Am un copil serios, nu supărat

copil serios, supărat miruna ioani

Adesea, lumea îl întreabă:

-Vai dar de ce ești supărat?

-Ce serios ești tu, ia să vedem, știi să zâmbești?

-Copilul ăsta e prea serios. Cine te-a supărat, puiule?

-Așa ești tu, supărat tot timpul?

Copilul nu e nici supărat, nici obosit, nici proaspăt trezit din somn, nici nimic. Nu știu de ce ne așteptăm de la copii să aibă un rânjet pe față tot timpul, chiar și fără motiv.

La piață, când cumpărăm pătrunjel.
La Mega, când luăm pâine.
În lift, când mergem în casă.
Pe oliță, când face caca. Pe bune, voi zâmbiți chiar așa?

Oriunde cineva ar avea chef să vadă un om mic zâmbind și, neapărat, distrând un om mare.

-Vai, dar ce serios ești tu. Așa ești tot timpul?

Nu, numai când nu am motive să râd, căci nu sunt un idiot care să râdă la orice întrebare.

”Nu-s supărată, așa sunt eu.”

Pentru mine, e un deja-vu.

Toată copilăria am auzit placa asta cu “vai, dar ce serioasă e fetița asta. De ce ești supărată, copilă?”

Ba chiar și în zilele noastre mi se întâmplă, uneori chiar în câteva dintre cele mai bune zile pe care le am, de până și mie mi se pare că ar trebui să mă potolosesc puțin cu exuberanțele. Și se trezește careva să deschidă gura, ca să umple spațiul tăcerii cu niște:

-Auleu, ce s-a întâmplat, te-a supărat cineva sau ești doar obosită?

Nu, obosită sunt des (merci că mi-ai amintit), supărată rar. Dar nu am un rânjet lăbărțat pe față toată ziua. Asta este. Și, fără să vreau, se pare că am transmis normalitatea asta serioasă și băiatului meu. Într-un fel, mă bucur. Măcar seamănă un pic și cu mine 😉


Sar de la una la alta.

Eram într-un restaurant, în Anglia. Cuplul de lângă noi, la masă cu copilul.

-What’s that look on your face, sweetie? îi zice chelnerița de sus. You upset?

Părinții îi explică despre copil că nu e supărat, ci așa e el. Mai încruntat.

Chelnerița pleacă, părinții rămân și povestesc ceva despre ce să se facă ei cu acest copil încruntat. La care intervine Horațiu, să mori de râs:

-Relax, faptul că se uită încruntat e semn de inteligență. Vă spun eu, că știu ce vorbesc. I’m a brain surgeon.

Fețele lor în momentul ălaaaaa :))))))))))))

Le venea să ne pupe, să ne facă cinste, să ne orice. Numai nu au întrebat dacă e adevărat :)))

Că el e neurochirurg – este. Că încruntatul e semn de inteligență – habar n-avem, dar nici râsul fără noimă nu e chiar ceva să îți dorești.

foto Shutterstock

Articolul anterior

Cât el era la interviu în Amsterdam, eu alegeam gresia și parchetul pentru casa noastră din România

Articolul următor

Întrebări și răspunsuri despre periuța de dinți electrică – review Philips Sonicare FlexCare (p)

38 Comentarii

  1. Adina Maria

    Doamneeee, ma exasperează asta. Cand am un moment in care ma gandesc la ceva: De ce esti supărată? Ai patit ceva?
    Horror!!!
    Bravo Horațiu 💪

    • Da, tocmai am fost la o petrecere. 3 persoane mi-au zis ca sunt suparata. Eu eram cea mai happy pe dinauntru. Pe dinafara, nu se vedea.

      • Mo

        Cred ca si tu te distrezi ” pe interior” mai mult decat ” pe exterior” :)) hai sa facem un club

  2. Alta Miruna

    Bai deja ma ingrijorez. Ai mei sunt niste ranjiti.

  3. Diana Preda

    Aaa, the infamous resting bitch face…Am și eu una 🙂 Prin US chiar au studiat că duce la dezavantaje de percepție și deja “se corectează” chirurgical…

  4. Greta

    Io am altă specie la serviciu.
    – Ești supărată, nu?
    – Nu, doar că am 38351836876798 de chestii de care trebuie să mă ocup, preferabil simultan (asta fiind un fel nu tocmai subtil de-a zice ”for Pete’s sake, lasă-mă-n pace”).
    Ți-ai găsit.
    – Nunu, ești supărată, știu eu, de ce nu-mi spui, are cumva legătură cu mine?!
    Heeeeeelp :)))

  5. Cris

    ai meu sunt cam ranjiti asa, dar asta micu’ are o privire uneori de aia asa serioasa de parca il deranjezi :)))
    ce-mi “plac” oamenii astia de mereu tre sa se asigure ca esti/nu esti suparata…

  6. Famelie de seriosi si aici. In aparentza, zic. Ca daca ne punem pe cioace si farse nu ne mai opreste nimeni, le facem in mod serios.
    Dar ce tare a reactionat mister H. !! jos palaria!! A reusit sa simplifice viata copilului simtitor 😀 😀

    P.S. plecam iar in vacanta, iti zic asa, sa stii, sa nu te panichezi daca nu citesc si nici nu comentez pana ma intorc la job 😀 😀 😀

  7. Gabriela

    Hopa, deci copilul meu e inteligent! 😀

  8. Dar chiar, Miruna, de ce ești așa serioasă astăzi? ești supărată? :))))

  9. Alexandra

    “nu sunt un idiot care să râdă la orice întrebare” wtf!! Daca nu esti intr-un fel de ce sa dai cu noroi in cei care zambesc sau sunt altfel?? Este chiar mai rau ca reactia celor care te intreaba de ce esti suparata, ei doar au intrebat, nu au spus ca esti idioata. Poti sa iti asumi ca nu zambiti de fel si gata, dar nu sa faci idioti pe cei care nu fac ca tine.
    Baietelul meu este un zambet mereu si plin de viata, binedispune imediat pe cei din jur. Imi place la nebunie de el, cand vin obosita de la birou ma energizeaza imediat. De ce ar fi idiot?

    • Hai, ca ai luat-o prea personal. Aici nu e vorba despre tine. Sanatate si voie buna.

      • Mădălina

        Nu a luat-o prea personal, pur si simplu a explicat de ce nu e ok ce ai zis. Si mie mi se pare absolut deplasat sa spui ca cineva care nu e ca tine e idiot. Pentru ca asta se deduce din afirmația ta.

      • Diana

        Nu, sincer, e o judecata in ce ai zis la final. Esti f in regula, ai si condei, INSA se citesc printre randuri diverse prejudecati. Nu in toate articolele, in multe dintre ele. Imi place de tine, esti inteligenta, cred ca se poate sa te gandesti mai mult ce si cum expui, care-s afirmatii, care-s argumente etc.

    • Tequila

      Eu n-am înțeles asta, era doar o figură de stil, chiar și în popor se spune ”râde (întruna) ca prostul”, pentru că neh, există și astfel de oameni, din nefericire, mai săraci cu duhul. Dar aceste expresii nu se referă deloc la oamenii veseli, haioși, zâmbitori. Nu știu cum să o mai spun, sper că înțelegi. 🙂

  10. Raluca Comsa

    Priceless. You made my day. 🙂

  11. Cristina

    Pe mine ma întreabă lumea mereu de ce sunt supărată, mi s-a spus des ca ma uit urât, mai tot timpul sunt încruntată.am doar sprâncenele arcuite tare și de aici și “problemele”. Si nici nu pot râde sau zâmbi toată ziua fara motiv ca doar nu sunt vreo nebuna. Și dacă a moștenit ceva Alex de la mine… sprâncenele și privirea :)) Măcar suntem impreuna și in asta. Nu prea știe lumea ce gândim și când suntem serioși sau supărați.
    Lasă Miruna,noi știm ca avem copii Fericiți și inteligenți alții sa își vadă de treaba lor 😀

  12. Mihaela M

    Mama mi-a reproșat mereu ca zâmbesc prea mult, că râd la orice. Fiica mea e la fel. Așa sunt eu… E mai bine să pari serioasă, nu mai ești atât de vulnerabilă, oamenii necunoscuți nu îți mai dau sfaturi necerute legate de copil :-D.

  13. CristinaM

    Nu-i adevarat- sunt persoane care-ti spun ce cred, indiferent de fata ta 🙂
    In 90% din timp fata mea spune: “stai in banca ta, nu am chef de…” si tot am primit remarci gen: ” nu este prea subtire caciula copilului?!”, ” parca e prea subtire bluza pe care o are pe el”… pana mea… eu ti-am zis ca la 15 grade nu au rostul 2 caciuli?!

  14. Elena

    Funny articolul…si la noi la fel se intampla, galusca mea mai scoate si un marait din ala ca si cum lasa ma in pace nu auzi :-))))))!.

  15. Alina

    Când întreabă lumea dacă e supărat Andrei, îi spun direct lui: Mami, ia uită-te supărat. :)) instant își face bot de rață, you know :)) și se încruntă maxim. :)))
    Pe amândoi ne apucă râsul și uneori uităm de persoana care m-a întrebat de supărările copilului.
    In your face, bitch!
    Nu tu, persoana. :))))

  16. Tequila

    Vaaai, ce mă bucur că ai scris postul acesta, credeam că sunt printre (foarte) puținele persoane…Așa am pățit și pățesc și eu, dintotdeauna, chiar m-am gândit la un moment dat să rog pe cineva să-mi facă o poză în momente din astea ”gânditoare”, să văd ce pisici de față am eu de mă întreabă lumea dacă sunt supărată, sau de ce sunt așa serioasă. 😀 Oricum, postul acesta m-a liniștit, mulțumesc pentru el, Miruna!

  17. Roxana

    Si si si fii’mea suntem serioase,desi avem un super simt al umorului… chiar facem o fina autoironie si ne distram pe cinste.
    Ce mi se pare ciudat si amuzant in acelasi timp este ca oamenii zambareti din fire sunt mai suparaciosi.

  18. Andrei

    Copiii ii copie pe parinti.Zambiti mai mult.E o”obligatie”… a parintilor.

    • Ei, asta-i buna. Eu imi invat copilul sa isi exprime sentimentele, nu sa joace teatru.

    • Roxana

      Ei ii zambesc,dar cand merg pe strada,recunosc, nu zambesc. Ma gandesc ca si zambitul e si el cu motiv… am vazut la tv la un moment dat o moderatoare care zambea in timp ce spunea o stire in care cineva chiar isi pierduse viata… nu vreau sa ajung asa… in sensul ca zambetul trebuie sa fie mereu prezent..
      O sa am un zambet permanent doar cand voi face o operatie estetica nereusita😝
      Important este sa fim naturali!!! Nu trebuie sa afisam zambete doar pentru ca asa e trendul.

  19. Mihaela

    Văileu, indiferent de subiect, tot se găsesc niște fulgi de zăpadă să facă povestea despre ei și să se simtă jigniți🙄

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 195 queries in 0.408 s