Fabulos – Cum să te simţi absolut fabulos

De pacientul ăsta trebuie să vă povestesc. Aş fi scris încă de la cabinet, dar n-am avut timp nici să mă -vorba aia- p*ş astăzi.

Vine un tip, la vreo cinzeşiceva de ani, îl ştiam. Pacient de-al meu, venise anul trecut la ceva tratament, acum era doar la control. Îl ştiu că întotdeauna venea la costum şi cravată şi cerea programările de după 5, ca să ajungă după serviciu. (Ăştia care vin scorţos aşa îmbrăcaţi mă enervează, fiindcă am un stres în plus să nu le stropesc cămeşa.)

Astăzi, vine la programare în mijlocul zilei… Tot în costum şi cravată. Îl întreb politicos “how are you”, la care tipul îmi zice cu zâmbetul până la urechi: Fabulous! Absolutely fabulous! 

Opaa, răspuns din ăsta nu am mai auzit până acum (de obicei, englezii răspund cu “not too bad…trei puncte de suspensie…”, care înseamnă “nu prea rău puncte-puncte”, care, de fapt, înseamnă că fac bine. Dar până m-am prins eu, la începuturi, că “not too bad” e, de fapt, de bine… sunt şi-acolo nişte poveşti. Cu pacienţi pe care atâta i-am bibilit, până i-am scos din sărite 😛 apoi m-am prins)

Făcut examinarea, totul ok. Şi-l întreb: “De-aici mergeţi la serviciu?” La care, tipul îmi zice foarte relaxat (era şi culcat pe scaun la faza asta):

Nu. M-am pensionat. Nu ţi-am zis că mă simt fabulos? De asta!

HwPQ3

Toată ziua m-am gândit la el. Aşa mi-a plăcut. Tot pus la punct, tot cravată, tot cămaşă impecabilă. Tot un zâmbet.

Cică a muncit o viaţă, şi-a strâns bani şi acum s-a pensionat devreme, ca să şi-i cheltuie în linişte. Mi-a zis, din tocul uşii, că se simte fabulos şi că recomandă oricui să facă la fel. Mi-a zis să stau să lucrez, să-mi păstrez banii şi-apoi să-i cheltui pe toţi, fără nici o grijă.

(Na, poftim, Miruno, mai munceşte cu spor după asta! Şi tocmai am primit articolul ăsta. De la cineva care mă iubeşte 😛 )

foto

Articolul anterior

A doua experienţă cu airbnb

Articolul următor

Ultimele 3 zile de înscrieri la GPeC Summit

8 Comentarii

  1. Ehe, la ce stil de viata ducem cateodata, bine ar fi macar sa prindem pensionarea si sa o prindem cu mintea limpede.

    0
  2. Si noi asta ne dorim, doar ca apoi ne razgandim sa lasam ceva si copilului si tot asa… 😀 Eu incerc sa ma bucur si acum si sper sa ma bucur si atunci de viata si de cheltuit banii.

    0
  3. Foarte tare!
    Si avand in vedere ca-n patru luni imi iau si eu concediu, ma simt la fel de bine! 😀

    0
  4. RoxanaM, exact asta ziceam si eu. Pensia nu e o garantie, fiindca s-ar putea sa te doara spatele rau.. 😛

    Mihaela, copilului ii lasi oricum. Dar e bine sa nu uiti nici de tine, oricat de mult ai iubit copilul. El creste la un moment dat si pleaca. Apoi, tu cu ce ramai? Cu tine.

    Ioana, E si asta o solutie! Desi functia de mama e un full time job! N-ai vazut interviul ala pentru job? Vezi aici!

    0
  5. LOL @ “quit your job & travel the world”. It’s not what it’s cracked up to be.

    0
  6. Păcat că pe la noi nu se știe dacă trăim până la pensionare.

    0
  7. mi-a placut 🙂

    0
  8. G

    Nice interviul ăla pentru job, păcat că ai trântit divulgarea aia… mă enervează la culme indivizii care strică surpriza… exact ca descrierile stupide de la multe filme… ți se spune punctul culminant sau finalul și zbang!
    Nu știu cum se face, ca să vorbesc în stilul tău blondo nenaturală, că tot dau peste câte ceva care mă enervează la blogul ăsta, ba fraze clișeice cât carul, ba ipocrizii, ba strofocare, ba aia, ba ailaltă… Ori sunt eu într-o fază, ori chiar transmiți tu ceva care mă scoate din sărite… De foarte multe ori simțul meu intern nu m-a înșelat, numai că e ciudat să se trezească față cu un blog… Și știu că fiecare om are pe undeva ipocrizii, clișee, strofocări… Ah! incredibil ce, repet, scoasă din sărite îs față cu un blog…

    0

Leave a Reply

© 2007-2016 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 84 queries in 0.189 s