Cele 50 de vicii ale domnului Gre(y)şit

Mi se pare o carte genială şi mi-e o ciudă sinceră că n-am fost suficient de deşteaptă şi nebună s-o fi scris eu însămi mai întâi.

Fifty shades of Grey, best seller-ul care a sucit minţile copilelor şi pensionarelor, precum şi tuturor celor care mai mult citesc despre decât practică: sex. E un best seller din ăla de am auzit de la o asistentă de el (în cabinet, între pacienţi!!!), dacă vă interesează date mai exacte, găsiţi aici şi-n New York Times:

“Cele 50 de vicii ale Domnului Grey” marchează o nouă eră în industria cărţii: după ce a devenit un hit mondial ca e-book, acest roman a fost publicat în SUA şi Marea Britanie în format de carte tipărită. Cartea în versiune e-book s-a vândut, în mai puţin de un an, în 250.000 de exemplare.

Drepturile de publicare a trilogiei au fost vândute deja în peste 37 de ţări, dintre care amintim Germania, Franţa, Finlanda, Norvegia, Italia, Spania sau Suedia.

“Cele 50 de vicii ale Domnului Grey”, primul volum al trilogiei, a beneficiat de articole pe prima pagină în celebrele publicaţii “New York Times” şi “Wall Street Journal”. După doar şase săptămâni de la lansare, cartea s-a vândut numai în SUA în 10.000.000 de copii.

“Hit mondial” şi averea autoarei sunt două motive care-mi justifică suficient invidia sinceră de la ora actuală. Un produs excelent promovat, felicitările mele ciudoase! Şi părerile, mai jos…

Am citit-o. Primul volum, în engleză. Aproximativ cu dicţionarul lângă mine şi mi-a prins bine exerciţiul de vocabular, că cel de imaginaţie m-a dezamăgit. Adică, multe, prea multe expresii, construcţii, interjecţii se repetă. Dar eu nu sunt critic literar. Însă imaginaţia mea a fost mult depăşită, iar cartea mi-a amintit toate acele motive pentru care NU CITESC SF-uri. Iar pentru mine, tot ce nu e aplicabil, funcţional, ştiinţific, ar putea sta la categoria “ţine-te departe” în librărie.

Însă primul mare merit al acestei cărţi e că m-a ţinut până la final. Niciodată (de la Ion încoace) n-am mai terminat cărţi care nu mi-au plăcut. Nu citesc la culcare (bine, nu citesc nici la trezire,dar ăstea-s alte păcate), pentru că pe mine cărţile nu mă adorm, ci mă incită. O carte care mă adoarme m-a pierdut. Nu a fost însă cazul. Cele 50 de vicii împreună cu dl Grey m-au ţinut lipită de toate cele oare 500 de pagini în multele ore din tren.

Dar n-o să mai investesc şi în următoarele volume. Am alte cărţi mai reale, din care chiar învăţ câte ceva. Mă enervează într-un fel organic imaginaţiile şi bicele astea care-au înnebunit lumea, sub impresia literaturii erotice care stă pe buzele tuturor doritoarelor. Grey e un tânăr nesimţit de bogat, care face un fel de sex cu contracte şi palme peste buci, dar pe care nu îl încadrăm la pervers, fiindcă biciul e de comun acord. Uite, cu asta sunt de acord. Restul însă e mult prea SF pentru gusturile mele.

Nu pot aprecia calitatea literară a romanului, că eu mă pricep la dinţi, dar astfel de recenzii mă fac să-mi urăsc conexiunea la net. Musai însă de citit acest comentariu, să-i dea Dumnezeu sănătate autorului. În rest, nici nu-mi vine să râd. Şi cred că rămân pe veci şocată. Nu, nu de carte este vorba.

Toată lumea se-ntreabă DE CE. Bine, evident că nu toată lumea, pe unii chiar îi onorează să fi citit asemenea literatură. Răspunsul însă e foarte simplu legat de promovare. Identic cu Mănâncă, roagă-te, fereşte-te, o carte pe care noroc c-am primit-o, că n-am reuşit să trec de faza cu India. Sau pe unde-şi mai consuma tanti aia pizzele adunate din Roma. (O recenzie superbă în sensul ăsta şi pe gustul meu, la Olga de la revista Tango.)

Nu-mi pare rău c-am citit despre viciile lui Grey, dar exact cum zicea Oana, Grey e profund greşit într-o lume reală şi nu spun asta din cauza înclinaţiilor sexuale. Ci fiindcă toate fetele care cred că cazul Monica Columbeanu , fostă Columbeanu, e un caz fericit (cacofonia o las necorectată, că-şi merită locul) vor crede că Grey-ii umblă în R8-uri pe străzile din satul lor. Şi zboară 5 ore ca să le surprindă. Şi că Gre(y)şiţii ăştia îşi vor găsi până la urmă şi o Soluţie. Orice tip greşit are-o posibilă Soluţie, promit, dar să te gândeşti bine dacă vrei să fii TU aia pentru el.

P.S. Celor interesaţi, de aici puteţi downloada trilogia Cele 50 de vicii ale domnului Grey în format electronic.

 

Articolul anterior

Ciorba de burtă, pentru românii de-acasă ori din străinătate

Articolul următor

Primul meu an în UK

18 Comentarii

  1. Tare expresia cu ” mai mult citesc despre decât practică” :)). Trebuie sa recunosc ca am auzit si eu de la colegele mele de cartea asta. Inseamna ca e chiar un succes sau un must read for women din moment ce i se face atata publicitate :P. Salutari si toate cele bune !

    0
  2. Nu stiu de ce si ma enerveaza ca doar femeile sunt fascinate… Desi, dupa parerea mea, barbatii ar trebui sa se documenteze mai mult pe subiect 😛

    0
  3. Nu vreau sa fiu hater-ita dar nu pricep ce e asa genial la cartea asta. Tipa e o impiedicata si jumatate iar toata seria de carti e pornita ca fiind varianta NC17 de la Twilight. Chiar nu pricep atractia 🙁 (p.s. am citit mai bine de jumate din ea pana efectiv am zis ca mai bine imi scot ochii decat sa mai citesc o pagina)

    0
  4. mo

    50 shades e atat de proasta si inapoiata – si desi nu am citit twilight, n-am dubii ca e doar o varianta mai piperata de fan-fiction, cum zice calina. ce e trist este ca este atat de populara, si ca dintre atatea carti, lumea alege ce e mai vulgar si mai ieftin si mai simplu. daca vrea cineva s-m p0rn, un sade sau un apollinaire sau chiar un miller rezolva orice probleme. in fine, nu insist. au zis-o altii si mai bine decat mine. sex sells.

    0
  5. bine-bine, fetelor, dar aţi citit recenzia la care am pus link? Şi comentariile! Vă rog, sunt savuroase!

    p.s. Mo, merci pentru recomandări de p0rn. Dacă tot citesc ceva, măcar să fie the good stuff.

    0
  6. Madalina V.

    M-a amuzat copios acest review minunat. Inca nu stiu daca sa iti multumesc ca mi-ai facut seara mai draguta, sau daca sa ma supar ca mi-ai stricat-o. Dar cum acest review m-a lasat “INTERZISA!” sunt din ce in ce mai convinsa ca voi spune pas acestei carti, cu toate cele 50 de shades of Grey ale ei. Am citit 7 sau 8 carti scrise de Sandra Brown in clasa a 12-a (judge all you want, dar erau singurele carti din biblioteca persoanei la care stateam, iar sursele mele de carti bune se epuizasera 🙁 ) si nu cred ca as mai putea suporta alta tortura.

    In orice caz, multi ani “de UK” inainte ca par foarte buni din cate povestesti tu. Eu in 5 zile fac 1 luna si tind sa fiu complet de acord cu tine 😀

    0
  7. Am citit comentariul din articol. Ii dau dreptate si ma asteptam si la o replica pe masura de aparare a cartii. Poti incerca si Marguerite Duras – Amantul, nu e tocmai pr0n dar e foarte faina si e scurta 🙂

    0
  8. mo

    omg Patts, nu le-as spune recomandari. eu de Apollinaire nu ma mai apropiu 😛 nu ca as fi eu asa de vanilla, dar dupa ce am citit “Cele unsprezece mii de vergi” am… in fine. Hardcore cum nu poate domnul Gri nici sa viseze.
    E o discutie mai adanca aici, despre emancipare, violenta, sex si cultura. Dar nu ma ating de ea.
    A, si mai aproape de casa – ai citit cumva volumul doi din La Medeleni? Parca avea Danut o iubita, Adina, si boy oh boy… Adina asta… 😉

    0
  9. Madalina V., multumesc frumos pentru urare, toate cele bune si tie in Regatul Reginei! Daca ai vreodata drum (sau iti faci) prin Sheffield, te invit la o cafea!

    Calina, mi-a placut asta cu “e scurta” :)))

    mo, nu, pe mine nici macar cu sex nu ma convingi sa citesc La Medeleni! 😛

    0
  10. ALI

    Ma indoiesc ca o se ajunge la un milion de carti, in general ce e tare, este ceva de sezon,ceva ce merge bine la inceput.
    Daca atinge 500.000 eu zic ca e super insa nu imi fac sperante la un milion desi sper sincer sa ma insel.

    0
  11. Eu am inceput’o de vreo 2 saptamani si abia am ajuns pe la pagina 100 si ceva. Nu indraznesc s’o scot din casa, desi in Londra lumea citeste in tren deja celelalte 2 volume.
    Nu mi’e rusine de subiectul erotic, ci de valoarea literara zero cu care imi ocup timpul. (desi nu stiu daca o s’o duc la capat…)
    Succesul la nivel mondial al trilogiei eu zic ca e ingrijorator – daca astfel de carti fac ravagii, nu inseamna decat ca abilitatile si pretentiile publicului sunt din ce in ce mai scazute. Foarte trist!

    0
    • Barbie, succesul e marketing. |E un produs pentru mase, care prinde f usor. Exact ca Angel al lui Mugler :p
      p.s. Eu aproape NUMAI in tren am citit 😀 iar intr-una din calatorii, era atat de multa lume in tren, ca nici nu am avut loc de sezut. Si ghici ce am facut? Am citit cu nerusinare! :))

      0
  12. M-am dus pe link-ul dat de tine For Damon Salvatore și m-au speriat comentariile semi-analfabete. Nu am citit romanul, dar am auzit discutându-se despre el. Nu mă deranjează că este un “hit”, ci că se compară cu clasicii fără ca lumea să fi citit clasicii.

    0
  13. Si totusi, cine e doamna R ? am ramas si eu cu o curiozitate si singura nu cred ca o sa mi-o lamuresc 🙂

    0
  14. cristi

    Va rog trimiteti-mi si mie cartea la adresa:cristi_qqm@yahoo.com.Va multumesc mult

    0

Leave a Reply

© 2007-2016 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 118 queries in 0.186 s