De fapt, era un strigăt disperat de ajutor. Din care m-am oprit, fix în momentul în care mi-am dat seama că nici semnal la net nu am. Sunasem deja cei câțiva oameni care ne-ar fi putut ajuta, nimeni nu răspundea, după noroc!
Imaginați-vă așa: pe margine de autostradă, o mașină de SB pe avarii și pe trei picioare, plin de bagaje pe banda de urgență
(veneam de acasă, aveam minim 3 genți frigorifice pline cu supă, chiftele, snițele și sarmale. Pireu, spanac și cartofi. Pulpe de pui, friptură și vinete. Castraveți și roșii din grădină, pere pentru diversificare, ouă de la găini fericite și lapte de la vacă verificată, plus o plăcintă cu prune minunată, făcută de bunica cea făcătoare de prăjituri demențiale – Cam așa arată de obicei mașina noastră aprovizionată, după o vizită la Sibiu, de zici că-n București sunt foamete și secete și magazine goale. Da, mai transportăm și niște haine și câteva scutece, însă doar strictul necesar, că n-am vrea să ocupe spațiul prețios care trebuie folosit în ordinea priorităților).
Așadar, acestui tablou, adăugați o femeie căreia nu-i mai trebuia nimic din toate astea, cu bebeluș în brațe și-un soț aproape disperat.
Ce se întâmplase? Am făcut PANĂ la vreo osutășiceva de kilometri la oră, pe autostradă și am supraviețuit. (Eram cam speriați, mai ales că mașinile alea când trec pe lângă tine cu osutășiceva la oră îți provoacă un tremurat de genunchi, sper să nu pățiți vreodată.) Doar că, atunci când soțul a vrut să schimbe roata, a constatat că piulițele alea erau ruginite și înțepenite, cheia s-a strâmbat, apoi s-a rupt și cu asta, basta. Deja se însera, nici triunghi reflectorizant nu aveam (ACUM mi-am comandat de aici, vă rog, luați și dumneavoastră, costă paișpe lei și poate salva viața! ce tâmpiți, nici nu știam că nu avem!).
Am sunat la un om, care-l știa pe alt om, care avea o platformă, dar era totuși duminică seara, omul a zis că ar veni și n-ar veni, să încercăm să rugăm pe cineva să ne ajute și, dacă nu, să-l mai sunăm. Ar fi fost o căruță de bani oricum, dar deja aș fi dat orice să nu dorm în câmp, vă dați seama. Asta cu ”să rugăm pe cineva să ne ajute” suna cam SF așa, nu era ca și cum A1 e locul ideal de rugat oameni. Și menționez că nu ne ardea de glume, cotele disperării erau deja la un nivel aproape alarmant. Am luat bebelușul adorabil în brațe și-am zis Doamne-ajută, bărbatu-meu a întins mâna și … IMEDIAT a oprit o Solenza roșie, de București.
Vă zic, a fost un moment din ăla ca-n filme, duuuu-te, domnule de-aicia, că așa ceva nu cred! S-au dat jos doi domni din mașină și ne-au întrebat ce am pățit.
Am oprit fiindcă știu că vă pot ajuta, a zis unul dintre ei în timp ce deschidea un portbagaj plin de … truse de scule!!! A, și un triunghi reflectorizant.
Vă spun, sincer, omul ăsta parcă nu era de pe Pământ. Acum sunt sigură că așa se nasc poveștile cu îngeri și că sunt adevărate. Multă vreme după ce ne-am despărțit, m-am tot gândit oare dacă a fost vis sau omul ăla chiar există.
A schimbat el singur roata la mașină, ne-a certat că umblăm cu cauciuc așa ros și bebeluș așa drăguț, n-a acceptat NICI UN leu de la noi și dus a fost. Domnule, ești nebun, nu îți dai seama CÂT ne-ai ajutat?!
Dați binele și dumneavoastră mai departe. Așa funcționează lucrurile astea.
Vorbele lui. Ale îngerului de pe autostradă.
Înainte să plece, am apucat să-i pun în mașină ouăle și plăcinta cu prune și să-i spun doamnei blonde care era soția lui, că are alături un om excepțional! Și că le mulțumim din suflet. Mi-ar plăcea să știe cât îi pomenim cu gânduri bune, fără a cunoaște măcar cum se numesc.
Îngerii există. Sigur-sigur n-am înnebunit.
LATER EDIT: I-am și aflat numele între timp, fiindcă a trimis sms să întrebe dacă am ajuns cu bine (H i-a dat o carte de vizită înainte de a pleca) .
imagine via Shutterstock, înger păzitor
Dacă doriți să aflați când scriu, vă invit să urmăriți pagina de facebook a blondelor.
Simo
Totul e bine cand se termina cu bine! Ma bucur sa-mi incep saptamana citind ca mai exista si astfel de oameni minunati.
Miruna
Ma gandeam si pe tine sa te sun, ca poate ai vreo platforma prin curte :))
Simo
Din pacate nici n-aveam,dar va gazduiam o noapte daca erati pe-aproape.
Amy
Pff…ce naspa! Bine ca s-a terminat cu bine! Al meu e foarte constiincios in privinta masinii: investeste in cauciucuri si stie cat de importante sunt acestea pentru siguranta noastra, asa ca nu lasa niciodata schimbul acestora pe planul 2. In vara am facut un drum lung cu masina, am mers pana in Franta, si-am avut ghinionul sa ni se infraneze o roata. A fost inspirat sa cumpere o solutie din benzinarie WD 40, care a rezolvat pe loc problema. Ideea este ca eu eram fix ca si tine: aveam o frica de nu stiam ca sa mai fac, deja ma gandeam ca trebuie sa ne intoarcem acasa si adio vacanta. SIncer, nici nu-mi mai pasa la cat de panicata eram, pentru ca sa opresti pe banda de urgenta, pe autostrada, si sa treaca masini vuind pe langa tine, nu e o imagine deloc placuta. Te trec toti fiorii, mai ales cand esti la mii de kilometri de tara ta.
Miruna
Hm, si sotul meu e precaut, doar ca nu se pricepe la cauciucuri. Nu ne-a zis nimeni, hei, roata asta e cam pe final, schimbati-o! Si masina a fost vazut de un mecanic acum cateva luni…
Insa, de acum inainte vom avea mai multa grija clar!
alina
Emotionant articol 🙂 am lacrimat, poate pt ca sunt eu ffff emotionata ca in 5 ore am proba scrisa la licenta…
Ma bucur ca am citit ceva atat de dragut si pozitiv astazi 🙂
Miruna
Crede-ma ca mie imi venea sa plang acolo gramada. Succes la licenta!!!??????
Teodora
Pfffff, ce bine ca a oprit cineva! Dupa ce vezi cate hotii si inselatorii se intampla in cazuri similare (inclusiv copii pusi in masina spre sensibilizare), deja sunt maxim de sceptica. Ati avut mare noroc ca v-a sosit ingerul.
Miruna
Exact la asta ma gandeam si eu!
o femeie
Frumos mesajul a unor oameni dintr-o solenza: fa bine la altii mai in nevoie.
Noi nu avem masina si nici de unde aduce carne si supe si piureuri, dar prieteni in nevoie tot asa au fost surprinsi cat de usor opreau lumea si cat de speriati erau ca sigur vin unii doar cu ganduri ucigase si sa le fure ouale din sacosa.
Ba mai mult, un prieten avea mereu cablu in masina sa tracteze. A si tractat pe altii 2 pana la primul service. Costuri zero, ca e doar e prietenul meu.
Miruna
A, mie nu mi-a fost frica pentru pireuri :))) nici nu m-am gandit la asta.
Ioana
Parcă iti revine încrederea in umanitate când citești asemenea lucruri. Bine ca s-a terminat cu bine.
Miruna
Sa stii ca da! Faza e ca nu am putut sa nu ne gandim daca noi am fi oprit! Si am ajuns la concluzia ca nici nu am fi stiut ajuta pe cineva cu masina stricata. Dar na, cu atat mai mult am apreciat gestul acestui om!
Ioana
Voi ajutati oameni prin meseriile voastre. Poate omul era mecanic ?
Bine ca ato avut roata de rezerva ca acum se vand mașinile fără, doar un kit sa repari….
Miruna
Poftim? Nu cred asa ceva!!! Cum, fara roata de rezerva???
Simo
Dada,tocmai mi-a zis si sotul meu ca se plateste extra acum daca vrei si roata de rezerva.
Teodora
Eu stiu ca, mai nou, masinile vin cu o roata de rezerva mica (mai ingusta decat cea normala), pe care o poti utiliza X km. E ceva de genul ca te ajuta sa ajungi pana la un service. Plata suplimentara se realizeaza daca doresti roata de rezerva cu latime normala.
Miruna
Cred că am avut și eu mai demult roată de rezervă mai mică decât normal. Acum era de aceleași dimensiuni roata. Ori nu mai țin bine minte.
Ioana
Serios, iti dau un kit, ca la biciclete, cu lipici, foarfece, bucati de cauciuc, tot tacâmul. Partea buna e ca ai loc in portbagaj ptr sticle de vin partea proasta e cand trebuie sa suni la service. Si partea cea mai funny e ca in Franta cel putin, serviceul nu are mereu pe stoc tipul tau de cauciuc asa ca ajungi acasa cu taxiul. Nu ai roata de rezerva, ai kit si asigurare.
Miruna
sincer, ăsta e un banc prost? Adică, îți cumperi mașină cu tutoriol de DIY, ce naiba, doar nu ne jucăm de-a lucrul manual! în viitor, o să ne cumpărăm un volan și 4 roți, motorul separat, luați de le asamblați, pe modelul IKEA
Ioana
Si noi am patit asta cand erau copiii mici. Mergeam de la Cluj la Bacau, am facut pana de cauciuc (a doua!!) si nu mai aveam roata de rezerva. In Piatra Neamt un tip (care ulterior am aflat ca era politist) ne-a imprumutat o roata cu totul! si, in plus, ne-a dat si o lebenita uriasa (tot el).
De atunci am ajutat si noi o multime de oameni cu sculele pe care sotul meu le poarta in portbagaj, deci da, binele se intoarce 🙂
Miruna
Ioana, poveștile astea sunt așa ceva de frumos, de îmi crește inima și mi se face pielea de găină!
Andrei Manea
Imaginea asta imi aduce aminte de bunica din partea tatalui meu. O avea pe perete si mi-a marcat copilaria. Cand vreau sa ma linistesc inchid ochii si ma gandesc la ea. Ai ales-o perfect pentru acest articol! 😉
Miruna
E minunată într-adevăr. Mă bucur că am nimerit-o așa de bine!
Luiza
Am patit ceva de genul asta.Culmea,tot cu bebelusul dupa noi!
Era duminica seara,pe DN85,si noua ne sare roata din fata cu totul(masina doar ce fusese scoasa din service).
La o distanta de vreo 15-20 de km de niste rude de ale sotului,sunam si noi poate ne ajuta cineva.De unde atata bucurie!?Nuuu,toti ocupati,fara chef.A oprit o masina cu nr de Italia si ne-a ajutat,s-au oferit sa ne duca si acasa daca nu putem repara masina,desi mergeau in alta directie.
Aceeasi poveste,ne-au ajutat fara sa accepte recompensa,au mers in spatele nostru in caz ca mai apareau probleme.
De atunci e lege pt noi,vezi pe cineva cu probleme,te opresti.
Miruna
Doamne, ce oameni minunați există printre noi! Luiza, mă refer și la voi! E mare lucru să ajuți un om atunci când are nevoie.
Valeriu
Sa va fie invatare de minte. Alta data sa aveti grija de cauciucuri, accesorii, chei, triunghi si VESTA reflectorizanta!
Miruna
păi și supele unde mai încap? 😛
Violeta
Doamne….. Bine ca mai exista si oameni asa…… Nu e totul pierdut…. M-am emotionat. Norocosilor. Numai bine.
Miruna
hei, mie îmi venea să plâng, să-l pup pe omul ăla, dar m-am gândit că mai bine îi dau niște ouă, le-ar aprecia mai mult.
Robo
bine ca s-a terminat cu bine, foarte frumos gestul acelor oameni.
(ceea ce-mi aminteste sa-mi mai iau un levier din ala pentru roti si un spray wd-40 sa-l tin in masina, ca suruburile alea de la roti sunt intr-adevar criminal de greu de desfacut.)
Miruna
mecanicul nostru a zis că și cu uleiul ăla spray durează , de obicei, cam o zi să se ”înmoaie”. Că aveam ulei de bebeluș la noi și mi-a dat prin cap să-l întreb dacă ajută.
Dar cred că nici cheia nu era dintre cele mai grozave, cea a îngerului salvator părea mult mai zdravănă și dintr-o bucată.
Greta
”Pay it forward”, cu Kevin Spacey. Un film exact pe ideea asta – să dai mai departe binele pe care l-ai primit. Asta e calea prin care se schimbă lumea 🙂
Miruna
of, Greto, când oi mai avea eu vreme de filme, într-o altă viață poate…
Greta
Nu zi asa 🙂 Când Broscuțul doarme de exemplu, nu merge un film?
Miruna
când Broscuțul doarme, iată ce fac eu 🙂 e 1.29, am consemnat și m-am culcat!
diversificarea e de vină. nu-ți mai permiți să consumi filme pe pâine.
Pest Control Bucuresti
Ma bucur ca s-a terminat cu bine :D. Paranteza ca mancarea din portbagaj m-a terminat, cred ca dau o raita prin frigider.
Mădălina
Îngerii chiar există! I-am văzut și eu într-o iarnă, pe la ora 19, în mijlocul câmpului între Sinești și Petrăchioaia. (2 sate din jud. Ilfov, drum circulat…din când în când). Mi s-a învârtit mașina în loc pe gheață și m-am oprit cu spatele într-un morman de zăpadă. Ieșea fum de sub capotă ca în filme! Până am apucat eu să deschid ochii și să văd că nu sunt chiar pe marginea prăpastiei, a oprit un Vw, nu mai știu număr, nu mai știu culoare (cred că nici nu am văzut detaliile astea de fapt), au coborât 4 flăcăi, au scos funia, au legat-o de mașina mea, după ce au săpat în zăpadă să găsească suportul, au legat-o și de a lor, mi-au spus să mă urc la volan, să bag în a doua și să accelerez. Din aceeași mașină, un nene italian, a stat lângă geamul meu și îmi spunea ”Piano, piano!”. Cred că în maxim 5 min eram și ieșită din zăpadă, băieții mi-au strâns mâna, au și plecat. M-am trezit singură iar în mijlocul drumului și nu realizat dacă întradevăr se întâmplase întâmplarea…
dia
Bine ca s-a terminat cu bine! Data viitoare sa aveți mai multe scule si mai putina supa:))
E trist insa ca in viața asta pe care o trăim ni se pare atât de incredibil ca cineva a oprit sa ajute pe altul. Din pacate asta e realitatea, ca se trece cu ochii închiși sau semi-închiși pe lângă nevoi si suferințe.
Miruna
Ohooo, dar cate scenarii din astea reale nu cunoastem, care s-au terminat in cu totul alt fel!
dia
In alta ordine de idei, nu scrii un pic despre diversificare?:)
Miruna
Lasa-ma, ca e un subiect sensibil ;)))
Am ceva pregatit chiar pt maine. O sa va umflu capul, ca si cu alaptatul. Apoi, facem petitie si tot asa :)))
dia
Scrie, scrie te rog ca sunt sigura ca te-ai documentat mult si citesc si eu o sinteza:)) ca mai avem doar 2 saptamani pana atunci
Miruna
pentru sinteză mai aștept un pic, lasă-mă, că-s și eu la început, nu mă pot da expertă!
Muncesc la sinteza aia încă de dinainte de a fi început diversificarea, cred că va fi un articol luuuung de tot.
Miruna
dar promit că mă hotărăsc în 2 săptămâni și public 🙂
Cris
Ce bine că întâmplarea a avut deznodământ fericit. M-au încercat niște sentimente paradoxale citind textul tău, pentru că eu locuiesc departe de casă și drumurile cu mașina sunt muulte. Implicit, și enervarea și înjurăturile din trafic. Pe de altă parte, există pretenții de la anumiți oameni, să nu greșească chestii elementare, să nu oprească pe banda de urgență fără veste/triunghi reflectorizant etc. Și cu toate astea, ghinionul apare în calea tuturor, deci, este și asta o lecție despre flexibilitate, ajutor fără comentarii și iar flexibilitate.
Miruna
Ohooo, ce lectie! Nu aveam cum sa nu oprim, ca mergeam pe janta…plus ca am descoperit ca nu avem triunghi din ala, dupa ce am oprit si l-am cautat .