Când o altă mamă se plânge pe net despre cât de grea e viața ei, taci naibii din gură dacă nu ai nimic bun de spus PENTRU EA.

altă mamă plânge taci miruna ioani

O mamă oarecare scrie pe un grup oarecare această poveste clasică: e obosită, copilul vrea numai cu ea, soțul nu o ajută. Îi e greu. Ei s-au îndepărtat. Dorm în paturi separate. Nu s-au mai atins de când el i-a dat plasa cu pâine și degetele li s-au încrucișat scurt, pe mâner. Povestesc doar despre scutece și cine face băiță. Când vorbesc altele, se ceartă. Așa că nu mai vorbesc. Ea a plecat de vreo 3 ori până acuma de la el, dar s-a întors fiindcă nu prea are bani să trăiască. Și viața e grea cu un copil. Vrea sfaturi, vrea sprijin, da, de pe facebook, că altfel n-are pe nimeni. Postarea e anonimă, deci poate fi oricare mamă, poate chiar una dintre noi.

Și încep comentariile, frate. Te poți lua de cap, îți vine să îți pui mâinile la ochi, să cauți butonul de refresh din nervul tău optic, ceva scurtcircuit e precis vinovat de ceea ce vezi proiectat de pe acel grup:

”Noi nu dormim separat, ba ținem copilul între noi, pentru că beneficiile lui co-sleeping. Și facem sex tantric în bucătărie în fiecare seară după ce adoarme el. Ne înțelegem grozav.”

”Auleu, nenorocitul. Cum, nu te ajută?! Divorțează. Eu nu aș sta niciodată cu un asemenea leneș nepăsător, nici pentru milioanele de pe lume. L-am obișnuit pe-al meu să dea de două ori pe zi cu mopul în bucătărie, să tragă cu aspiratorul, să bage la spălat și rufele, și copilul, să facă tocănițe mai bune decât mă-sa. Deci ne înțelegem grozav.”

”Vorbește-i tu despre ceea ce simți. Poate el nu știe. Uite, noi petrecem fiecare seară îmbrățișați, cu televizorul stins și povestim. Despre ce cărți am mai citit în ultima vreme, ce filme ne inspiră și care e muzică noastră preferată. Știe totul despre mine și… evident, ne înțelegem grozav.”

Frate.

Ce-i asta??????????

 

Altă fază. Fix ieri, am văzut la o prietenă pe facebook că a publicat o poză, în care spunea că a avut cea mai mică greutate din toată viața ei de adult. Era o postare foarte emoționantă și sinceră despre problemele ei cu greutatea excesivă. Povestea cum ținea cure drastice de slăbire și cum mânca o zi întreagă doar o jumătate de ou. Am citit comentariile, fiindcă am pus un pariu cu mine, că în primele 5 apare și slăbănoaga veșnic hărțuită de metabolsimul ei accelerat. Am câștigat pariul, singura surpriză fiindc aceea că nici bărbații nu dau dovadă de prea multă empatie. Nu au trecut multe comentarii până să văd aceste cuvinte: ”Toată viața mea am fost un slăbănog…”

Despre empatie și când te lauzi pe tine ca să nu taci

  • Când cineva îți povestește despre cum îi cade părul, mult și peste tot, nu te apuci să te plângi că tu ai prea mult, încât abia-ți găsești elastice suficient de mari că să îl prinzi.
  • Când cineva îți povestește despre cât de grasă se simte și cum se chinuie să slăbească, nu te apuci să faci inventarul ultimelor tale mese cu 3 feluri și nici să te plângi de un metabolism prea arzător de calorii îngrășătoare, nici să îți ridici în slăvi genele moștenite sau să vorbești despre cât de puțin îți plac dulciurile, patiseria și brânza topită peste un blat de pizza crocant.
  • Când prietena ta îți povestește cum o înșală bărbatul, nu te apuci să îi spui care-i poziția ta de sex preferată, pe care o practici cu soțul tău dimineața, la prânz și seara.
  • Când verișoara ta se plânge că tocmai a fost concediată, nu începi să-i spui despre cum ai fost promovată.

Când o altă mamă povestește pe net despre cât de grea e viața ei, taci naibii din gură dacă nu ai nimic bun de spus PENTRU EA.

Și pentru toate aceste nefericite, care am fost fiecare dintre noi într-o zi. (Sau care o să fim, fiți pe pace, nimeni nu scapă – Oboseala te ajunge la un moment dat, apucă să te enerveze și minunata lui tocăniță.)

Nu există viața perfectă. Nimeni nu o are, pur și simplu nu se mai fabrică de pe vremea când s-a inventat sinceritatea. Doar că na, nu toată lumea o poartă tot timpul. Nici nu ar avea de ce. Nu e un concurs de nefericire. Dar nici unul de ipocrizie. Așa că, să ne relaxăm. Să gândim înainte să vorbim și să ținem minte că nu există nici viața perfectă, nici bărbatul care cu o mână amestecă-n oală și cu cealaltă îți face masaj.

 

Articolul anterior

Bunicile nu vin în vizită ca să dea cu aspiratorul

Articolul următor

Ce se întâmplă cu contul tău de facebook după ce mori?

106 Comentarii

  1. Alina D

    Din pacate mesajul se pierde in eter, ajunge tot la persoanele care nu fac asa…
    Pe fix acelasi grup, am rugat o mamica sa fie mai blanda cu mamica ce tocmai intrebase ceva, ca nu e nevoie sa o ia la 13-14 pentru ca nu stia despre un anume subiect.
    Iar alta se trezeste sa imi spuna ca am inteles gresit, ca nu la mamica ce postase se referea.
    Si m-am potolit. Pentru ca am vazut analfabetismul functional in plin exercitiu…
    Sper doar ca macar asupra copiilor sa se rasfranga blandetea, daca asupra celorlalti oameni nu se poate…

    18+
    • Da, mai… dar nu e numai pe grupul ala, e pe foarte multe, sa stii. trebuie sa facem un fel de “ghidul bunelor interactiuni al mamelor pe net”.

      12+
      • Andreea

        Morala: exit group! Cel mai sanatos si invatat pe propria mea pielicica. Nu zic ca nu sunt bune si informative grupurile, dar de muuuulte ori te umpli de nervi si de frustrare. Brr brrr.

        16+
        • Alina D e si admin prin cateva :))

          0
          • Alina D

            Nu, nu, nu admin. Tin prea mult la nervii mei😂
            Avand in vedere ca nu am prieteni cu copii, multe postari ma ajuta sa imi fac o idee de ce ar putea sa ma astepte.
            Dar zau ca nu mai am viata lunga pe grupurile astea care stiu totul despre orice si oricat, oricand!

            3+
          • Stai ca te confundasem. Daca raspund de pe blog si nu din dashboard, nu vad adresele de email ale celor care comenteaza. Ooops. Scuze! Dar ma bucur pentru tine 🙂

            0
        • Mon81

          Da, mai Miruna, ce dreptate ai! Asta e exact pe principiul- cine e perfect sa ridice primul piatra, si mereu se gaseste cineva sa o si arunce, in ciuda imperfectiunii… Asa sunt oamenii… Eu cred ca te umple de satisfactie sentimentul ca tu esti mai grozava, ca la tine in familie cutare aspect functioneaza mai bine decat la altii, si in felul asta iti mai reduci din alte frustrari, alte capitole care nu sunt cum ai vrea tu. Cel putin eu asa cred, ca e mai degraba o chestie psihologica decat pura rautate… Eu una ma straduiesc sa tac, daca nu am un sfat bun de dat, dar nu toata lumea realizeaza chestia asta, ca mai bine ai tacea daca nu poti sa ajuti. Si se intampla si in viata reala, nu doar cea virtuala. Exista o multime de oameni care, avand cele mai bune intentii(cred eu), pe langa sfaturi, strecoara si fragmente din viata lor “perfecta”, ceea ce pentru persoana mai putin “perfecta” numai bine nu e. Incep sa apara comparatii involuntare, incepe sa se gandeasca unde greseste ea si altii nu etc. In concluzie, cum ziceai si tu, mai bine abtine-te daca nu ai empatie.

          1+
  2. Gabriela H

    Big like ptr articolul asta! Mai am una de pus pe lista de mai sus: grup de diversificare. Tu te plangi ca al tau copil la 8 luni abia daca linge lingura de piure, iaurtul il arunca pe pereti, cu fructele se cearta. Si apar mamicile: “al meu a mancat azi o banana, 3 sarmale, un castron de bors. L-ar fi mancat si pe al doilea dar nu i-am mai dat.” Sau “al meu de la inceput a fost un mancacios, nu stiu ce sa ma mai fac”. Da, merci, m-ati linistit!
    O sa pun articolul asta la favorites si cand mai vad vreo faza de genul dau copy/paste. Sa mai pui punctul pe i, Miruna!

    48+
    • Nu stiu cum sa fac sa iti dau mai multe inimioare ❤️❤️❤️

      5+
    • Mirela

      Inimioare si de la mine 😏❤❤❤. Exact de aceeasi parere

      1+
      • Deci nu am fost niciuna prea dura?

        0
        • Gabriela H

          Crezi ca acele mame te citesc? Nu. Ele fac sex tantric cu sotul pe masa din bucatarie, dupa ce sotul ala minunat a spalat vasele in timp ce ea manca un borcan de nutella si nu se ingrasa. Copilul in timpul asta se spala singur si se baga la somn fara a fi leganat/alaptat (doar a mancat un ardei umplut la cina, nu mai incape si lapte).
          Si tu te temi ca esti rea? :))

          25+
        • Nicu

          Nu are nimic daca ai fost dura . Nu e nimic inventat, e doar o relatare ale unor lucruri care chiar se intampla, nu e fictiune. Big like 🙂

          0
  3. Gabriela F.

    Amin!
    Ador sa te citesc, știi asta nu?
    Mulțumesc!!!

    3+
  4. Cricket

    Ahhh asta ma gandeam si eu ieri cand o mamica scria ca nu mai poate cu trezirile pe timp de noapte, ce ar putea face. Unul din raspunsuri era ceva gen vaai al meu doarme toata noaptea de la 2 luni. Wtf, cui ii pasa, cu ce ajuti, de ce te simti nevoita sa scrii ceva ce nu te a intrebat nimeni. Poate pt ca viata ta nu e atat de minunata pe cat vrei sa para si nu te asculta nimeni, asa ca te apuci de comentat.Problema e ca ceea ce spui nu numai ca nu ajuta, dar adancesc o durere.

    23+
  5. Ce bine si frumos ai spus!

    1+
  6. Ionescu Diana

    Stiu ca nu e frumos, dar am ras.
    Din pacate asta e o problema la noi. Nu ne e suficient ca e moarta capra vecinului, o mai lovim o data, sa fim siguri ca nu se ridica.
    Probabil unii dintre noi doar asa reusim sa ne simtim bine in vietile noastre.

    14+
  7. Ana G.

    Jos pălăria pentru articol! Empatie, blândețe, înțelegere a situațiilor care nu pot fi mereu roz.

    6+
  8. Raluca

    Ai uitat de comentariile in care mama e blamata ca nu se ingrijeste destul si ca a neglijat nevoile sotului, ca deh, barbatii au nevoi si trebe’ intelesi. Inca suntem in era in care “barbatii au nevoi”, femeile doar se supun.

    25+
  9. Oana

    Hai măi, nu știai că la toată lumea pe FB sunt norișori roz, curge lapte și miere, copilul doarme dinainte să se nască, soțul este candidatul principal la partenerul anului și valorile lor sunt de nezdruncinat? Că doar datul din gură și fabricarea de vise sunt gratis😜

    9+
  10. Diana

    Multe grupuri de mamici n-au avut niciodata ca scop sprijinul, empatia si detasarea de la viata de mama la o scurta sueta virtuala, acum vezi mommyshaming, cyberbullying si lauda…
    #rezistlamommyshaming

    1+
  11. Judit

    Ooo,bun articol!

    1+
  12. Câtă dreptate ai! La un moment dat aveam o colegă căreia dacă îi spuneam că mă doare capul, îmi răspundea că pe ea o doare de ieri. Dacă eram răcită, ea deja era în prag de pneumonie, dacă mă tăiam la un deget, ea trebuia să își pună pansament până la cot.
    Bine, am înțeles exact ce ai scris tu dar există o similitudine și în comportamentul celor de care spun eu – adică empatie zero.

    6+
    • Hahah, comentariul tau imi aminteste de sotul meu, un tip extra competitiv. Fix asa e: cand eu sunt obosita, el e si mai si, cand eu eram gravida si imi era greata, si lui ii era… e ceva… 🙄 😂😂😂

      20+
      • Ingrid

        Eu ii spun sotului meu de cand am nascut ca-s obosita.Invariabil raspunde:dar sa vezi ce obosit sunt eu!Si eu dorm cu copilul,nu el.Daca ii zic ca ma doare spatele,la fel,sa vezi ce rau ma doare pe mine.Asta e,asa inveti sa nu te mai plangi😁

        5+
      • Nicoleta

        Și al meu e la fellll😂😂 pana și la durerile menstruale găsește un corespondent la el😂 dar după mulți ani a devenit amuzant…cumva…😂

        5+
      • Nicu

        Bine, poate voia saracul sa fie empatic, dar era pe partea gresita a drumului. Uneori, in loc de “Inteleg, imi pare rau sa aud asta, cu te te-as putea ajuta?” pe gura ne iese “Ioi, si pe mine ma doare”, iar ca sa creasca credibilitatea, zicem ca pe noi ne doare mai tare. Se aplica si la barbati si la femei, la toate categoriile, fara exceptie.

        0
    • mada

      Poate o facea sa te incurajeze. “Uite, vezi, eu sunt mai rau decat tine si n-am mai murit” 😀

      0
  13. Alexandra

    Eu după trei ani am ajuns la concluzia că sunt f puține mame empatice cu alte mame. Când spuneam odata unui grup de asa-zise prietene că mi-a fost greu să jonglez și cu casa, și cu gătitul și cu copilul mic, o proaspătă mama de trei luni, mi-a spus că: ” Cred că mie mi-a fost ușor pentru că am fost mereu harnică”. :))). În plus, pe Facebook, în general e plin de mincinoase. 😊😀

    23+
    • Facepalm! Asta zici ca e o gluma. Pe bune, asa ti-a zis?!

      0
      • Alexandra

        Din păcate da.. așa. Am exclus încet și sigur astfel de persoane din preajma și m-am apropiat de cele cărora le era la fel de greu ca mie, care recunoșteau că au nevoie de ajutor..

        8+
  14. Claudia Macovei

    Inca un articol foarte,foarte bun!! Chiar ai pus punctul pe i…Am intrat pe doua grupuri pentru diversificare (mai mult pentru idei de retete pt bebelusi ), dar am vazut comentarii rautacioase adresate unor mamici obosite care cereau pur si simplu un sfat…Ma intreb cum de se dau/cred “atat de perfecte” “super mamicile” cu viata roz de pe grupuri??

    0
    • Au nevoie sa epateze asa tocmai ca sa creada si ele ceea ce spun. Lucrurile astea vin din multe neimpliniri personale.

      2+
      • Gianina

        Exact. Își revarsă propriile frustrări!
        Subscriu la articolul tau, dc nu ai ceva empatie cd cineva iti cere ajutorul, mai bine pune lacăt la gura! Cel mai bine ar fi sa pui lacăt la gura si sa deschizi inima si brațele!

        0
  15. Nicoleta

    Adevarat ce spui, din pacate!
    Daca am fi putin mai intelegatori fata de tot ce se intampla in jurul nostru….😕

    0
  16. Greta

    O, da. Am avut o amică pe vremuri, care-mi povestea cum a ”prânzit” ea la Mariott cu piept de pui în sos de măr, în condițiile în care eu abia mă angajasem și aveam un salariu care-mi ajungea fix de chirie, abonament RATB și mâncat o lună numai merdenele și gogoși, că umpleau stomacul și țineau de foame. Și ea știa asta, evident.

    Și mai cunosc exempl(ar)e. Scriam cândva pe un forum unde mămicile se mai și plângeau de lipsa de ajutor cu bebelușii (bunici indisponibili, tați prea ocupați), precum și de unele neajunsuri financiare. Băi, și apărea câte-o bleambă… ”vai, dragă, de ce nu-ți cumperi aia și aia, vai dragă, n-am știut că ești atât de săracă încât cutare gadget înseamnă luna de pe cer”, ”vai dragă, nu știu ce să te sfătuiesc, eu n-am probleme, la mine e foaaarte bine, am spart cardul azi la cumpăraturi, vai eu am, dar tu cum de nu ai, înseamnă că e o problemă cu tine din moment ce n-ai”.

    Urăsc genul ăsta de oameni, frate… serios, cât de bătut în cap și / sau de nemernic să fii ca soi, de nu-ți dai seama de niște chestii atât de simple??

    8+
  17. Ramona

    Asta e materialul meu preferat de pe blogul tau. Si nu, nu sunt mama. Doar om. Multumesc! ❤️

    4+
  18. Perfect de acord. E o mare problemă cu empatia asta pe grupuri. Apropo, eu uneori pe grupul la care sunt abonata precizez cand cer ajutor ca nu vreau raspunsuri de genul..vai ce usor e ). Intr-o discutie face to face sau pe Fb chiar am invatat sa nu schimb niciodata atentia problemei respectivei persoane, catre mine. Poate doar daca ma dau ca exemplu negativ, adica si eu am patit si te inteleg. Dar atat. Altfel, îi subminezi si asa putina incredere pe care o are in momentul vulnerabil.
    Eu am mai observat ceva. Că si atunci cand postam pe FB, mai mereu postam cele mai bune momente, ne laudam, si automat creăm frustrări în alții. Și eu când mai citesc posturi ale prietenelor despre familiile lor am impresia că a mea e diferita si asta e rău (am înțeles apoi că nu e așa, că a fi diferit is good). Poate am exprapolat cam mult. Sorry, dar ai dreptate cu empatia asta.

    5+
  19. Livia

    Eu am in minte amenintarea unei femei cu pretentia de doamna la adresa unui tatic !!! Acesta întreba cum ar fi indicat să procedeze când este doar el cu fetita in public si ea are extrema urgenta si trebuie dusă la toaletă.Si tzatza a început cu “”porc nesimtit îti dau posete in cap dacă cutezi să duci fetita la toaleta destinată femeilor.Esti un pervers ordinar dacă vrei să mă auzi cum trag partzuri zgomotoase.””

    5+
  20. CristinaM

    Sunt in 2 grupuri despre carti pentru copii: nu se cearta nimeni, fara raspunsuri in 2 peri, recomandari frumoase ✨✨✨
    De pe grupurile despre diversificare, clasica si blw, imi iau idei, pentru noi ca adulti si pentru bebe, si citesc – nu am postat intrebarri niciodata: imi e frica de ce raspunsuri as fi primit si de cele mai multe ori imi este mila de mamicile care chiar au nevoie de ajutor, de parerea omului patit si nu de “palmuit”

    Si poate ar trebui sa-ti spun “multumesc” fiindca atunci cand m-am vaitat pe blogul tau ca mi se pare greu aia sau ailalta ( in mare m-am adaptat greu la schimbarile aparute o data cu bebe) nu am fost certata, nici de tine si nici de alta persoana, si au povestit si alte mamici greutatile lor…

    1+
    • 🙂
      1. Cand scrii sa ceri un sfat cred ca iti asumi un pic faptul ca vei fi judecata. Doar ca … nici chiar asa!
      2. Am senzatia ca uneori mai mult ne plangem aici, ar trebui sa rebrand-uiesc blogul: Si blondele se plang.

      3+
  21. Cristiana S

    Un articol care mi-a mers la inimă! De atâtea ori am întâlnit comentarii total nepotrivite….
    “Când o altă mamă povestește pe net despre cât de grea e viața ei, taci naibii din gură dacă nu ai nimic bun de spus PENTRU EA.” Asta ar trebui sa apară ca motto pe toate grupurile pentru mămici. Ştiu, sunt rea, dar m-am săturat de lipsa asta de empatie de care mă lovesc cam peste tot.

    3+
  22. Roxana

    Sunt momente in care ma bucur ca nu am cont de FB,dar mamici de genul acesta sunt si in parc,sunt peste tot.
    Mi s-a intamplat si mie sa dau cu bata in balta ,dar fara intentie. Am vrut sa povestesc cuiva despre o experienta negativa (nu a mea) care pana la urma s-a rezolvat. Ideea era sa nu stea cu drobul deasupra capului cateva luni. Mi-a parut foarte rau!

    3+
    • Nu am inteles nimic, dar esti iertata! 😂

      1+
      • Roxana

        Ce am vrut sa spun este ca uneori desi incerci sa spui ca si altora li se poate intampla si ca “…nu e chiar asa negru”,nu faci decat sa adancesti problema. Asa am simtit eu… de asta am spus ca mi-a parut rau. Am crezut ca daca spui ceva de genul acesta treci mai usor peste problema. Am vrut sa scriu mai multe chestii si mi-a iesit o prostie…:(
        Scuze!

        1+
  23. M-am trezit și eu o dată spunându-i unei cunoștințe care a avut porbleme cu alăptarea la început că ”eu nu am avut probleme, al meu a supt din primele minute de viață”. A fost neintenționat, jur, pur și simplu nu am avut ce altceva să îi spun pentru că eu nu am trecut prin așa ceva. Dar am ascultat-o și am încurajat-o ”lasă că a trecut, bebelușii sunt diferiți, uite acum ce mâncăcios e”.
    Cred că este o reacție a creierului de a ne apăra, de a ne face să ne gândim că nu sunt chiar așa rele unele chestii ce ni se întâmplă nouă (oboseală, trezit de 4-5 ori pe noapte, grămada de vase care așteaptă să fie băgată la spălat, podeaua plină de resturi de mâncare) pentru că poate fi mai rău.
    Pe mine nu m-a afectat cu nimic când am spus cuiva că sunt epuizată pentru că ăsta mic suge toată noaptea și respectiva a spus că se trezește doar o dată, îi bagă biberonul în gură și adoarme la loc. M-am gândit doar ”ce norocoasă”. I-am spus ca să mă descarc puțin și să mă scuz de felul în care arăt.
    Ca o paranteză, de multe ori, ca să mă scuz de dezordinea din casa mea atunci când am vizite neprogramate mă plâng puțin că nu am timp și cu lucrul și cu un copil mic acasă, abia mai am timp să gătesc sau ”copiii de 2 ani sunt dificili rău, am citit eu că e ca un fel de adolescența copiilor” :)). Mă plâng maxim 2 minute fără să aștept o reacție înapoi și gata. Am închis paranteza.
    Bineînțeles, nu mă bag niciodată în discuțiile cu probleme în cuplu. De fapt, nici nu îmi face plăcere să ascult astfel de probleme, mă simt jenată că cineva îmi spune problemele personale și intime.
    Felicitări pentru articol ;), eu am părăsit un grup de diversificare după ce am văzut ce mame perfecte se perindau pe acolo și cum stabileau ele meniul exact dacă vreo mamă rătăcită îndrăznea să scrie că al ei copil mănâncă prânzul la 16.00 după ce se trezește și astfel sare peste gustarea de la ora 5 :))

    5+
    • Cricket

      Haha, oare eu oi fi? A mea mananca pranzul la 16 ca asa se trezeste si asa vrea. Am incercat sa schimb, nu a mers, asa ca asta e…Pe mine nu ma mai afecteaza mamicile perfecte, am acceptat ca eu nu sunt. Singurul subiect care doare e alaptarea, dar doare din ce in ce mai putin.

      0
      • La mine asa e cu cezariana.

        0
        • Gianina

          Eu am reușit sa trec si peste faza cu cezariana si cu alaptea….. mi-a luat 3 ani de blamare pana am inteles ca aparține trecutului pe care eu nu-l mai pot schimba si ca tb sa ma concentrez pe prezent si pe viitor! Big hug pt toate mamele care inca se blamează pt ceva! Nu e vina voastră!!!

          2+
  24. odden

    Mutarea atentiei asupra noastra, intr-o discutie, e semn de EGOISM. Scris cu majuscule. 😀
    Am facut si eu prostia asta, sa raspund cuiva care mi se plangea cu: “Da, inteleg, imi pare rau … dar stai sa vezi ce-am patit EU!!”
    Si-apoi am citit undeva ca asta e semn de egoism ascuns, bine disimulat in noi. Ca tot semn de egoism e si daca incepem mereu propozitiile cu “EU” – in mod inconstient punand mereu persoana noastra pe primul loc.
    Si aveam o parere asa de buna despre mine :)), ca sunt draguta si saritoare, si empatica … dar am aflat ca sunt egoista. Si este adevarat!
    Sper ca n-am facut vreodata prostia uriasa sa ma laud cuiva intr-o situatie mai dificila despre cat de bine imi merge mie. 😐

    Stiu si eu tot felul de discutii de genul celor mentionate de tine. Ai mare dreptate in tot ce ai scris si e bine c-ai spus lucrurilor pe nume. Dintr-o mare prostie si un mare egoism, in loc sa ajutam oamenii care sunt intr-o situatie dificila, ii impingem si mai jos prin cuvinte ca nuca-n perete.

    4+
    • Stiu prea bine ce zici. Unul dintre obiectivele mele este sa il evit pe “eu” macar in scris…

      0
      • Eu il scriu pe eu. Pt ca specific ca este experienta mea, decizia mea, din mintea mea. Nu e adevar unanim valabil, dar cum am facut si cum as gandi se refera la eu.

        2+
  25. Liana

    Saaau tot asa pe un grup de alaptare o mamica se plangea ca nu are lapte si nu stie ce sa mai faca si bineinteles ca existau mamici care se laudau cu “productia” lor😯 Cand am intervenit si am zis sa vb doar mamicile care au avut problema asta s.a trezit o mamica sa spuna ca asa e lumea rautacioasa si frustrata referindu.se la mine ca am “certat.o” pe mamica ce se lauda😐

    2+
  26. Eu am si exemple diferite. Da, am ajuns sa ma plang, semn ca nu mai vedea nicio solutie, ca am incercat tot ce m-a dus mintea si puterea. Si am primit si incurajari si experiente proprii.
    Da, m-au ajutat sa vad ca altele pot altfel, cum pot, cum fac, cum de le ies. Sau sa imi dau seama ca ce eu consider normal e anormal ( si m-am dus la medic si sa zic, ca altfel nu as fi zis ca daca eu consideram normal apai normal era in mintea mea sa ma trezesc si la 5 ani de la nasterea copilului!!! )
    M-a ajutat sa imi recunosc neglijentele personale: lipsa miscarii, lipsa deciziei, lipsa grijei de mine, dezorganizarea, timpul pierdut cu calcat sau machiaj in loc sa dorm etc. si ca nu e sfarsitul lumii daca nu gatesc fiecare masa copilului imediat ci fac mancare o data la 3 zile si dau aceeasi mancare din frigider.
    Nu inseamna ca m-au judecat sau aratat cu degetul, nu am luat-o ca atare, de la mine a fost un strigat de ajutor si l-am primit. Daca acum sunt mai bine mintal e si datorita lor. si nici nu le-am MULTUMIT!!! eram prea stoarsa sa mai gandesc asta.

    3+
    • Sunt sigura ca multe mame de pe aceste grupuri au primit si sfaturi si ajutor, doar de asta sunt unele comunitati asa inchegate. Doar ca e pacat si cand una singura e pusa la zid in zeci sau sute de comentarii

      2+
  27. Avb

    Cand iti pui viata pe net, cumva trebuie sa te astepti si la astfel de comentarii, nu poti alege cine sa citeasca/sa comenteze….. Mai trist e cand iti spui “necazul” cuiva drag, din familie, si îți vine cu replici de genul: “eu in locul tau nu făceam asa”, “eu n-as fi acceptat”, “nu avea cum sa fie chiar atat de greu”… cu alte cuvinte, tu esti soție si mama depasita, incompetenta, iar restul au căsnicia si copiii la degetul mic. Pentru mine, astea dor mai tare, si nu poti sa dai “unfollow” sau “unfriend”…….
    Superb articol, universal valabil !!!

    8+
    • Știu că așa este și, normal, o reacție din partea cuiva drag doare mai tare fiindcă ai alte așteptări. Dar asta nu înseamnă că e ok nici pe facebook.

      0
  28. Mary

    Cand am pierdut prima sarcina,ma sunase o cumnata sa ma intrebe ce fac.I-am zis ca am pierdut sarcina si ca sunt cu moralul la pamant..La care ea imi spune :”vaaai am avut si eu o zi foarte nasoaala”..Poftim???Tu compari ziua ta nasoala cu pierderea unei sarcini?
    Unele persoane nu stiu sa asculte si sa gandeasca inainte sa deschida gura…
    P.S. 2 ani fara facebook si e tare bine!

    5+
    • Evelina G.

      O amica de-a mea, in aceeași situație îmi povestea ca a întrebat-o o colega de serviciu ce-a pățit si când i-a spus ca a pierdut sarcina , reacția respectivei a fost: “A, asta era?” sau “A, doar atât?”..ceva de genul asta😮

      0
    • Lorraine

      Vaaai, ce amintiri îmi trezesc relatările voastre 😣 Cele mai tâmpite sfaturi si reactii le-am primit cand am pierdut prima sarcină. ” Mai bine decât să se nască handicapat”, ” A, stai sa vezi, am o prietena care a pierdut sarcina la 7 luni!” , “Eu am una care l-a născut mort!”, “Lasa ca esti tânără, imediat faci altul”, “Dacă tu plângi asa, ce sa faca altii care si-au pierdut copiii de 3-4 ani?” Nu inteleg care era rostul comentariilor de genul, dar acum stiu una si buna- NU AJUTA. PUNCT. Si asta e putin zis.
      Să nu mai vorbim de colegele gravide care mi se vaitau zilnic despre cat de rau le e, îmi dădeau raportul despre ce hainute de bebe au mai cumpărat, ca azi a miscat prima oară, etc. Am slăbit in perioada aia 7 kg. Si am iesit din ea cu o idee foarte bună despre cine imi sunt prietenii adevărați si ce înseamnă empatia. Dar apoi am avut ocazia sa ma laud cu o sarcina fără greturi si un travaliu de 2 ore. Nu m-am simtit chiar razbunata de tot, dar nah, mi-a facut bine la psihic, tre sa recunosc 😉

      5+
    • Nicu

      Unele persoane sunt de o idiotenie pura… O zi foarte nasoala?!?

      0
    • Carmen

      La doua saptamani dupa silent birth am primit un mesaj de la propria cumnata in care scria ca a nascut o fetita si sunt fericiti. Eu ieseam din casa ca sa merg la cimitir, la cumparaturi nu puteam, nu rezistam sa vad articole pentru bebelusi si nici femei insarcinate.
      Va imbratisez cu drag pe toate!

      6+
  29. Anca

    Big like dar ai fost cam finuta sincer 😊

    0
  30. Mada

    Nu mai intru pe grupurile de mamici pentru ca sunt full de frustrare si comentarii rautacioase. Ok, suntem mame, dormim putin, avem f putin (spre deloc) timp pt noi, multe de facut si asteptari exagerate (mai ales de la noi insine). Conectarea si empatia se intampla live (ideal fata in fata, daca nu, merge si telefonic) constient si intentionat, cu persoane care sunt dispuse sa faca asta. Rar se intampla de la sine si aproape niciodata pe un grup de mame care sunt mai frustrate, obosite, nervoase decat mine. In cazul meu am ales oameni cu care rezonez si tinem legatura ca sa ne sprijinim reciproc

    2+
  31. lucia

    in spatele ecranului empatia dispare, si apare lauda excesiva, mincinoasa de cele mai multe ori. viata ca n filme avem toti, regizata din tastatura!

    5+
  32. Luminita

    Discutabil. In primul rand, eu una nu as alege sa impartasesc prea multe detalii intime pe facebook, mai ales in postari publice, pentru ca nu stii niciodata cine te citeste si nu poti avea pretentia de la un strain sa stie ce si cum sa iti raspunda (desi ar fi frumos, recunosc :)). Problemele cu adevarat personale sunt pentru prieteni si familie, zic eu. Cand scrii pe un blog, invariabil, trebuie si sa te obisnuiesti cu ideea ca vei primi si comentarii acide/rautacioase/reci, pentru ca asa e lumea, nu avem ce face in privinta asta. Fiecare percepe diferit lucrurile si reactioneaza in consecinta. In acelasi timp, este alegerea noastra, nimeni nu ne obliga sa publicam chestiuni personale online. In al doilea rand, sunt de acord cu cine comenta mai sus ca sunt si situatii in care o imbarbatare sau un alt exemplu pot si ele ajuta. Am vazut cazuri in jurul meu cand unele persoane se vaitau din nimicuri si, dupa ce au mai discutat si cu altii, au realizat ca nu e totul chiar asa negru. 🙂 Uneori, doar un ‘imi pare rau’ nu ajuta prea mult. Zic si eu. In acelasi timp, este adevarat ca in general mamele din Romania par a fi extrem de pornite pe oricine nu gandeste fix ca ele. De 2 ani de zile citesc postarile de pe diverse grupuri de mame vorbitoare de engleza in Bruxelles, unde se discuta de toate (copii, relatii, job, casnicie, casa etc.etc.) si nimeni nu judeca, se dau tot felul de sfaturi sau exemple obiective, din care fiecare preia ce isi doreste. Nimeni nu se crizeaza ca ai copil necasatorita, ca nu faci botez, ca alaptezi sau nu, vrei cezariana sau nu, ai viata personala sau cariera cu copii sau nu, si tot asa. Mi se pare muuult mai ok si mai benefic asa, pentru toata lumea implicata.

    9+
  33. Raluca Nabarjoiu

    “Sa fii domn e o întâmplare, sa fii om e lucru mare”, cam asta ar fi mesajul meu pentru persoanele cu acea viata perfectă de pe acele grupuri care numai de susținere nu se pot numi ca sunt. Nu am Facebook, dar aud fara sa vreau cine ce a mai postat, cine e a mai comentat, iar când stiu ce viata au acele persoane în realitate, si cum isi duc existenta de zi cu zi, cu cata amataciune, ma ia cu friguri, sincer…Exista o mare discrepanță la unele persoane intre ce posteaza , ce sfaturi dau și ce comentează și viața lor de zi cu zi, încât au ajuns sa nu dea nici 2 bani pe propriile sfaturi, pe care mai bine le-ar aplica in traiul lor de zi cu zi…poate-poate ar mai schimba cate ceva…Trist rau de tot.
    GOOD JOB, MIRUNA!

    2+
  34. Si mai zic o chestie: daca nu sunt in grupul bun atunci ies. Nu ma plang la rudele obeze de dilemele alimentare, nu cer parerea despre igiena vietii unui om care din boala in boala, nu o sa vorbesc despre copii si mamicie cu o mama care isi loveste copilul regulat, nu vorbesc despre economisit bani cu cei care stiu ca se intind mai mult decat le e plapuma, nu discut despre alte natii cu cei rasisti si nici de Dumnezeu cu cei atei etc.

    Mi se pare absurd sa astept ceva pe gustul meu de la cine e complet diferit si stiu ca nu poate.

    P.S. Luminita, ia zi si mie pe ce grup bruxelez esti 🙂
    (stai ca iti dau email 😀 )

    8+
    • Luminita

      Uite aici – English Speaking Mums in Brussels, Belgium, BCT – Brussels Childbirth Trust, BCT Schools Support Network. Astea sunt grupuri de expati, deci vorbitoare de engleza, mai fac parte si din alte doua grupuri vorbitoare de franceza, dar pentru cartierul meu doar. 🙂 . Din ce am inteles, ar cam exista si pentru celelalte, probabil si in flamanda (acolo nu pricep nimic, deci nu ma bag :P).

      3+
  35. Taty

    Buna Miruna,si tuturor celor de aici,citesc si urmares ce scrii,imi placi la nebunie,chiar daca nu ne cunoastem,m-am regasit in multe scrise de tine sau comentarii ale mamicilor,si vreau sa recunosc ca si eu sunt o mamica care era “chioara” de somn dimineata,ca bebetita mea si acum la 3 ani se trezeste plina de voie buna la 3 dimineata si cauta mancare sau joaca,si eu am avut momente de oboseala si epuizare si daca ii zice-am sotului, nu ma intelegea deloc,si da nu sunt perfecta, nu am casa curata tot timpul , e imposibil si multe altele nu cred ca e posibil fizic ca “mamicile perfecte”sa reuseaca in toate.va pup si multa sanatate va doresc.

    1+
  36. Multumesc pentru articol. M-am simtit si eu putin razbunata 🙂

    1+
  37. ECARULAN

    Cum am ratat eu grupurile astea!!!
    Dar sa zic ca am citit pe aici despre un grup de crock-pot?!? As vrea si eu, daca exista asa ceva 🙂
    Dar cred ca nu am ’empatizat’ cu subiectul articolului! Si eu ma fac vinovata de ‘impartasi propria experienta’, dar uneori asta e tot ce pot pe post de sfat/incurajare.

    0
  38. Dana

    Multumesc pentru articol. Si eu am scris pe un asemenea grup, fetita 2 ani jumate inca nu vorbea, am zis ca nu strica , cu siguranta nu sunt singura si un sfat e intotdeauna binevenit. Au si inceput comentariile, “al meu la 3 ani citeste, numara pana la 100 , stie zeci de poezii, dar eu ma ocup de el” .

    2+
    • Dada, spune Luceafarul. Stiuuu si aceste comentarii. Imi pare rau. Acum banuiesc ca si-a dat drumul fetita ta? Stie tabla-nmultirii? :))

      1+
  39. Diana Preda

    Cred că mai ales pe grupurile de mămici apare un efect de contaminare cu opiniile majoritare, un fel de spălare pe creier. Dacă adminii și cei mai frecvenți postaci susțin ceva până în panzele albe, turma se raliază virtual în spatele lor, deși dacă ar lua la bani mărunți individual opinia respectivă ar ajunge la păreri mai nuanțate. Mi s-a întâmplat și mie pe un grup de diversificare , o mămică întreba de un model de scaun de bebe și am sărit să îi recomand Antilop, deși nu avea legătură cu ce întrebase ea și nu cunoșteam modelul de care vorbea. Când mi-am dat seama, am mai rarit-o cu grupul respectiv.

    0
  40. Violeta

    Pareri despre grupurile pe care postezi tocmai pt ca nu ai vrea sa iti expui problema “public” … dar mereu apare o cunostinta, un fost coleg de clasele 1-4, despre care nu stiai ca e pe acel grup si care bineinteles se gând
    este ca e momentul ideal sa te salute si sa te întrebe de sănătate la postarea ta.

    Pentru mine e un pic deranjant momentul ales sa isi faca simtita prezenta.

    1+
  41. Crys

    EU nu ma simt afectata deloc de raspunsurile mamicilor care povestesc ca lor le merge bine. Mie chiar imi face placere sa citesc despre paradisul din viata lor, mai ales atunci cand eu sunt la pamant.

    Lol. Am incercat sa fiu sarcastica si sa raspund si eu la frustrarea ta ca una din acele mamici perfecte. Nu cred ca mi-a iesit prea bine. 🙂

    In alta ordine de idei, m-am luat si eu de mamici pe un grup si le-am rugat intr-o postare sa le mai lase putin pe cele care gresesc si cer sfatul tocmai din cauza ca nu stiu prea bine ce au de facut. Ca nu le ajuta daca sunt certate si ca au nevoie de sfaturi si nu de observatii. Si ca multe mamici nu intreaba cand gresesc doar de frica sa nu fie certate. Am primit like-uri si comentarii de la mamici pe care nu le-am mai vazut postand ceva pana atunci. Si nici un like de la “postacele de serviciu”. 😀 Deci cred ca a ajuns mesajul meu unde trebuia dar au ales sa il ignore. 2 zile a fost mai liniste pe grup si apoi iar a inceput rautatea. Si asta e un grup in care adminele chiar se chinuie sa pastreze nota civilizata in discutii.
    Ce vreau sa zic e ca probabil aceste mamici se simt bine cand vad ca e cineva intr-o situatie mai rea decat ele. Cumva acest lucru le face sa para ca sunt mame bune daca copilul lor doarme neintors toata noaptea la 1 an sau ca mananca tot din farfurie chiar daca pe alte planuri esueaza. Poate fail-urile din viata lor nu mai par atat de importante daca cineva greseste intr-o situatie in care ele au gasit varianta buna de rezolvare. Nu stiu. Zic si eu. Am incercat de mai multe ori sa imi imaginez ce e in capul lor. Altfel nu stiu sa imi explic de unde este atata rautate.

    0
  42. orieta

    Buna. In primul rand doresc sa va felicit pentru blogul dumneavoastra, si articolele dumneavoastra foarte pertinente.
    As fi oneorata daca blogul dumneavoastra ar aparea pe blogurile mele :
    http://indrani-handmade.blogspot.ro/
    https://casafericirii.wordpress.com/
    As fi incantata, deci, daca ati vrea sa facem schimb de linkuri. O zi frumoasa va doresc si spor in tot ce faceti!

    0
    • Salut, mulțumesc pentru cuvintele frumoase. Sunt onorată să fiu în blogroll-ul oricui. Nu fac schimb de link-uri. Vă mai aștept pe aici. Succes.

      0
  43. maddy

    nu am ce sa spun referitor la grupuri de facebook (de mame sau nu) pentru ca nu sunt in niciunul dar sunt anumiti oameni care parca vor sa invinga la categoria “suferinta mea e mai mare”.
    exemplu:
    “sunt racita de 2 zile, ce aiurea”
    “te plangi de la o raceala? eu am gripa si`s praf!!!”
    sau:
    “ma cam doare spatele azi, of of”
    “ce? eu am hernie de disc!!!”
    bine ma, ma bucur ca tu suferi mai intens ca mine :)))

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 273 queries in 0.766 s