Salut, ce faci.

Dale Carnegie recomandă în multi-mega-best-seller-ul “How to influence people and win friends” (traducerea românească aici) să pui mereu întebări despre ceilalţi, să te arăţi sincer preocupat şi curios. Zice aşa : “To be interesting, be interested” (Ca să fii interesant, fii interesat.) Toată lumea recomandă asta, probabil, în orice carte de influenţare şi reguli de făcut prieteni. Deşi regula mea numărul unu e că pentru a-ţi face prieteni e nevoie ca mai întâi să fii unul. Dar precis mi-a zis-o şi pe asta altul mai deştept şi mai puţin blond.

Ce voiam să spun e că lecţiile astea-s bune, dar trebuie interpretate şi aplicate cu cap. Adică, să nu rânjeşti ca Iliescu indiferent dacă revoluţie, lovitură de stat sau crimă cu premeditare. Rânjitul ăsta să nu-ţi schimbe personalitatea şi nici să nu fie aşa un fel de haină pe care o îmbraci ca mine halatul colorat, doar fiindcă ştiu că le place pruncilor mai mult.

K4ZgJ

Despre ce mai faci. Întrebarea. În româneşte nu e încă exact aşa un tic verbal, dar în Regat şi în State e mai dezvoltat, să mă contraziceţi care ştiţi altfel. E “hello, how are you doing”, de mă întreabă toată lumea, inclusiv ăia pe care nici nu-i cunosc acum şi nici n-o să-i cunosc vreodată. Ceea ce îmi aminteşte de prima dată când m-am făcut de mândra minune şi m-am trezit răspunzând la întrebarea asta cu detalii şi nume proprii, iar când m-am trezit din răspunsul-tip-eseu, întrebătorul era deja la el în birou, cu uşa-nchisă bine de tot. Ei, n-a fost chiar aşa (închisă), dar atât de fraierică-geamantan m-am simţit.

Acu’, la cabinet, am un coleg care face asta. Mi-e drag şi prieten bun şi i-am zis să nu mă mai întrebe pe la fiecare colţ la care mă prinde. De-s cu masca pe faţă, cu un pacient în cabinet, de intră să-mi ceară ceva şi se grăbeşte, băiatul ăsta întotdeauna întreabă ce mai fac (ca-n liceu, când ne salutam cu toţii în fiecare pauză, de 5 ori pe zi), niciodată nu stă să aştepte răspunsul.

Noroc că am eu grijă să-l informez cu prima ocazie pe care o prind. Fiindcă, nu-i aşa, tot cărţile alea de mai sus confirmă cât de mult le place oamenilor să vorbească despre ei!

*pentru fanii FRIENDS, varianta Joey: How you doin’? 😉

foto

Articolul anterior

Să nu mă spuneţi lu’ tata

Articolul următor

Alegria la Cirque du Soleil

13 Comentarii

  1. Mirela

    Mie mi-au “reprosat” prietenii (din Romania) ca atunci cand ma intreaba ce mai fac, de fiecare data, ma pun sa le raspund pe bune si sa le ofer detalii. Surprinzator (pentru ei!), doar eu refuz, din cercul de prieteni, sa raspund cu banalul “bine”. :))
    Si ca tot ai pomenit de ranjit mie mi s-a intamplaat chiar zilele astea sa ma intalnesc cu un fost iubit cu care nu mai vorbisem de ani de zile si pe tot parcursul conversatiei noastre avea un ranjet intiparit pe fata. 😐 Conversatia a fost ok, dar nu am inteles nimic din ranjetul respectiv…am ramas cu un sentiment ciudat si usor amuzata…sper sa fie cu toate mintile pe acasa!

    0
  2. Mda… si mie mi-a luat ceva timp sa ma obisnuiesc sa raspund cu “bine, multumesc”. Si atat. Ca si eu simt nevoia sa dezvolt si sa fac eseuri, dupa care sa ma supar ca nu m-au ascultat :))

    0
  3. Mirela, când vine vorba de foşti, numai de bine… 😛

    Cât despre “ce mai faci” şi “ce faci”, poate acolo e o diferenţă sublimă, care lipseşte cu desăvârşire?

    dana, join the club! 😛

    0
  4. Lorelai

    nice touch cu varianta Joey 😉 oare a inceput vreo tipa vreun eseu dupa?

    0
  5. pentru multi “ce mai faci?” este doar o formalitate si nu e nimeni atent la raspunsul tau

    0
  6. cred ca a inceput altceva :p

    0
  7. Iulia

    Eu am ramas cu chestia asta din meeting-urile cu americanii , in care incepeam cu “How are you?””I am fine, and how are you?” , si doar dupa aceea se trecea la discutie in sine. Dar mai erau cazuri in care uitai ca tu ai pus prima intrebare si raspundeai si tu cu “I am fine, how are you?” stranind chicoteli 😛

    0
  8. E atât de ciudată întrebarea ”ce mai faci?”, dar nici nu stii ce sa raspunzi ”bine, multumesc”, sau te apuci sa faci un eseu , vorba ta!

    0
  9. Când te citesc pe tine, mi se face dor de Anglia. Poate mai facem o vizită în concediu!

    0
  10. mihaela

    Pe mine ma distreaza cand ma intreaba in supemarket, la casa de marcat. Inteleg ca asa au fost invatati dar nu vad sensul, ca tot nu-i intereseaza ce mai fac eu. Intr-o zi i-am zis unuia ca sunt obosita. Uneori in vine sa-i intreb daca ii intereseaza ce fac. Si ma mai distreaza cand ma intreaba ‘Are you Ok?’ Prima data am crezut ca s-a intamplat ceva cu mine, am vrut sa-l interb pe respectivul daca arat rau.

    0
  11. mihaela

    Am uitat ceva. Asa sunt invatati in scoala, cand se face prezenta. Am lucrat in scolile lor. Hello A, how are you today. SI el trebuie sa raspunda, I’m fine, thank you. Cu zambetul pe buze, binenteles. Chiar daca e, chiar daca nu e.

    0
  12. Politeturi de genul Salut, ce mai faci? mi se par lipsite de sens. De ce sa ma intrebi ceva daca nu te intereseaza? Toata ideea la o intrebare este sa obtii informatii.

    0
  13. mi se pare ca este mai draguta si mai prietenoasa intrebarea “hello, how are you doing”, decat salutul din cap, iar apoi sa treci mai departe, asa cum se intampla la noi.
    mai mult, la noi acel salut din cap este insotit, de cele mai multe ori, si cu o fata trista

    0

Leave a Reply

© 2007-2016 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 99 queries in 0.166 s