Luna: May 2018 (Pagina 3 din 4)

Când mă uit la poze, îmi dau seama că îmbătrânesc

Se zice că femeia după 30 de ani și un copil se schimbă și nu contrazic, doar încerc să îmi explic. Poate n-am destul de mult după 30 și mai am de așteptat schimbarea, dar altfel, psihic așa, nu tocmai pot să spun că îmbătrânesc.

Continuare

La niciun film nu plâng așa ca la Grey

Spoiler alert. Dacă nu ați văzut s14, ep 23, nu citiți, e foarte important să vedeți și apoi să citiți.

Continuare

Tudor învață să numere

În cort.

(Adică, eram toți trei sub plapumă, nu întrebați. Da, pe căldurile astea. V-am zis să nu întrebați.)

Continuare

Ia-ți un job nu pentru cât te plătește, ci pentru ce poți învăța acolo

Când m-am prezentat la interviul pentru job-ul de la revista ELLE, banii au fost ultimul lucru la care m-am gândit. Adevărul e că m-aș fi dus și gratis, deși nu ar fi fost prea cool să recunosc. Iar asta nu pentru că eram deja vreo bogată, ci pentru că pur și simplu îmi doream. Se zice că cele mai bune decizii sunt alea raționale, când reușești să înlături alte două sentimente care ne mână: frica și dorința/lăcomia. Doar că eu eram încă destul de tânără și fără obligații, încât să nu îmi pese. Voiam doar să mă joc.

Continuare

Când bărbatul divorțează și îl doare-n cur după aia. Inclusiv de copii.

Nu fac de obicei din astea, dar acum e o situație specială. Am primit acest mesaj pe adresa redacției. Știu că o să răspundem cu empatie, cu gândul mai puțin la noi și mai mult la situație. Mie îmi e greu să fiu obiectivă, fiindcă mi se pare nedrept de ușor felul în care ”scapă” bărbatul după un divorț, inclusiv sau mai ales în ceea ce privește copiii. Dar poate reușiți voi:

Continuare

Fracturile copiilor se vindecă mai ușor decât frica

Am citit asta pe undeva, îmi pare rău că nu mai știu unde. Într-o carte. Inițial, am zis, ce prostie! Gândindu-mă la toți dinții ăia mulți fracturați pe care i-am reparat la viața mea. În UK, era în mare vogă rugby. Veneau puștii cu bucăți de incisivi în mână sau chiar cu ei întregi în șervețel, de ziceai că i-au primit la superofertă. Apoi nu mai spun de copii căzuți în freză, buze sparte, sânge, dinți înjumătățiți. Deci clar, era o prostie ce-am citit, autorul ăla nu știa nimic. Rolul unui părinte e să se îngrijească de copilul său, în primul rând de integritatea sa fizică. Oasele și dinții nu vi se par destul de importanți?

Continuare

© 2007-2025 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 118 queries in 0.551 s