Nu sunt o mamă perfectă, aveți milă de mine pe internet!

Uitați, eu sunt o împiedicată. Mie îmi e greu să curăț doi cartofi și să îi pun la fiert. Asta înseamnă că nu îi curăț? Nici vorbă, doar că încerc să fac asta mai rar. Mie îmi e greu să strâng masa după ce mâncăm. Asta înseamnă că le las pe toate grămadă să se adune gândaci? Nici vorbă, doar că le strâng în ritmul meu. Mie îmi e greu și să spăl vasele după ce le-am murdărit (da, am mașină de spălat, însă nu o pun în funcție cu 3 farfurii și de anumite lucruri am nevoie zilnic de mai multe ori ). Inseamna asta că le folosesc zângălite? Nici vorbă, doar că le iau și le las de o sută de ori din mână, închid robinetul, mă șterg pe prosop și îmi iau copilul în brațe, în timp ce repet in gând: vasele nu plâng, vasele.nu.plâng.

Nu e dată în care să-mi exprim o părere de care cineva să nu se simtă profund lezată, jignită, atacată. Și în care cineva să nu-mi scuipe între ochi practic părerea sa, care este desigur mult mai validă decât a mea.

E culmea cum mamele propovăduiesc empatia pe internet, însă numai când vine vorba de puii lor. Între ele, Doamne, apără și păzește! -mi-a spus cineva de curând.

Ce să zic, fiecare mamă se pricepe la altceva, mie îmi e greu să fac multe lucruri din astea de gospodărie, aș face orice să mi se ușureze viața, fiindcă știu că sănătatea mea mintală e cea mai importantă în dezvoltarea copilului meu. Da, mai importantă decât acumularea de dioxina lu’ peste prăjit din scutecele lui, mai importantă decât să termine copilul toată supa din farfurie. Nici nu o să îl pot feri de toate nenorocirile pământului, așa că mă străduiesc să păstrez un echilibru.

Iar toată presiunea asta internautică a mamelor cu naște natural, alăptează-l până la 5 ani, pune scutece textile, crește roșii în grădină e PREA MULT.

Știu că sunt multe mame care se simt mame proaste, pentru că nu pot bifa toate astea. Eu sunt una dintre nefericitele care nu au născut natural. Și mi se pune un nod în stomac de fiecare dată când nu mă pot bucura până la capăt pentru o altă femeie care a născut vaginal. Din cauză că mă doare prea tare pentru mine. Și nu știu dacă durerea asta îmi aparține sau am construit-o digital. Da, de asta e important să existe și o mamă care iese în față și spune în gura mare: eu nu sunt perfectă, soro! Eu dau copilului mâncare de la congelator și nu îl culc la ore fixe. Uneori răspund la mailuri când el se joacă lângă mine pe covor, alteori îl las sa sară peste gustare. Poftiți de mă crucificați, dacă asta vă face pe voi să va simțiți mame mai bune.

foto via Shutterstock, femeie speriată

Articolul anterior

Fixul care-ți schimbă viața, un interviu despre slăbit, cu Mirela Retegan

Articolul următor

Celor care vor să plece din România, scrisoare de la cineva care s-a întors

105 Comentarii

  1. veronica

    that makes two of us 🙂 a fost o perioada cand aveam rani la ambii sani si i-am dat lapte praf. ma simteam mama denaturata, dar ma bucur de existenta acestei variante, ca altfel imi murea copilul de foame.

  2. Three of us, actually. 🙂 Oricum mama perfectă nu există. Pe mine chestia asta cu somnul la ore fixe mă surprinde mereu. Poate sunt eu defectă, dar niciunul din copiii mei nu are oră fixă de somn. Sara se trezeşte noaptea când, cum, în funcție de asta se trezeşte dimineața şi de ora respectivă depinde când se mai culcă. Eu mă ghidez după ei.

  3. Gabriela F

    Nici eu nu sunt perfecta….sper totuși să se aleagă ceva de sufletelul nostru mic….macar ce a ieșit din mă.sa și tata.su…acuma să vedem :-)))) să îți ții blogul sa mai tragem concluzii peste macar 20 de ani…..să vedem ce am făcut…sper sa ne iasă 😛

    • Aaauleeeu, peste 20 de ani??? Despre ce o sa vorbim atunci oare? 🤔

      • Gabriela F

        Pai cu tendințele astea eco poate o să vorbim despre peșterile in care locuiesc baietii noștrii și despre cum o să vâneze că mă gândesc că nu o mănânce carne din comerț…. :-/

      • Gabriela F

        Despre peșterile in care locuiesc baietii nostri și despre cum merg la vânătoare :-)) cu tendințele astea eco…

  4. Mihaela

    Am nascut prin cezariana, dar nu regret absolut deloc. Nu rezist la durere. In rest, incerc sa ma descurc si sa cresc un copil fericit.

    • E asa de important sa fii impacata cu tine. Imi doresc si eu asta. Doar ca la mine nu a fost alegerea mea.

      • Mihaela

        La multi ani! Cand eram mica, vroiam sa am o fata pe nume Petra. Imi place in continuare foarte mult numele, desi am ales Victoria Elena pentru ghemotocul meu.

  5. Maria

    Cred ca fiecare suntem mama perfecta pentru copilul nostru. Nu putem fi toate la fel de eco si bio si in tendinte. Important e sa ne adaptam dupa copil si sa fim fericiti si unii si altii.

  6. Iulia

    Am nascut prin cezariana, am dat si lapte praf, folosesc Pampers, ii mai dau si mancare din borcanase…nu cred ca exista mama perfecta in ochii altor mame. Tot timpul o sa fie cineva care sa nu fie de acord cu alegerile tale. Conteaza sa fim noi impacate si constiente ca noi stim ce se potriveste copilului nostru 😘

  7. Andreea D

    Bună, numele meu este Andreea şi copilul meu de 1 an şi 7 luni a mâncat un colţ de pâine aseară, la cină.
    P.S. La mulţi ani!

  8. Alina

    Hei, eu am nascut prin cezariana, nu am alaptat decat foarte putin, am hranit fata mereu cand ii era foame, si cand era bebe, si acum, la aproape 2 ani, si i dau ce vrea ea, o culc doar cand ii e somn, la cafeaua de dimi mereu am telefonul la indemana, o scot afara cand pot… si astea imi vin acum repede in minte. Daca ma gandesc, mai am. Mamele astea perfecte de pe net cred ca sunt profund nefericite si isi revarsa astfel frustrarile. De fapt, cred ca noi, astea imperfecte, suntem mamele perfecte, normale. Nu?

  9. Eu nu sunt perfecta, soro! Uneori le dau mancare de la congelator, raspund la email-uri in timp ce se joaca pe langa mine, mai sarim si peste o gustare, mai ia si o firimitura de pe covor si o baga in gura si nu le spun NU.Cea mica uneori linge parchetul la propriu ca asa a apucat-o pe ea de cateva zile,dar nu o spal cu dezinfectat in gura😅
    Nu sunt perfecta deloc si in mamele care spun ca ele NU fac asa eu nu cred.
    Daca tot te-ai pus cuminte la colț vin si eu.
    Ps: nici gospodina care le are pe toate puse la punct nu sunt

  10. Am uitat sa spun ca am doua cezariene si ca am alaptat doar un copil, nu ma simt deloc vinovata.

  11. Liliana

    Durerea ta e construită digital, să știi, nu ai de ce să te simți așa. Eu am născut natural, dar cu epidurală, că așa mi-a recomandat doctorul. “Doamnă, dacă vreți să nașteți natural, eu vă felicit, dar vă recomand epidurala, vă va fi mai bine. Natural, fără dureri.” Acum mai nasc o dată, tot așa voi proceda. Nu, nu voi face sacrificii, nu voi accepta durerea doar pentru că e “normală, au simțit-o și alte milioane de femei în lumea asta”. Iar nașterea vaginală/cezariană e subiect de discuție gravidă-doctor. De ce să dăm de gândit și de vorbit întregului internet, care mai apoi să aibă ce să crucifice? Pe mine o prietenă mă luase la rost că “de ce am folosit epidurală, că copilul, că sănătatea lui, că nu sunt în stare să suport durere pentru un pui de om, că etc.” I-am retezat-o scurt că am decis împreună cu doctorul meu, în care am deplină încredere și nu mă simt confortabil să discut despre asta cu altcineva. A dat de câteva ori ochii peste cap 🙄🙄🙄, dar n-a mai insistat. 😂

    • Epidurala cred că mi-a încurcat mie socotelile, dar asta e o altă poveste. Nimeni nu e la fel cu nimeni, știi tu…

    • Mary

      Poate nu stie ca, epidurala ajuta si mama si copilul!!!La epidurala in 5 minute de “impins” a iesit copilasul afara.Fara epidurala te chinui de mori…si se poate alege si bebelusul cu vreo sechela…Eu sunt pro epidurala,am doua la activ!
      Imperfecta sunt si eu!

  12. Daca am fi toti la fel, care ar mai fi farmecul?
    In ceea ce priveste atacatorii, daca te uiti putin mai atent la ei, au gura mare ca sa nu se vada cat le e de frica si cat de strambi is. Taman ei.
    Cat timp poti pune seara capul pe perna linistita, eu zic ca e ok.
    Hugs! :*

  13. Solandi

    E ciudat cum oamenii tind să se întoarcă la epoca de piatră. Cred că de plictiseală, nu înţeleg. Eu una sunt mereu uimită plăcut de noi descoperiri, de evoluţia pe care o ia ştiinţa, de ritmul în care o face. Şi da, am citit şi eu la vremea mea (fiind o mare devoratoare de cărţi) ‘Eu robotul’ sau alte cărţi care te fac să te înfiori iniţial de o tehnologie prea avansată care o ia razna. Dar toate sunt ca povestea aia cu drobul de sare. Depinde de noi dacă suntem spectatori sau actori în propria noastră viaţă.
    Eu nu sunt o fire influenţabilă şi accept cu greutate noi idei, numai după ce le întorc pe toate feţele. Însă, în prisma noilor tendinţe privind ‘mama şi copilul’ din zilele de astăzi recunosc că aş fi fost total bulversată. Norocul meu că bebeluşii mei acum sunt relativ mari (14 şi 9 ani) altfel aş fi dat în depresie (asta în ceea ce priveşte copiii mici – am parte şi eu de alte provocări specifice vârstelor copiilor mei).
    Toate curentele astea noi nu ştiu însă cu cine se pun – am încredere în mame că vor şti să facă exact cum le dictează inima, după ce trec prin sită toate informaţiile. Pentru că important este ca ele şi copiii lor să fie fericiţi, nu să bifeze nişte standarde/concepţii care nu li se potrivesc.

  14. Cris

    +inca o imperfecta aici! mi-e teama uneori sa imi exprim parerea sau sa povestesc cum fac eu lucrurile. incerc sa nu judec alte mame, pt ca e greu sa fii in papucii altora. fiecare e mama perfecta pt puiul ei, si asta conteaza, sa fii impacata cu tine, cum faci tu lucurile, si atat de putin conteaza parerea altora sau sfaturile lor.

    • Și eu am devenit muuuuult mai tolerantă de când am rămas însărcinată, muuult de tot/ Însă la unele chestii tot rămân la părerea mea, asta este, nu am ce face.

  15. Diana

    Sunt de aceeasi parere ca Liliana, durerile astea sunt construite digital. La fel cum multele extremiste de internet, stii tu, cu vaccinurile, nastere acasa, etc, au ajuns asa pt ca lecturi gresite, daca stai prea mult in locuri gresite ajungi sa te indoiesti de your sanity. Iesi din grupurile de mame nebune :)))
    Bine, zic eu, dar am trecut si eu prin faza asta, noroc ca am totusi o mana de prietene fizice la care ma pot raporta si cobori pe pamant cand ma ia cate o fixatie, I’m telling you, nu iti aduc nici un castig si nici un beneficiu grupurile de mame din astea sacrificate pt care nasterea si alaptarea sunt cele mai mari realizari in viata

    • Eu cred ca durerile astea vin din sentimentul de culpabilitate si nemultumire si nefericire cu alegerea facuta. Am primit replici si nu m-au atins decat acolo unde sufletul meu se culpabiliza singur. Nu ca am lasat copilul cu pempers pana la adanci batranete, ca am dus la cresa in loc sa aleg de bona/bunica si intors la serviciu mai repede decat era concediul oferit de stat, dar ma doare si acum ca nu am facut totul pt a evita declansarea problemele medicale la copila ca am stiut si nu am fost suficient de ferma.

    • bine zici. Am intrat și ieșit din foarte multe grupuri, să știi. În câteva îmi place și mie, nu sunt toate mamele nebune, dar na… cele câteva strică reputația.

  16. Carmen

    La mulți ani sărbătoriților mari și mici din familie, Miruna!

    Așa, de asta am venit la tine, să vă felicit.

    În rest, sunt împăcată cu mine ca mamă chiar dacă mai dau cu bâta-n baltă uneori. Am născut natural prima dată. Copila s-a născut cu tetrapareză piramidală din cauza travaliului lung și a avut nevoie de doi ani de recuperare. A doua oară am născut la 35 săptămâni, silent birth. A treia oară cu cezariană la alegerea mea. Cu drujba să mă fi tăiat și nu m-ar fi durut, tot ce am vrut era să fie copilul bine. Am făcut și mastită, n-am putut alăpta deși am încercat din răsputeri. Ar trebui să mă simt vinovată sau mai puțin mamă decât altele? Deloc. Îmi iubesc copiii cu fiecare respirație.

    Nu mai luați de bun tot ce scriu mamele “perfecte” din mediul online, mie una mi s-a acrit de atâtea fițe. Când mai au timp de copiii proprii când sunt ocupate să pună la colț și să arate cu degetul alte mame?

  17. Ale

    Am nascut cu cezariana (bebe in pelviana si ce bine ca a fost asa, mi-ar fi fost teama de nasterea vaginala), acum are 7 luni si inca alaptez. Cel mai mare regret e faptul ca nu l-am invatat sa bea si din biberon/canuta cu cioc/orice altceva decat san, pentru ca e dependent de mine 100%, nu pot pleca nici 2 ore la coafor pentru ca daca vrea sa suga se pune pe scandal si nu se linisteste pana nu apare titi. Plus ca adoarme DOAR cu mine. Adica tata degeaba se trezeste noaptea ca sa mearga la el ca nu are ce sa ii faca.
    Sa nu se inteleaga ca nu imi place sa petrec timp cu bebe, departe de mine gandul asta, dar macar 1 data pe saptamana mi-ar placea sa pot sa plec 2 ore sa ma adun si sa ma reincarc, fara sa fiu tot cu ochii pe telefon ca poate ma cheama copilul 🙂

    • Carmencita

      Eu am nascut de 3 saptamani si uneori dependenta lui de mine ma oboseste si frustreaza. Inceputul a fost horror pana m-am obisnuit cu “adio,somn!”. Am avut si rani la sani, stangul inca mai sufera.
      Ma simteam si ma simt o mama rea, dar incerc sa-mi revin rapid. Pe caldurile astea bebe vrea numai la san, cam non stop.
      Deci da…sunt o mama imperfecta si asa vreau sa raman.

      • Daniela

        Carmencita piticul meu are 3 luni si abea acuma încet incep sa mi revin 🙈Nu suntem imperfecte, suntem pe lângă mame si femei care am renunțat la multe dând Viața . Numai ascultați de ce spune lumea sau Mamee alea perfecte 😅 urmați insinctele si fiți fericite alături de pitici voștri . Sunt sigura ca bebiță al meu își va aduce aminte decât timp am petrecut cu el nu daca a fost casa curata si vasele spălate 😅😅😅😅

        • Ale, o să vină și vremea aia, nu mai e mult. Te înțeleg perfect, însă mai ușor trăiești cu dorul coaforului decât cu vinovăția că nu ai fost acolo lângă copil.

  18. Mai aveti loc de o imperfecta?! 😁
    Am bifat lp, borcanase, mâncare congelata, cresa la vârsta mica (cate mi-am auzit… De la unii care nu puteau pricepe ca asta e filmul in Belgia si ca sa renunt la job nu e o optiune.), imbaiat nu in fiecare zi, uitat sa ii schimb scutecul, si multe altele pe care nu mi le reamintesc acum.
    (v-am zis ca a mâncat caca de porcusor de guineea, da?!)
    Dar ce sa vezi?! Fata e sănătoasă si fericita. Zburdalnica, șugubăță si tot asa.
    La al doilea am bifat si cezariana. Suzeta nu ii place, biberon o sa trebuiasca. Vedem ce s-o alege de borcanele si mâncare congelata. 😁
    Nu-mi fac un titlu de glorie ca a primit fata 5 biberoane cu lp sau ca a mâncat borcanase. Dar asta a fost situatia, asta a fost necesar sa fac ca sa nu o iau pe ulei.
    Deci sunt o mama imperfecta, dar fericita. Cu copii fericiti.

    • Cris

      oh asta cu cresa.. cate inca mai aud!! devin imuna! si eu sunt intr-o tara cu concediu de maternitate mic spre inexistent si asa putin empatici sunt cei de acasa.. offf! sa stii ca te citesc des Mirona pt ca avem o familie similara (recently new baby boy), mai putin porcusorii :)))

  19. Cred ca armonia din casa si sanatatea copilului depinde si de o mama armonioasa. Da’ sa nu ma ziceti la soacra ca nu am calcat dupa 1-2 luni de la nastere (ce a fost in mintea mea sa calc si inainte??? 😀 ), ca am gatit la 3 zile si congelat si portionat, ca sotul a inceput sa isi calce singur si mananca deseori paine cu unt si miere ca nu ii facui ceva pe plac 😀
    P.S. cresc rosii din hobby.

  20. Sa stii ca digitalul creeaza multa vinovatie si eu simt asta. Iar despre nasterea prin cezariana, offf, nici nu mai deschis subiectul 🙁

  21. Alta Miruna

    Si cum se poate scapa de sentimentul asta de vinovatie? Cum treci peste faptul ca nu esti mama perfecta dupa standardele impuse de internet, familie si de unii prieteni? Cum faci sa nu cazi in depresie? Intreb pentru o prietena :))

    • Cris

      Eu am renuntat sa mai intru in grupuri, sa ascult parerile, m-am setat pe ignore asa putin 🙂 si m-am concentrat pe ce fac, pe a ma auto-convinge ca ce fac, fac cat pot eu de bine. Nu am scapat total de sentiment, il mai rog pe sot sa imi reaminteasca din cand in cand ca facem o treaba decenta. ah plus vom merge in concediu in tara, gusfrabaaa :))) de acum imi repet ca tre sa inchid urechile cand voi fi intrebata de ce aia si nu aia, ca vai si amar ca nu e bine, ca trebuie altfel.

      • Altă Mirună, eu nu mă pricep. Nu sunt într-un loc prea grozav în momentul ăsta. O fi ceva cu planetele și numele ăstea alea noastre.

        • Alta Miruna

          Te imbratisez! Ne facem noi mari! 🙂

        • Cris

          Esti o mama grozava pt copilul tau! cea mai buna! imbratisare ca sa treaca perioada asta mai dificila!

    • In primul rând accepti ca tu nu traiesti pe internet, ci in casa cu familia ta.
      In al doilea rând lucrezi un pic la încrederea in sine. Ia uitati-va in casa la cei dragi si analizati bine daca ei va privesc cu repros pentru alegeri sau non alegeri pentru care voi va invinovatiti. 😉 Eu cred ca nu.
      (Cred ca primul rând cu al doilea rând se pot schimba intre ele.)
      Apoi…
      Spuneti-va ca gura lumii nu o închide nimeni. Si ca mamele alea perfecte NU sunt persoane ale căror păreri sa conteze pentru voi. Părerile care contează sunt ale celor pe care ii iubiti.
      Dupa ce acceptati toate astea poate ca o sa faceti pace cu voi. 😊

  22. Dap, mommy wars are endless. Sunt anumite grupuri de mămici pe Fb care sunt ultrasetate pe tema pe care o propovăduiesc, de exemplu alăptarea sau BW. Ok, înțeleg, ne informăm și încercăm cu toatele să fim cei mai buni părinți pentru copiii noștri, însă nimeni nu e perfect. Iaca eu am născut prin cezariană (povestea nașterii copilei mele e ceva mai complexă), copilul a păpat lapte praf (iaca nu mi-a ieșit alăptarea, poftim!) și e perfect sănătos, vesel și activ. Mă simt vinovată? Nu! Sunt mamă și încerc să fac tot ce e mai bun pentru copilul meu așa cum pot și știu eu. Am scris și eu un articol despre asta. Cu permisiunea ta, i-aș da share aici 🙂

  23. Maria

    Că să nu vorbim despre mamele care nu alăptează din diferite motive, pfoai…cu pietre daca s-ar putea arunca in piata publica ,ar fii f bucuroase cele care alăptează până la 5 ani…. 🙁

    • nu toate, dar unele precis…

    • Uite, eu sunt una din fericitele alea la care alaptarea a mers uns din primul moment, de la primul copil.
      Sunt pro alaptare in sensul ca daca o mama vrea sa alapteze, pai o ajut cu informatii pana in pânzele albe. Dar daca mama decide ca nu poate psihologic sa o faca, prefer sa o ajut sa rămână teafara la cap. Ca e muuuult mai important pentru copil.

  24. Ma bucur mult sa vad ca nu sunt singura care vede lucrurile asa. Eu mi-am asumat ideea de mama imperfecta inca din descrierea blogului pentru ca m-am saturat sa citesc numai despre mame perfecte cu copii perfecti (mananca tot, dorm la ore fixe, nu au crize de furie, nu fac dezastru in casa etc) si mi se pare putin nerealist ca sa nu spun ipocrit. Mai inainte de a fi mame, suntem oameni si nu e nimic gresit in a ne asuma faptul ca avem si limite si momente grele uneori.

  25. Cat despre vinovatii, si eu inca le port cu mine si chiar daca cezariana nu a fost chiar alegerea mea ma simt ultimul om cand citesc acele commentarii legate de comoditatea si frica de durere a mamelor care au ales asta (fara sa se gandeasca ca uite, pot fi cazuri in care stai 10 ore in travaliu indus cu dureri groaznice si pana la urma ajungi tot la cezariana). E mai usor sa categorisim in fel si chip decat sa fim empatice si deschise.

  26. Anca

    Esti pe inima mea…am nascut natural, dupa 9 ORE de chin insuportabil, ca asa era la Sibiu acum 6 ani…puteai sa mori in chinuri groaznice, cezariana parca era subiect tabu pentru ei. Dar a trecut si am uitat de durere,iar in privinta programului nostru zilnic, recunosc ca suntem cam haotici, iar daca in timpul gradinitei somnul e sfant, in vacanta nici nu vrea sa auda. Imi zice ca si asa nu are mult timp de joaca, cum sa-l mai piarda si dormind?! Iar cat despre mancare…uneori lasagna de la lidl e M I N U N A T A! Te pup si scrie in continuare ca o faci foarte bine.

  27. Iulia

    Nu sunt perfecta, insa tot ce-mi doresc este sa cresc un copil vesel, un pui care sa stie sa se bucure de viata si sa nu se lase “lovit” de orice idee preconceputa!nu l-am alaptat decat pana la 5 luni si nu m-a interesat parerea lumii, i-am dat si mancare de la congelator, l-am “purtat” dupa mine cand ieseam cu prietenii si m-am bucurat de el in orice clipa am putut.Il ador si asta e tot ce conteaza.Dupa ce l-am nascut(tot cezariana, dar fata niciun regret; a doua oara acelasi lucru as face) au inceput toti/toate cu parerile.Nu m-a interesat nimic!imi cresc copilul asa cum consider eu ca e mai bine.Accept sa se tavaleasca pe jos pentru ca are dreptul la opinie, sa se murdareasca pentru ca e copil, sa spuna nu pentru ca asa-si doreste el!

  28. Bianca

    Miruna, ce ai scris aici rezonează perfect cu mine. Nici la mine nașterea nu a fost naturală deși m-am chinuit 2 zile la ea.. frustrarea de după a fost exact in ideea asta: toată lumea zice că femeile sunt făcute să dea naștere natural, eu de ce nu am putut? Cam la fel și cu alăptatul, în jurul meu răsuna puternic: “alăptează, e cel mai bine pt copilul tau”, “nu există să nu poți alăpta”,… Ei, la mine a existat. Și m-am chinuit 9 luni sa storc cu pompa.. ca sa nu mă simt mama denaturată. Chiar și după 9 luni, când am decis că e prea mult pentru mine, vocile din jur tot judecau… (Alăptează până la 2 ani..)

    • până la 2? Dar până la 5 ce are??? :)) Mie mi se par mamele care au pompat niște eroine! Adică, să combini complicăciunea biberonului cu cea a pompatului… e ceva!!!

  29. Oana harabagiu

    Nu-l culci la ore fixe? Sari peste gustare? Să nu te mire dacă te trezești cu popa la ușă să te exorcizeze (trimis de batalionul de mame perfecte evident) 😂😂😂

    • Aștept în capul scărilor :))

    • o femeie

      vai, eu nu am mai dat gustari copilului de pe la 2-3 ani: 3 mese si gata. Si ce simpla mi-e viata de atunci!!
      Si mancam cu totii mancare de copil 😀 ( adica fac cate o oala mare de mancare de copii, na 😀 )

  30. Anca

    Eu am nascut natural cu epidurala. La ora 10 aveam programare la control si ce sa vezi la 16:35 apare bebele perfect sanatos😘. Travaliul a fost indus…si ce!? De aia a evoluat medicina…Da, si noi suntem cu lapte praf, am alaptat vreo 2 luni, dar a secat izvorul😅. M-am simtit vinovata vreo saptamana, dar noroc ca sunt inconjurata de oameni minunati care m-au incurajat. Sa scot laptele am folosit pompita, deoarece cum puneam bebele la san, adormea imediat, deci bebele a baut lapte de mama cu biberonul. Citeam atunci pe net ca trebuie sa stai cu bebele la san toata ziua…sa fim seriosi, cred ca o luam razna!!! Mama “denaturata” cum sunt ii dau bebelui si mancare din borcanas😱😱😱!!! Da, pt ca lui ii plac pireurile de fructe de la borcanas, cele facute din fructe proaspete le scuipa. Oooo…si mi se mai spune trebuie sa dai copilului mar razuit cu biscuiti…pai daca lui nu ii place!?
    Concluzia: Sa ne mai lase mamele perfecte!!! Eu ma simt bine asa imperfecta si bebele e multumit😘😘😘

    • bebe fericit și mamă fericită e tot ce ne interesează 🙂

    • o femeie

      Moaaama, la mine era invers: cum sa stau cu bebe la san toata ziua?? 7 min pe san si gata!! . Siiiigur nu am lapte deajuns. Ce daca mai mulg 200ml de la celalalt san? siiiigur nu am lapte bun. Cum ia numai 500 gr pe luna? sigur e o problema. Na, fiica mea statea o ora la o masa, eu citeam de zor 🙂 , asa o crescut.
      (aici neamurile bombaneau – am rarit-o si gata).

  31. Iulia G.

    Uite, eu sunt o mama de 3 care incerc sa le fac pe toate aproape perfect: gatesc 2 feluri zilnic, fac deserturi de casa si tin casa luna, iar cu copiii incerc sa ma tin de un.program fix nu din fixatie ci pt ca daca nu le dau masa, nu le fac toaleta si nu ii pun la.somn la timp atunci se lasa cu mofturi si prefer sa le.previn pt linistea tuturor…ce vreau sa spun e ca acest fel.de organizare mi se potriveste mie si asa ma.simt eu ok sa fac. Si cu toate astea am.sentimente de vinovatie ca nu ofer fiecarui copil timp indeajuns cat ar avea nevoie! Insa nu te condamn pe.tine sau alte mamici care pur si simplu stati altfel cu organizarea sau cu dorinta de a gati…pt mine e ca un hobby si o relaxare…e ceva de genul…oare ce sa mai gatesc nou azi? Iar cu cezariana, stai linistita, eu am incercat ambele variante, naturala dupa cezariana chiar si cand am avut de ales a3a oara, am ales cezariana. Naturala a fost enorm de dureroasa chiar si cu epidurala. Deci n-ai pierdut nimic…decat ai fost scutita de niste dureri insuportabile doar!

  32. A câta imperfectă sunt?? :)))) La câte greșeli am făcut si eu cu ai mei, nici Dunărea nu are apă să mă spele! 🙂 Aaa..am mai născut și prin cezariana de 2 ori. Și nu, nu am nici un regret. La prima naștere era să o patesc, așa că îi mulțumesc lui Dumnezeu că am trecut cu bine. Adevărul este că pe atunci nu intram prea mult pe net, printre mamici, că altfel cine știe dacă se intelegea medicul cu mine să nasc prin cezariana! :)))

  33. Luminita

    Pentru mine a fost simplu: am ramas vaduva fix la o luna dupa ce am nascut fetita, si asta dupa o sarcina horror (amniocenteza, stat in pat cu contractii de la 5 luni si multe altele), fara parinti sau soacre dornice sa ma ajute. Doar eu, fetita si catelul. Atat. Asa ca a trebuit sa ma descurc cum am putut singura si la 11 luni sa revin si la job, ca sa nu murim in trei de foame si eventual sa raman si fara servici mai tarziu. Cand nu ai prea multi bani sau ajutoare, lucrurile devin extrem de simple: crestem copilul cum ne pricepem, invatam pe parcurs, nu ne stresam aiurea pentru diverse chestii citite la alte mame, cu alte posibilitati pe net (oare am nascut bine cu cezariana sau nu?, cat de sanatos hranim bebelusul?, chestii bio sau nu?, cati ani stam acasa? – asta ultima cel putin este de-a dreptul hilara pentru mine, cand nu ai sot cu salariu sanatos sau cand vrei sa mai faci si tu altceva pe lumea asta, nu sa devii doar o extensie a copilului). Privind acum la fetita mea, modul in care s-a dezvoltat si relatia noastra, vreau sa cred ca m-am descurcat OK, considering everything. Ca nimeni nu-i perfect, asta e alta poveste. 🙂

    • Alta Miruna

      Esti foarte puternica! Te imbratisez.

    • Mihaela

      Te imbratisez si eu virtual. Multa sanatate iti doresc si putere in continuare.

    • vai Lumi, ce m-ai emotionat! O imbratisare calda!

      Asa bine zici cu “Cand nu ai prea multi bani sau ajutoare, lucrurile devin extrem de simple”.

    • Geta

      Povestea mea, e aproape ca a ta, doar ca eu am fost nevoita sa imi parasesc sotul din cauza mamei lui care ma ura pur si simplu si imi dorea numai rau. Eram însărcinată in trei luni, mama lui imi spunea mereu ca sarcina mea nu exista si eu ma stresam mult cu chestia asta, desii stiam contrariul spuselor ei, in fine…picatura care a umplut paharul si faptul care m-a determinat sa plec a fost o amenintare primita din partea mamei sotului mi-a spus ca imi v-a pune medicamente in mancare sa pierd sarcina eu sunt alergica la medicamente si evident stresul a devenit din ce in ce mai mare, nu am mai mancat nimic timp de o saptamana pana am plecat de acolo. Poate va intrebati daca sotul meu nu spunea nimic…da asa e, nu spunea absolut nimic, ii lua apararea…ea avea dreptate in orice…. Acum dupa un an si cateva luni de cand am plecat de acolo sunt fericita alaturi de copilasul meu Luca care deja e mare. De cand sunt mama am depasit mai multe probleme alaturi de fiul meu decat alaturi de sotul meu. Nu ma consider o mama perfecta, ma straduiesc zilnic sa fac tot ce pot ca copilul meu sa fie fericit asa ca nu mi se pare ca o mica pata pe bluzita lui e o tragedie atata timp cat noi ne jucam in curte la nisip. Inainte sa nasc ma gandeam sa imi fac un program strict cu orele de masa, orele la care trebuie sa doarma sau sa faca baie dar nu am tinut cont de el prea mult timp. Cred ca tot ce conteaza e fericirea si educatia ce o dam copiilor nostri. Sunt sigura ca puiul meu nu isi va aduce aminte daca am fost sau nu o mama care l-a pus la culcare la ora fixa, insa isi v-a aduce aminte ca m-am jucat cu el, ca am cantat cu el sau ca am alergat impreuna. Va pup 😘😘😘

  34. ECARULAN

    Mda, imi scapase chestia cu mancarea congelata, acum am aflat de aici ca nu e bine – dar nu o sa ma apuc sa aflu de ce. Probabil ca ar bea lapte pana la majorat daca o sa ma apuce vinovatia din cauza congelatorului…
    Eu sunt o mama proasta, uneori imi pare foarte rau pentru primul copil ca ‘invat’ pe el. Dar nu dupa standardele digitale, ci dupa ale mele – si mai rau. Sper macar cu al doilea sa imi iasa mai bine.

    • Nu are nimic cu congelatorul, doar sa mai manance ce si ceva proaspat din cand in cand, gen o data pe luna 😂😂😂

  35. Anda

    Miruna, eu sunt mama singura din prima luna de sarcina, deci, din start, imperfecta. Apoi, am nascut prin cezariana, bebe a primit la inceput formula, a fost alaptat foarte putin, l-am diversificat dupa mintea mea, sta descult in iarba, a mancat crema de corp, a cazut din pat. Stiu ca nu-s perfecta, dar invat, citesc, incerc, ma straduiesc. Il iubesc si ii arat si asta ma face cea mai buna mama pentru el.

  36. Elena

    Eu consider ca fiecare face ce crede ca este bine pentru copilul ei; nu ar trebui sa mai tinem cont de parerea altora,sa lasam totul sa vina natural daca se poate, daca nu ,nu_i bai, macar suntem sanatoase si avem inima plina de iubire cu care sa ne crestem puii. Bucurati_va de viata si momentele petrecute cu ei caci o sa le ducem dorul mai tarziu!

    • Sa stii ca eu am si invatat multe din parerile altora. Cred ca adesea tonhl face muzica, e atat de important CUM spui ceva!

  37. Greta

    Nu am copii, dar vreau să vă felicit și să vă îmbrățișez pe toate ”imperfectele”. Sunteți minunate și, sunt convinsă, cele mai bune mame pe care și le-ar putea dori copiii voștri.
    Nu știu dacă realizați ce lucru important faceți pentru sute, poate mii, de mame ”imperfecte”. Le dați încredere că nu-și distrug copiii fiindcă, vai mie, uneori le dau ”borcănașe”, le mai îngăduie câte-un dulce din comerț, nu-i cresc respectând cu cerbicie, ca să nu zic fanatism, scriptele lui Alfie Kohn și ale altor ”guru”.
    O bună amică de-a mea, la vremea respectivă mamă de doar câteva luni, a avut niște momente urâte de panică (însoțite de crize de plâns) ca urmare a lecturii unui blog de parenting. Autoarea făcea mereu totul, dar totul, atât de perfect și, voalat, înfiera pe cele care nu făceau ca ea, încât amica mea era c-un picior în depresie. ”Uite, eu nu pot ca X! Uite, mie nu-mi iese cum îi iese ei! Ea cum poate? Eu de ce nu pot? Ce fel de mamă sunt pentru copilul meu?”.
    Știți cu siguranță cât de demolatoare pot fi astfel de idei pentru emoționalul oricum fragil al unei proaspete mame. E principalul motiv pentru care vă felicit și, da, vă admir. Miruna, primele felicitări right at you, că ai dat tonul 🙂
    Să vă trăiască puii, am convingerea că vor crește minunat cu toată ”imperfecțiunea” voastră 🙂

    • Of, imi pare rau pentru amica ta. Sunt sigura ca si autoarei blogului i-ar parea rau. Eu nu cunosc pe nimeni care sa scrie astfel de povesti, nu mi se pare deloc autentic, nu stiu de ce cineva ar scrie sau citi asa ceva…

  38. Ana Maria

    Another imperfect! 😅
    Miruna te citesc cu drag de fiecare data si da si eu sunt una din imperfecte,am nascut prin cezariana dupa 24 de ore de travaliu(asteptau sa nasc natural,am avut un fel de 2 nasteri 😅😂).. fetita mea nu mananca pasat de la 7 luni.. nu gatesc in fiecare zi doar pt ea,a avut o perioada de refuz si am renunțat la gatit cand ne vede mancand si ii e foame ii dau d la mn (incerc sa gatesc cat mai baby-friendly) mai dau si borcanase,fii-mea nu sta in scaunul d masa deci manamca pe unde ii vine ei si lista continua,consider ca fiecare mama e potrivita pentru copilul ei… un copil fericit nu-si va aminti de vasele/rufele murdare sau de mâncarea congelata ci de momentele petrecute in brate la mami 🙂 seara frumoasa!

  39. o femeie

    haideti ca mi-am adus aminte alta de cat de imperfecta sunt: la 2 luni de la nastere socrii imi zic ca am ramas grasa si asa o sa raman. Aveam inca vreo 3-4kg in plus dupa nastere, dar tinand cont ca aveam extra 2 marimi in sutien…. pe loc m-am amuzat ca tocmai soacra mea obeza imi zice asta. Dar mi-a picat prost: uite, si dupa 9 ani nu uit, ca nici in sarcina nu m-am ingrasat (avui burta mare dar pantalonii de dinainte de sarcina i-am purtat toata sarcina si dupa, pe sub burtoi 😀 ).
    Am slabit repede de la nopti nedormite si alaptat.
    Nu e bai, la cativa ani m-am ingrasat usurel, de la mancat zic.

    • Mai, mie mi-a zis tata, la o luna dupa ce am nascut, ca vai cum m-am facut, sa nu raman asa. Avea dreptate, dar puii mei, abia nascusem, tare nasol mi-a picat. Am slabit, sunt la greutatea ideala de 6 ani deja, dar nu-l uit

      • eu aveam 59 kile. Normoponderala …. Burta lasata 😀 . M-am atacat rau, nu uit – vorba ta. Si mai ales de la obeza din aia grav.

  40. Gennie

    In lumea ideala din imaginatia mea, fiecare om care da un sfat nesolicitat primeste o palma zdravana…Daca as putea transpune asta in lumea reala, cred ca sfatosii s-ar imprastia. Nu e vorba doar de crescut copiii, cat si de cum sa iti traiesti viata: ce sa faci, cand sa faci, cum sa faci si mai ales cu cine…

    In alta ordine de idei, am asa un sentiment ca fix mamele alea care le fac pe toate si sunt foarte stricte sunt mai inclinate sa taie aripile copiilor fara sa-si dea macar seama. Ai nevoie sa fii un pic felixibil ca sa poti rezona cu nevoile celuilalt, iar nevoile reale si cu adevarat importante ale unui copil nu sunt rosia bio, scutecul textil sau gradinita nu stiu care.

  41. Esti om, nu robot, asa ca.. relaxează-te! Fii tu, atât! Esti cea mai buna mama pentru copilul tău.

  42. Mititelu Anamaria

    Si mămicile sunt tot oameni, doar ca sunt super eroi pt puiuții lor. Fiecare mama se straduieste sa fie cea mai buna mama, in unele zile reușim, il altele nu, dar asta nu ne împiedica sa o facem zilnic.

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 333 queries in 0.556 s