Când am rămas însărcinată, unul dintre cele mai frecvente sfaturi primite a fost ăla cu somnul: dormi acuma, că n-o să mai apuci după. Apoi, pe măsură ce burta creștea și realitatea devenea tot mai rotundă, oamenii începeau să împărtășească din experiența lor: dormi, nu e o glumă. Dormi și pentru mine și bărbatu-meu. Dormi în avans, vreo 3 ani dacă se poate.
Bun, înțelesesem că asta cu dormitul e nasoală.
Și mi-a fost frică, recunosc. Pentru că eu nu-s și n-am fost niciodată un om din ăla care se satură cu 5 ore de somn; mie-mi place să dorm dimineața, la prânz și seara, îmi place să dorm oricând și oriunde, de preferință dimineața și la mine-n pat. Când eram în liceu, visam să devin cobai pentru cercetătorii somnului: să dorm și să fiu plătită pentru asta, ce vis, ce aspirație!
Apoi, am făcut copil.
Un prieten îmi spunea să nu-mi fac griji, voi supraviețui: corpul se adaptează la lipsa de somn. Supraviețuiești, totul e să nu-ți pierzi mințile, aș adăuga acum, în cunoștință de cauză. Faza e că la mine copilul doarme ( au fost zile la rând când ne trezeam toți trei la 11-12), deci nu înțeleg de unde mi se trage oboseala. E drept că, să mă-ntrebi ce s-a întâmplat peste noapte, nu prea îmi mai amintesc. Și, a plâns azi-noapte? A mâncat? L-ai schimbat? – Sincer, nu îmi amintesc. Deși am fost acolo, tot timpul sunt acolo, nu mai știu. A plâns -nu cred. A mâncat – posibil. L-ai schimbat – să căutăm urmele.
Săptămâna trecută, a fost un moment într-o zi, când am simțit că gata, mai obosită de atât nu pot să fiu. Eram mai praf decât după examenul la biochimie, înainte de care dormisem doar 30 de minute în 48 de ore. Mai praf decât după noaptea în care am născut. Mai praf decât după Revelionul, după care-am dormit 17 ore neîntrerupt. Mai praf decât toate astea la un loc.
Îmi venea să dorm vreo 3 săptămâni, dacă se poate. Am cearcăne să mi le-atârn de gât, uit să fac lucruri, de exemplu să mă spăl pe cap sub duș. Inversez cuvinte-n propoziție. Confund oameni în mesaje, vorbesc una și mă gândesc la alta. Am momente în care mi se blochează privirea într-un punct fix și așa rămâne o vreme. (Bunică-mea mă bănuiește c-am înnebunit) Nu mai pot urmări un fir epic mai mult de 20 de secunde, deși mă străduiesc. Îmi zboară gândul: să nu uit să-i șterg urechile, să sterilizez pompița, să cumpărăm șervețele, să plătim întreținerea, să scot fierul din priză, să bag benzină în mașină.
Ce mă ajută în momente din astea:
- să vorbesc cât mai puțin, cu cât mai puțină lume și doar strictul necesar
- să nu fiu rugată, întrebată, solicitată
- să schimbe soțul copilul, să se ocupe de tot ce m-aș ocupa eu de obicei
- să am articole scrise pentru blog, că altfel iese ceva ca acuma, cinci rânduri pe care le chinui de 2 ceasuri fără succes.
M-am duc la culcare. Sper c-al vostru a dormit azi-noapte sau că măcar vă amintiți.
imagine via Shutterstock, oboseală
Dacă doriți să aflați când scriu, vă invit să urmăriți pagina de facebook a blondelor.
dia
Anemie? Probleme cu tiroida? Alimentație deficitara? Lipsa miscarii( deși stiu ca tu nu esti fan al sportului))?. Depresie?( deși nu pare). Dormi prea mult poate? La mine orice e peste 7 ore jumate cauzează o oboseala aproape la fel de mare ca 3 ore dormite…dormitul prea mult( peste 8 ore) creste incidența accidentelor vasculare cerebrale de 5 ori parca atunci cand e cumpărat cu mai puțin de 6 ore dormite. Asa imi pun eu alarma la 7 ore jumate:))
Miruna
Dorm prea mult? Hahah, vorbesti ca barbatu-meu :))) de miscat, ma misc muuult mai mult decat inainte.
dia
Eu serios zic de dormit prea mult.. Ce e peste 7-8 ore in funcție de caz iti poate cauza mai mult rau decat bine…
dia
Asta am zis pentru ca ai spus ca in multe zile dormiți pana la 11-12.. Ce am observat ca funcționează cel mai bine la mine e sa adorm cu el pe la 8( ore înainte de miezul nopții) si ma trezesc la 5… Cu toate întreruperile, asa ma simt cel mai odihnita… Dar variază, normal, de la caz la caz…
Bibi
@dia, cauza e sigura-bebelus. Cunoaștem prea bine simptomele… Problema e somnul întrerupt: cred ca după ce am născut a trecut minim un an pana am reușit sa dorm 5 ore legate.
Miruna
Somnul intrerupt, problema e ca nici eu nu imi mai amintesc de asta
alexandra
Si pe mine m-au “pregatit” toti in timpul sarcinii, cu vorbe de genul “Dormi acum ca apoi, GATA! Odihneste-te cand poti, etc etc” N-am fost niciodata foarte mare prietena cu somnul in timpul zilei sau dimineata pana tarziu, prefer sa ma culc devreme (eu la ora 10 juma’ trag obloanele) si sa ma trezesc la 6 sau chiar mai devreme, copilul doarme toata noaptea si totusi, cred ca in ultimii 6 ani mi s-a strans oboseala cat nu s-a strans in toata studentia mea (cum rezistam 17-18 ore, petreceri de cate un weekend si o zi, fara nici o problema???)
Miruna
Asta ma intreb si eu.
Mihaela
Ah, ce m-a lovit subiectul! Tocmai ce am incheiat (inca) o noapte cu multiple treziri ale mandrei mele si nu cred c-am dormit legat juma’ de ora toata noaptea. Cred ca de dinti sau muci, nu stiu exact cauza. Oricum ea n-a fost niciodata genul ala de bebelus zen care sa doarma toata noaptea neintrerupt (in paranteza fie spus, nu e zen nici ziua :))). Dar na, te obisnuiesti cu asta, organismul invata sa se refaca din portii mici de somn. Dar parca in ultimele nopti a fost mai rau ca la toate puseele si dintii si ma rugam sa vina mai repede dimineata ca ala nu e somn si macar ma trezesc si stiu o treaba… Incerc sa functionez si-asa, desi uneori se aduna si devin irascibila (si asta nu e bineee), sau, vorba ta, incep sa uit. Deschid frigiderul si ma tot gandesc asa, pret de cateva secunde cu usa deschisa cam ce treaba am pe-acolo, sau daca nu cumva trebuia sa deschid alta usa. Dar asta e un pret mic platit pe langa bucuria de a o avea, de a o vedea crescand, bucurandu-se, adaugand la experienta ei lucruri noi.
Miruna
Rezista, Mihaelo, cica va fi tot mai bine si mai frumos 🙂
Cris
Ce ma innebuneau sfaturile astea cu dormitul :)) te inteleg perfect, cred ca oboseala vine de la somnul intrerupt, eu asa am resimtit-o. it gets better! acum, 20 de luni mai tarziu, inca mai e o trezire-doua, una poate doar din obisnuinta, dar nu le mai resimt asa tare. Ma rog cafeaua ajuta si ea :)))
Miruna
Eu nu am bait cafea deloc in sarcina si inca nu m-am reapucat. Desi mi s-a facut dor de cateva ori 😉
Cris
mi-a fost recomandat si de doctorita mea, se pare ca face bine si la mental 🙂 cat am alaptat nu am baut insa. Ma rog key message e ca it gets better 🙂
Ioana
Mă gândeam serios că sunt eu o mamă denaturată că nu țin minte dacă și de câte ori s-a trezit copila noaptea. Bine, are 10 luni, se mufează singură, eu trebuie doar să îi las sursa “pe afară” :)). Doar că de câteva zile bănuiesc o regresie a somnuului plus bonus doi dinți și e crunt. Bine măcar că suntem la mama și ieșim imediat afară la aer. Dar oboseala mea…
Miruna
Auleu, daca se mai intampla si altora, o fi de bine, o fi de rau?
o femeie
Avea copila din dotare cateva luni, sub un an (inca alaptam). Inventasem un cantec care i-l cantam asa, sa adoarma: “dormi ca mami doaaarme, si taticu’ doarme, si pisica doaaarme, si vecina doaarme” etc. ce il cantam sa alin/adorm copilul cand se invartea/scartzaia.
Gurile rele zic ca il ziceam in somn si cand nu era nevoie.
Si da, a trecut si eprioada cand se trezea din ora in ora.
Apoi vin dintii, olita, baietii etc.
Mihaela
:)) Imi place cantecelul. Ceri drepturi de autor?
o femeie
nu. Dar sa nu il canti decat daca e musai musai si neaparata nevoie, nu ca mine prin somn.
Andreea Dodoc
Da, da, cunoastem. Eu inca mai am momente cand ii povestesc de 3 ori acelasi lucru si daca el imi spune ceva de 10 ori sunt mari sanse sa nu-mi amintesc. Si la mine au trecut aproape 9 luni. 🙂
Cica it gets better. Astept cu interes
😉
Ioana
Parca as fi scris eu. Ieri am vrum sa bag copilul mic in scaunul de masina al copilului mare care nu intelegea si credea ca a fost upgradat la scaun de adult.
Marti (alaltăieri? Nici nu stiu ce zi e azi), am mers cu cheile de la masina in portiera. Nu le găseam, erau alea de rezerva, le aveam ca nu le găseam pe alea cu butoane pe care le-am gasit pana la urma si asa am pornit masina. Somnul rațiunii sau nesomnul….
o femeie
Ciorba prinsa de oala. Rufe uitate in masina si 2 zile. Lucruri ce nu le mai gaseam prin casa. O data am uitat copilul in casa. m-am imbracat, am imbracat copilul, luat carutul si genti sa plecam la piata, si in fata blocului imi aduc aminte. A, da, copilul. Dormea f. bine :))
Tati era in delegatii, venea la sf de sapt. asa ca nici nu ii mai povesteam din astea
Marlanel
Eu sunt convins ca femeile au sclavia inscrisa in ADN, ca altfel nu se epxlica de ce aleg sa se sacrifice in halul asta pentru un om pe care il intalnesc prima oara.
De fapt, nici un om normal la cap nu s-ar sacrifica pentru nimeni.
Acuma e clar ca multe femei isi iau teapa cu fatatul, ca nu le convine sa se sacrifice si de aici disperarea cu care clameaza ca au dreptul sa mearga cu boracii atarnati de fuste prin toat elocurile improprii plozilor. Da’ nu conteaza, ele se chinuie sa impace si capra si varza ( pe cheltuiala copiilor ), doar pentru ca ele s-au trezit ca sunt sclavi la plozi si nu le convine situatia.
Greta
Marlene(t)le, si pe tine tot o femeie te-a nascut, ya know. Cum zici tu, nu una normala la cap. Sau te-a fatat? Tu stii mai bine.
Ramona
Trollam si noi mai cu talent?
Marlanel
Greta : si pe mine tot o femeie m-a fatat. Una la fel de proasta ( normala la cap nu are cum sa fie, din moment ce s-a apucat de fatat ).
Alta Miruna
Marlanel, iti doresc multi copii, nepoti si stranepoti. Asta daca nu cumva o sa isi faca treaba selectia aia naturala pana atunci.
Tequila
Marlanel, atunci sfatul meu prietenesc este să nu încerci să îți găsești vreo proastă care să îți fete vreun copil, că iese cu risc dublu… 😀 😛
Marlanel
Stai linistita, ca exista femei ceva mai destepte, si nici una nu are chef de fatat !
Alta Miruna
Primul copil: a dormit f bine (acum are 4 ani). Eu in schimb, obsedata de curatenie, spalat, si multe altele… Uitam sa dorm. Am ajuns o epava, m-am luptat cu depresia un an. La doi an dupa primul copil s-a nascut al doilea si mi-am promis solemn ca voi dormi de fiecare data cand doarme cel mic. Supriza: cel mic a fost certat cu somnul. Mna, acum au mai crescut un pic, dorm legat toata noaptea, dar eu am niste somn de recuperat, vreo 4 ani, asa…
Cornolio
Si la noi au fost mult momente grele si foarte multe frumoase. A meritat fiecare secunda, orice efort si toata oboseala. Cele bune!
Diana
Io musai ca am făcut ceva bine la viața mea, ca al meu a cam dormit toată noaptea dupa ce a terminat cu regresia cea groaznica de la 4 luni 🙂 Are acum aproape 10 luni. Il pun la somn pe la 8-8:30 seara si ne mai vedem dimineața dupa 7. La 10 seara are un dreamfeeding pe care-l performează tăticul lui, ca mami e la înot. Acum vrem sa eliminam dreamfeedingul, si o facem încet si cu metoda :)))
But I hear YOU, sista’! It does get better! 🙂
Simo
1-0 pentru Miruna 🙂 Asta pentru ca tot scria cineva la postul anterior ca prea descrii viata-n roz.
Oana
Sa stii ca si eu am patit intre 5 si 6 luni ale fetitei. Fetita mea e cu vreo 2 sapt cred mai mare decat baietelul tau. Si tot ca tine nu stiam de unde mi se trage. Cred ca oboseala adunata plus poate niste efecte postpartum. E drept ca bebe se trezea si noaptea m des ca invatase sa se intoarca pe burta, dar nu si invers si cand se bloca incepea sa planga. Si ma trezeam de 6 ori pe noapte. Plus ca devenise mai solicitanta dintr-odata. Dar dincolo de asta m-am simtit foarte obosita vreo luna. Acum, dupa 6 luni, sunt m bine. Sta si tatal ei mai mult cu ea in timpul saptamanii seara si a invatat si ea sa se intoarca pe toate partile singura. Doar ca inca se trezeste de 3 ori pe noapte sa manance fiind alaptata. Dar am redevenit mai lucida 😉