Ciorba de burtă, pentru românii de-acasă ori din străinătate

O reţetă îmbunătăţită, accesibilă în 10 minute. Poate exagerez 10 minute. Ciorba de burtă e una dintre nostalgiile românului emigrat, cu siguranţă şi a blondei care gândeşte şi a iubitului ei creţ.

Reţeta o ştiu de la tata, garantez pentru ea, trebuie doar să încercaţi! E vorba de ciorba de burtă (ediţie revizuită şi îmbunătăţită) de la Scandia. Ok, e conservă şi nu vă recomand în fiecare zi, mai ales înainte de a face copii (aşa zice tot tata, care şi-a încheiat gândurile de reproducere personală, că, după ce s-a trezit cu mine, nu mai riscă a doua oară omul!).

Deci, ciorba: 

Ea singură e rea, Doamne fereşte să degustaţi, că vă schimbaţi pe veci impresia despre ciorbă de burtă şi blestemaţi pe ăla care v-a fabricat cu  papile gustative prin gură. Deci, faceţi cum zice tata lu’ blonda, iar la final va ieşi o bunăciune rară de ciorbă. La o cantitate de 3 conserve mici, aveţi nevoie de (cantităţile sunt ochiometrice şi rezonabile, în funcţie de toleranţa la ursturoi şi picanterii, deci puteţi crede că exagerez):

  1. o cană de smântână
  2. un gălbenuş de ou (opţional) sau mai multe ouă de prepeliţă (cică să fie ciorba mai puţin nesănătoasă!)
  3. 3 linguri de oţet
  4. 3 chilli din ăia mici şi uscaţi
  5. un căţel de usturoi

Şi faceţi aşa: turnaţi conţinutul conservelor într-o oală şi puneţi pe foc. Adăugaţi cele 3 linguri de oţet (nu mai mult, că se poate adăuga ulterior pentru cine mai vrea). Până începe să fiarbă, curăţaţi usturoiul şi-l pisaţi (sau cum se zice, noi l-am tocat cu cuţitul, că n-avem storcător din ăla; bine, nici polonic n-aveam, dar asta am improvizat cu-o ceaşcă!), apoi îl adăugaţi şi pe el în ciorbă. Tăiaţi chilli-i mărunt şi îi turnaţi şi pe ei în oală (deşi iubitul meu urlă de pe canapea, să omit partea cu nebunelele astea, că lui i-au dat mucii de cât era de picantă. Eu recunosc, poate am exagerat. Dar la categoria picant, mie îmi place tare!). Smântâna o puneţi într-o cană şi o amestecaţi cu gălbenuşul. Când fierbe ciorba, urmează să turnaţi smântâna. Însă, pentru a nu se cocârţi de la fierbere, trebuie amestecate încet şi progresiv. Eu am luat puţină ciorbă cu lingura şi am adăugat-o peste smântâna din cană, după care am tot luat puţină smântână cu lingura şi-am amestecat-o în oală. Tot aşa, până am golit cana. Nu s-a cocârţit nimic, tata ar fi mândru de mine!

La final, iubitul meu şi-a mai pus jumătate de cană de smântână în ciorbă, dar i-a plăcut de numa’, c-a mai cerut şi-a doua porţie. Şi a doua zi, a doua porţie. Doar că nu mai era 😛 (Burta dinăuntru e superbună, e albă şi crocantă. Credeţi-mă, la ciorba de burtă am standarde cam ridicate—de mama).

Săptămâna viitoare aştept o prietenă în vizită şi ghici ce o rog să îmi aducă? Iar mama deja se interesează de Atlassibe care livrează ciorbă de burtă de la Scandia Sibiu la Sheffield.

 

 

Articolul anterior

Sheffield, acest Cluj de mai apoi

Articolul următor

Cele 50 de vicii ale domnului Gre(y)şit

11 Comentarii

  1. Yamm, yamm, ce pofta … In Germania se vinde burta gata curatata si taiata si oparita. ( Rind-Kuttel se numeste). Totusi ciorbele incercate pe aici (gasiti in special la restaurentele turcesti) sunt departe de gustul celor de acasa.Deh, putin nostalgic …si cu papilele gustative in mare forma dupa ce am citit reteta de mai sus 🙂

    0
  2. Mihai, iese mi-nu-nat! Daca ai pe cine ruga sa-ti trimita niste conserve, te convingi singur. Avantajul e ca se pot transporta usor, fiind conserve. Nu se varsa, nu trebuie lada frigorifica, etc. numa’ sa nu inceapa sa-ti placa prea mult.

    0
  3. Reteta asta o foloseam si eu in Paris 🙂

    0
  4. 🙂 Ciorba de burta este si preferata mea! Asa ca.. Pofta buna sa aveti! 🙂
    Te pup

    0
  5. Dap, tineam secret de stat, cu gandul sa fac un business in Paris 🙂 Nu cred ca o sa vad vreodata un francez mancanc ciorba de burta (sa nu mai zic de frantuzoaice)

    0
  6. Foarte buna inivatia, insa eu o fac singura si imi iese foarte buna, cel putin asa zic cei care mananca din ea 😉

    0
  7. Eu iubesc prea mult ciorba de burta sa ma risc sa o produc in editie personala. Asa ca am cautat si am gasit in Londra un restaurant romanesc, nenea Gogu, unde ma duc de fiecare data cand ma ia dorul. Restul meniului mi-e necunoscut, dar ciorba aia de burta… Ciorba AIA de burta!!!

    0
  8. Nu am mancat niciodata ciorba de burta si nici nu cred ca o sa incerc vreodata. 😀 pur si simplu nu ma atrage deloc.

    0
  9. catalin

    Ti-o dat si tie pentru reclama asta vreo conserva scofilcita pe care n-o puteau vinde in magazine?

    0

Leave a Reply

© 2007-2016 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 95 queries in 0.171 s