pe care o asculta, etc etc
Madalina
Ii nastem perfecti. Ne dorim cele mai cele chestii pentru ei si asteptam cele mai cele chestii de la ei pentru noi. Doar pentru noi.
Ii vrem cei mai buni la scoala, cei mai buni la sport, cei mai iubitori, vrem sa ne asculte, sa fie respectuosi, eventual si cu talent artistic, orice, doar sa creasca inima noastra de mandrie egoista…pe principiul “Uite ce lucru maret am savarsit eu”.
Apoi intervine realitatea si vedem ca scoala nu prea le place, sportul e ok, dar doar uneori, dulciurile sunt mai bune decat spanacul si lintea, ne mai si mint uneori, ii apuca vreo criza de personalitate, ne raspuns si devin uneori obraznici.
Si daca fiul meu ar veni sa-mi spuna intr-o zi ca il iubeste pe x sau pe y, de acelasi sex cu el…nu cred ca ar fi vreo surpriza, am invatat sa imi iubesc copilul fix atunci cand toata lumea il iubeste mai putin. Copilul isi extrage seva pentru viata din relatia cu parintii, din suportul si energia pe care le primeste acasa. A fi gay nu e un defect, e un alt mod de a iubi. Iar iubirea e esenta vietii.
Si criminal in serie de ar fi, pentru mine tot iubirea vietii mele va fi, pana la sfarsit.
Miruna
Ohoo, sa nu te auda familia traditionala ch criminalul in serie ;))
Mila
E prima data cand comentez pe un blog. Traiesc intr-o tara in care primul-ministru si inca un membru al cabinetului sunt gay! Nici o secunda orientarea lor sexuala nu a fost o tema serioasa de discutie pe scena politica. Acesti oameni sunt jedecati pentru munca depusa si nu pentru ce se intampla in dormitor. E fix asa cum scrie Miruna, nu conteaza daca au ochii verzi sau sunt gay, sunt oameni si atat. Sper ca si in Romania lucrurile sa fie la fel intr-o buna zi! Cat despre baiatul meu, sper sa il cunosc suficient de bine si sa imi dau seama de preferintele lui inainte da vina el sa imi dea vestea.
Miruna
Asa este. Un om e mai mult decat orientarea lui sexuala.
Miruna
Bun venit pe blog, te mai asteptam.
Adrian
33 comentarii, toate de la femei 🙂
Barbatii se abtin ?
Suntem “tari” acum si ne dam cu parerea despre “ce am face” insa stim cu totii ca acum sunt doar ganduri despre un subiect care nu am vrea niciodata sa il traim pe propria piele.
Miruna
Absolut de acord. Sa fii in situatie e diferit, dar e vorba de limite, stii? Si de principiu. Uite, eu nu imi bat copilul de principiu. Nimic din ce ar face el nu m-ar determina sa il lovesc. Daca imi vine uneori sa fac asta? Poate. (Nu am simtit niciodata impulsul de a-l lovi, dar timp ar mai fi) insa e o diferenta intre una si alta. Cam cum e sa nu te bucuri ca e gay copilul tau si sa-l renegi pentru asta.
Aria
Nu am copii si nici nu intentionez sa am, dar stiu exact la ce se refera Miruna pentru ca am vazut cum atitudinea familiei vis-a-vis de subiect poate distruge o persoana. Fratele meu este gay, a avut mai multe relatii de lunga durata, insa nu si-a recunoscut niciodata orientarea sexuala fata de familie, pentru ca parintii si bunicii erau oripilati numai cand auzeau aluzii despre gay.
Fratele meu are acum 36 de ani, este intr-o relatie de peste cinci ani, insa oficial este tot ‘in the closet’ pentru ca desi mama si bunicii au murit, tatal meu il abuzeaza verbal de cate ori il vede. Pentru tatal meu, partenerul fratelui meu este un roommate si atat, pentru ca asa a decis el sa vada situatia. Alege sa ignore practic ca acea persoana exista.
Este extrem de trist, pentru ca fratele meu a fost distrus sufleteste de parinti intr-un mod ireparabil. Culmea, de niste parinti care mereu au sustinut sus si tare ca isi iubesc copiii neconditionat. Vad ca multe comentarii aici sustin ca toti isi vor iubi copiii daca ar spune ca sunt gay, insa ma indoiesc profund ca toti cei care au raspuns acestui exercitiu mental propus de Miruna chiar ar reactiona asa cum sustin in momentul cand ar fi pusi in aceasta situatie. Din nou, vorbesc din experienta.
Asa ca daca aveti copii si vin la voi sa va spuna ca sunt gay, ganditi-va serios ca raspunsul vostru ii poate frange emotional si veti sfarsi oricum prin a ii pierde in proces.
Miruna
Multumim tare mult pentru comentariu. E drept, nu ai de unde sa stii pana nu esti in situatie. Dar macar noi ne propunem sa iubim copilul orice ar fi. E totusi destul de bine.
Miruna
Imi pare rau pentru fratele tau si ma gandesc, ce noroc ca te are totusi pe tine!
Aria
Sigur ca este destul de bine, poate mai mult decat atat, sa iti propui macar sa iti iubesti copiii orice ar fi. Ma bucura sa vad ca atat de multi parinti din generatia noua incearca sa-si priveasca copiii cu ochii larg deschisi, sa-i vada asa cum sunt si sa ii accepte chiar daca sunt diferiti. E un pas mare inainte, si ma gandesc ca poate totusi mai e speranta, in ciuda fenomenelor de tip cpf.
mami
ai perfecta dreptate. am 4 copii . 3 sunt la casele lor, cel mic de 16 ani mi-a spus , de fapt mi-a scris un bilet: sunt gay. am ramas socata. asta s-a intamplat cand el avea 14 ani. NU l-am certat. foarte rar am mai discutat pe acest subiect. acum la 16 ani am discutat iarasi despre subiect. 2 animi-au trebuit sa imi gasesc cuvintele. am incercat sa il repar intre ghilimele. am dialogat cu el cu argumente … inca nu a avut o relatie cu vreunt baiat sau cu vreo fata, pur si simplu mi-a declarat ca e atras de baieti si atat, i-am spus , pt ca eu sper, sa vorbim dupa ce va avea o experienta sexuala, fata sau baiat, abia atunci poate sti cu adevarat ce orientare are, poate ca acum e confunz… eu imi iubesc enorm copilul, copiii, doar sora mai mare stie adevarul, ceilalti doi frati inca nu stiu… astept sa vedem ce rezolva timpul. daca e sa fie gaz eu oricum il iubesc, relatia dintre noi e mai prietenoasa ca inainte, vorbim despre orice . oricand. ma doare, dar trebuie sa lucrez la mine: sa nu fiu egosta, sa faca ceea ce vreau eu TREBUIE EL SA FIE FERICIT, CHIAR DACA PE MINE MA DOARE, el nu o sa vada asta, dar totusi mai sper, mai am rabdare. ma bucur ca avut incredere in mine si mi s-a destanuit ceea ce are pe suflet…. orice mama ii trebuie timp sa se acomodeze cu vestea, avem noroc ca nu traim in Romania
Roxana
Eu sunt gay. Fata de colegi si prieteni sunt open. Cine nu m-a acceptat a disparut din viata mea. In fata familiei nu pot spune nimic. De ce ? Pentru ca gura lumii, pentru ca mama si matusile sunt de la tara si chiar daca au trait 30 – 40 de ani la oras tot cu gandirea primitiva si religioasa au ramas, verii chiar daca sunt nascuti la oras tot inchisi sunt. Si familionul meu e asa nu doar in ceea ce priveste orientarea sexuala ci in ceea ce priveste toata viata. Da, mereu mi se spune ca ei ma iubesc, mama imi zice ma iubeste si eu sunt lumina ochilor ei, dar toata viata a vrut sa fiu cum vrea ea nu cum sunt eu, si eu acum sunt copilul nereusit al familionului. Tata m-a renegat dupa divort si nu mai stiu nimic de el. De ce sunt copilul nereusit ? In ciuda faptului ca am o profesie foarte misto si de top (sunt IT-ist), in ciuda faptului ca m-am descurcat mereu singura si nu am primit nici un fel de ajutor de la familie niciodata, sunt copilul nereusit, verisoara cea naspa, pentru ca nu sunt in rand cu lumea, nu m-am maritat, ei nu prea stiu ce fac eu cu viata mea, am facut sport si merg pe munte, nu merg la nunti pentru ca nu imi plac, sunt o femeie tomboy si asta mereu i-a deranjat pe cei din familie.
Pot spune ca am vazut de-a lungul vietii multe declaratii de iubire a parintilor fata de copii lor gay, dar in final exista si un acel “dar mai bine nu era asa copulul nostru” spus cumva in absenta lui.
Am vazut si parinti care nu au clipit si si-au iubit copilul neconditionat si real cand au aflat ca este gay.
Pot spune ca numai cine trece prin asa experienta poate spune fara ipocrizie si cu sinceritate ce simt si ce face.
In rest, ma iertati, sunt vorbe frumoase, spuse din inima, dar cine nu trece prin asa ceva nu stie de fapt cum ar reactiona la asa situatie.
Sanatate si numai bine.
Miruna
Da, cred ca ai dreptate. Dar mai cred ca e totusi un principiu foarte important de viata. La fel cum stiu ca nu as accepta ca sotul sa ma loveasca, stiu ca as accepta asta de la copilul meu. Daca mi-ar fi usor? Probabil ca m-ar durea inima, insa asta doar fiindca stiu despre viata asta pe care o descrii tu.
Iti doresc multa putere sa tii piept in continuare. Din comentariul asta, indraznesc sa intuiesc ca esti un om puternic si care stie foarte bine cine e.
Si imi doresc ca toate aceste declaratii de iubire sa nu fie doar vorbe in vant, ele raman pe blog si sper sa inspire.
Roxana
multumesc . scrierile tale inspira, te asigur 🙂 la mai multe sa fie , sunt frumoase 🙂
Roxana
🙂 puterea vine din lupta de a trai in singuratate si neiubire, puterea vine din lupta cu sinele pentru autoacceptare, puterea are si ea fisurile ei, cand sufletul plange, si cauta intelegere si compasiune. si doar cand esti puternic si te accepti si te iubesti pe tine, poti sa iubesti pe cel sau cea de langa tine, pe mama care nu te intelege, si sa filtrezi restul oamenilor din viata ta fara regrete
mami
eu trec prin asa ceva ca mama, ai dreptate… ne trebuie ceva timp sa intelegem si sa acceptam ideia, eu imi iubesc baiatul la fel de mult, si el stie asta
o femeie
fiica mea e la varsta cand spune ca nu se joaca decat cu fetele si de cate ori vede un sarut pe gura reactioneaza cu un YAAAAX. Evident ca eu m-am pus si dilema daca nu cumva are inclinatii, ba chiar m-am apucat sa caut despre asta prin locurile mele de joaca (british medical journal, oxford journal, etc) si se pare ca aceasta “functionalitate” ar fi decisa inca din faza de organogeneza (in burta) si e mai mare incidenta de comportamente hormonale la fat -viitor copil functie de poluare, alimente hormonate etc.
Daca fiica mea ar fi ne-standard, romania nu ar mai fi un scenariu pt noi nici macar in vacante. E alegerea ei daca se va casatori sau nu, cu o femeie sau nu, trans sau nu, dar e alegerea mea sa nu o tin intr-un mediu de ura: ura imbolnaveste.
Cristina
Mai demult am citit undeva o fraza care mi-a deschis mintile legat de ce conteaza cu adevarat in viata asta atat de scurta si mi-am dat seama ca mama asta vreau eu sa fiu. Traducerea aproximativa asa este: Nimic din ceea ce o sa faci nu ma poate determina sa nu te mai iubesc.
Roxana
Eu sincer, nu stiu ce as face! O iubesc neconditionat,am si eu principii care nu m-ar face sa dau inapoi no matter what…Mi-e usor sa spun lucruri frumoase acum,dar nu stiu ce as spune in situatia respectiva. Stiu ca e viata ei si va alege ce va dori,dar cu siguranta am si eu rezistentele mele. Ar fi o lupta interioara a mea.
Ce stiu insa sigur,este ca mi-as da seama. Nu as astepta sa se intample…Este exact ca in cazul in care fetele sunt abuzate ,iar mamele nu vad,nu stiu,nu aud.Tot ce pot sa va spun este ca m-a impresionat teribil un film pe care l-am vazut acum ceva timp si la care ma gandesc ori de cate ori am ocazia. Se numeste “Talking about Kevin”.
dia
Discutam acum ceva vreme cu soțul meu, tatal băiețelului meu, despre cum ar fi dacă băiețelul nostru ar fi gay. Concluzia: l-am iubi la fel de mult și l-am apăra cum am putea mai bine de lumea asta nenorocita. Și dacă am locui intr-o țara ca România, asta ar fi una din cele mai importante motive sa ieșim de acolo. Dacă ești diferit și locuiești in România îți poate fi de multe ori mai greu decât in alta parte. In orice ar consta” diferitul” ăla: alta culoare a pielii, o dizabilitate, o alta orientare sexuală sau religioasă
oana
E foarte greu să spui acum ce vei face peste 10-15 ani. Da, nu-mi doresc să aflu că băiatul meu e gay, indiferent ca fac această descoperire singură sau îmi spune el. Și nu-mi doresc asta pentru că vreau cât mai puțină suferință/luptă pentru el. Viața are și așa multe rahaturi ca să nu mai trebuiască să treci prin ea justificându-ți în fiecare zi alegerea. Ce o să fac dacă o să fie așa? Habar n-am. Sper din tot sufletul să pot să trec peste sentimentele mele egoiste și să-i arăt că-l iubesc așa cum este el nu cum aș fi vrut eu să fie. Mai sper și ca nor-mea să fie totuși femei 🙂
Mihaela
Vad ca lumea pe aici este in majoritate pro gay. Sa inteleg ca va duceti la referendum si votati NU.
m
Și statul acasă e votat nu. Pt că nu sunt de acord nici cu modificarea constituției, nici cu referendumul. Iar aici statul acasă are efect, nevalidarea, spre deosebire de absenteismul de la alegeri, care nu te ajuta in nici un fel.
Dar stai liniștită, daca in cursul zilei aflu că prezența a depășit oricum 30% (că o se se anunțe des) și se valideaza, fug și votez nu.
Madalina
Formulezi gresit o idee. Pleci de la ideea de pro. Cand nu e deloc vorba despre a fi pro (care implica si un contra). Sunt pro bun simt, iubire si toleranta pentru oameni. Ca-s gay, ne-gay, crestini, musulmani, albi, galbeni, bogati, saraci, nu conteaza, important e ca sunt oameni.
Nu e nimic de inteles. E mai bine uneori sa lasi lucrurile sa fie fara sa incerci sa le validezi prin intelegere.
Mihaela
Madalina, te inteleg, numai ca intr-o lume ideala, da, e ok sa fii zen si sa lasi lucrurile sa se intample, dar cel putin, aici si acum, suntem departe de acea lume.
Mihaela
He, he..contrar parerilor unor specialisti, care indeamna la vot sau la boicot functie de interese, statul acasa inseamna asa cum ii zice si numele doar stat acasa, nu inseamna automat NU, ci doar indiferenta.
Interesant este ca multi pe aici sunt empatici cu pb acestei minoritati, dar nu profita de ocazie sa dea un semnal de alarma in acest sens votand NU, ci prefera invalidarea.
Apropo, si cei cu DA s-ar putea sa gandeasca la fel ca tine..
m
Contează rezultatul. Daca un absenteism majoritar duce la același rezultat cu un “nu”majoritar, statul acasă înseamnă automat NU, ca și efect. Eu stau acasă ca sa boicotez, iar indiferenții îmi ajuta cauza, nevenind nici ei la vot. Ce să-i faci, daca nu era pragul de validare , doar indiferenții n-ar fi votat. Normal că prefer invalidarea, în condițiile în care mi se pare mai probabil ca românii să fie indiferenți decât să nu fie majoritatea conservatori. Apropo, vreun sondaj, ceva?
Mihaela
@m Efectele absenteismului sunt mai multe, se poate considera ca romanilor nu le pasa de ce se intampla in tara lor, cu Constitutia lor, etc.. Cine va stii cati au fost indiferenti si cati au boicotat?
Poate data viitoare nu ne va mai intreba nimeni nimic, cum ar fi? Un referendum este ocazia fiecaruia sa-si faca simtita prezenta, prin vot da, nu sau anulare, simplul fapt ca se duce arata ca ii pasa.
Mihaela
@m Efectele absenteismului sunt mai multe, se poate considera ca romanilor nu le pasa de ce se intampla in tara lor, cu Constitutia lor, etc.. Cine va stii cati au fost indiferenti si cati au boicotat?
Poate data viitoare nu ne va mai intreba nimeni nimic, cum ar fi? Un referendum este ocazia fiecaruia sa-si faca simtita prezenta, prin vot da, nu sau anulare, simplul fapt ca se duce arata ca ii pasa.
m
Nu contează ce se consideră , contează să nu se valideze. Nu contează câți au fost indiferenți și câți au boicotat, daca totalul duce la atingerea scopului.Data viitoare, daca constitutia cere sa fim întrebați, o sa fim întrebați, stai liniștită. Nici referendumul asta nu se face așa din pix ci tot pt că s-au îndeplinit condiții legale.
A, ceea ce se poate întâmpla e să scoată pragul de validare data viitoare (la fel cum acum l-au scăzut de la 50 la 30%, după aventura cu Băsescu).
Și atunci o să fiți mulțumiți, n-o sa mai avem interes sa boicotam, va trebui sa votam ca să obținem ce vrem.
Dar și acum, boicotul meu va ține până când se va anunța că s-a atins 30%.
Mihaela
Eu personal nu am de ce sa fiu multumita, daca ma intrebi, eu mi-as dori un sistem ieftin si eficient prin care sa fi fost intrebati mai des niste chestii, spre exemplu: vreti sa se privatizeze BCR, Petrom, etc.? vreti ca BNR sa faca imprumuturi la FMI, UE si Banca Mondiala? , vreti Restitutio in Integrum? vreti integrare in NATO si UE? vreti ca 90% din sistemul economic din Romania sa fie detinut de straini? asta e la misto, dar asta e realitatea..
Intrebarile astea ar responsabiliza populatia, inevitabil duc la intrebari si raspunsuri publice, transparenta, educatia populatiei, etc..
Avutia unei tari consta in cateva elemente, zic eu, resursa umana, resursa naturala si capitalul national (activele).
E, referendumul asta face atingere la resursa umana..
m
Cum sa nu, întrebi tot prostul daca sa ia BNR împrumut de la FMI. De parcă ia ca să-și cumpere iPhone, nu ca sa plătească împrumuturi mai vechi către alți creditori , care nu mai pot fi refinanțate din alte surse, din cauza costurilor care și crescut, in baza riscurilor crescute percepute de investitori.
Românii sunt prea neinformați și prea dezinteresați și prea vulnerabili la spălări pe creier că sa fie lăsați să voteze pt tot felul de chestii. Ajung alegerile.
Mihaela
Imi pare sincer rau ca gandesti asa despre semenii tai romani din tara si de pretutindeni. Ce inseamna pentru tine prost? Un om care nu a avut sansa unei educatii, un om cu o spoiala de educatie si care gandeste superficial sau aceia cu o parere diferita de a ta?
Gandeste-te ca “tot prostul ala” va plati creditul si dobanda la imprumuturile facute in numele lui de institutile statului, asa ca putin respect..
Referitor la imprumutul BNR din 2009, motivatia lui Isarescu a fost ca sa avem “o plasa de siguranta”. Sa gandim logic, tu, ca om normal, daca stii ca la anul o sa vina criza, te apuci sa te imprumuti la banci, atentie, nu fiindca ai nevoie acum de bani sa faci ceva urgent ci doar sa ai acolo, bani de buzunar de cheltuit sa nu cumva sa simti prea tare criza. Sau te apuci si reduci cheltuielile, incerci sa fii mai eficient si mai econom cu banii, eventual gasesti un job mai stabil si mai bine platit?
In cazul statului la fel, dai sfoara in tara ca o sa vina criza, ca populatia sa o lase mai moale cu imprumuturile la banci, statul sa stranga cureaua si sa puna biciul pe companiile pe care le mai are in subordine sa produca mai mult si mai eficient.
https://m.zf.ro/eveniment/romania-imprumuta-19-95-mld-euro-de-la-fmi-ue-banca-mondiala-si-berd-ce-influenta-vor-avea-banii-asupra-dobanzilor-si-cursului-de-schimb-comentati-aici-4089000/
Normal ca venind criza aia au majorat dobanda si am platit mai mult decat era vb initial.
https://www.cotidianul.ro/vom-achita-un-miliard-de-euro-in-plus-la-fmi/
Hai sa fim seriosi, individul asta a fost protejatul tuturor partidelor din Romania dupa 89, de la Iliescu mostenire.. , a intrat in Guinness Book stand guvernator vreo 30 de ani, asta in conditiile in care suntem cam cei mai saraci din Europa, naiv sa fii sa crezi ca i-a verificat cineva activitatea in toti anii astia sau ca misiunea sa acolo a vizat interesul romanilor.
Uite ce scria in 90 catre FED :
https://www.blume.ro/sua-a-desecretizat-scrisoarea-din-1990-a-lui-mugur-isarescu-varul-regelui-mihai-catre-federal-reserve/#
Multi romani au vazut adevarata fata a BNR, care protejeaza interesele financiare ale bancilor straine mult prea tarziu..cand s-au trezit ca trebuie sa lupte singuri impotriva abuzurilor bancilor, vezi legile cu falimentul personal si darea in plata care au trecut in ciuda opozitiei lui Isarescu.
Acum pe bune, noi l-am platit 30 de ani, vad ca exista info din 2014 ca avea atunci salariu de baza de 14k euro, ca sa inlesneasca camataria bancilor… , sa nu mai vb de planul lui de privatizare din linkul de mai sus care a insemnat distrugerea economiei..
Hai sa judecam cu discernamant si cu bun simt oamenii prin faptele lor, lasand la o parte aburerile mai ieftine sau mai pline de pretiozitate cu care isi declina unii responsabilitatea.
Avem nevoie de oameni care sa isi puna intrebari, sa incerce sa afle raspunsuri si apoi sa incerce sa schimbe ceva, avem nevoie de educatie, doar asa putem scapa de indivizi din astia.
Andreea
Mie mi-ar fi greu pentru ca ar fi automat intr-o minoritate si minoritatile sunt mereu vulnerabile si trebuie mereu sa se zbata mai mult ca ceilalti. Stiu ca nu ar avea o viata usoara. Nu cred ca orientarea lui sexuala ar schimba in vreun fel iubirea mea ptr el. Nu iubirea ar fi problema ci regretul ca nu ar avea o viata prea easy. Si cred ca as fi mai usurata sa locuiasta intr-o tara mai gay friendly, chiar daca ar fi departe de mine. In ceea ce priveste adoptia( ca am vazut ca se vorbea in comentarii) eu cred ca unui copil i-ar fi muuult mai bine intr-o familie de gay decat intr-un centru de plasament.