A 11a poruncă: Ţine-te de ceea ce vrei!

Citesc biografia lui Jobs cam de pe la Crăciun aşa. Avansez cu vreo 5 g/ zi, având în vedere că o ţin la capul patului. Faptul că are prea multe kilograme ca s-o pot ţine în baie e o explicaţie logică pentru progresul fulminant, care ar face până şi un melc turbat să se simtă bine. Niciodată nu am avut cărţi de noptieră şi nici probleme cu somnul, deci nu aveam nevoie de cărţi plictisitoare care să mă adoarmă rapid. Că eu n-am citit carte interesantă de la care să-mi vină moş ene pe la gene, ci doar cheful de a o citi toată. În fine.

Sunt multe aspecte de ţinut minte şi luat exemplu la Jobs. Vă recomand cartea, dar nu despre asta vorbesc. E de notat faptul că omul ţinea regimuri super-stricte vegane (adică fără produse de sursă animală), cu momente de abuzuri şi perioade de post. Dar şi-a nenorocit pancreasul, că de acolo i-au pornit necazurile.

Dar nici despre sănătatea lui fizică nu vreau să vorbesc. Ci despre voinţa lui. Toată lumea spune că Jobs avea viziune. Eu cred că mai mult decât asta, avea VOINŢĂ. Nu accepta “nu se poate” sau “nu vom fi gata la timp”. Şi-a pus o dată toată echipa de programare de la Apple să muncească vreo 2 săptămâni non-stop, i-a mutat pe toţi împreună şi zi şi noapte asta au făcut. Fiindcă el ştia foarte clar ce îşi doreşte. Şi mai ştia cum să transmită asta celor care puteau realiza VIZIUNEA. Deci ce a fost mai întâi, voinţa sau viziunea? Deşi fără prima nu-ţi vei putea niciodată dovedi pe a doua.

Astăzi până la prânz trebuia să primesc un plic din România, livrat de DHL. Astăzi pe seară primesc un telefon de la un ameţit reprezentant al DHL, că ei au uitat să-mi livreze respectivul şi că-l aduc luni. Luni dimineaţa. Ok, dar nu se poate mâine? Ba se poate, dacă merg eu să-l culeg. Merg, că ce naiba să fac, mie-mi trebuie luni dimineaţa. Îmi dă ăla adresa, închid telefonul, pun botul.

Martor la toate astea era el-ul meu, băiatul care s-a aprins ca benzina de la o scânteie şi a început să urle că aşa ceva nu e posibil. Că unde să umblu eu mâine chiaună pe coclauri, pentru un serviciu plătit cu bani deloc puţini de mama din România. Şi că de ce nu m-am luat de ăla la telefon, că, gata, îi dăm în judecată! Bine, nu chiar a zis cu tribunalul, dar să ziceam că a zis cu spume. A pus omul mâna pe telefon, a sunat, s-a conversat cu Rasheed, operatorul de serviciu, i-a explicat politicos, dar pe un ton nervos şi-n propoziţii scurte că AVEM NEVOIE DE-PLIC-ÎN-SEA-RA-ASTA. Punct.

Şi uite-aşa, stăteam şi mă uitam la mine, ca un martor încremenit, de după kilogramele de biografie a lui Jobs, pe care precis va trebui s-o mai citesc o dată. Că nu am înţeles nimic. Că, pentru a obţine ceea ce vrei, trebuie să depăşeşti momente şi să întorci situaţii. Că nu contează cui şi în ce limbă trebuie să îi explici. Că a fi ferm nu-i un păcat. Şi că, mai degrabă, a pierde trenul în care ai deja loc rezervat e mult mai greu să-ţi ierţi… decât c-ai ţipat la un Rasheed de la celălalt capăt al firului.

 

Articolul anterior

A fost odată un copil salvat de la avort

Articolul următor

Recomandare de serial

  1. Bun baiat!

    Asa sunteti voi femeile, lasati de la voi si apoi va consumati pe interior. Pana la urma dreptatea e el-ului tau, care si-a dat seama ca unele lucruri trebuie sa se intample asa cum ar fi normal si sa nu lase de la el pentru, vorba ta, “să umblu eu mâine chiaună pe coclauri, pentru un serviciu plătit cu bani deloc puţini de mama din România.”

    Stiu sunt momente in care ne gandim si la cel de la capatul firului, poate a avut si el cine stie ce probleme, dar… pana la urma tu ai platit si el e normal sa-si faca meseria.

    Mare noroc ai cu el 😉

    0
  2. hihi si eu am patit la fel cu banca. cand am fost in romanica ultima data, au uitat sa-mi dea la semnat un formular, deci m-am trezit ca vor sa ma intorc sa semnez sau blocheaza cardurile. eu initial am zis ca oricum am alt institut bancar, ca cea din ro era asa o rezerva, pana mi-a picat fisa ca nu e ok si le-am scris … acid. atat de acid incat a zis pana si tata sa mai inmoi discursul. anyway, in mai putin de 24h isi cerusera scuze si rezolvasera treaba. cred ca ideea e sa stii cand sa ai rabdare si cand iesirile astea te fac un arsehole. eu mereu m-am temut sa nu ii fac pe altii sa se simta prost, insa din pacate, marea majoritate a timpului, bitches get things done. cred ca deja trebuie sa o las mai moale 😛

    0
  3. Cristi, ştiu că am noroc cu el 🙂

    mo, da’ stai numa’ să vezi ce bitch o să fiu acum. Că tot trebuie să merg până la ei la depozit, că sâmbăta nu fac livrări, iar eu am nevoie de actele alea luni dimineaţa. Le fac reclamaţie scrisă, nu mai scapă ei de asta. The bitch is comin’!

    0
  4. GIVE’M HELL!! 🙂

    0
  5. idei au toti, diferenta o face cine le pune in practica.

    0
  6. mo, am fost. Dar oamenii ăştia cred că sunt atât de antrenaţi să facă faţă crizaţilor ca mine, că nici nu mi-a mai venit să urlu. Adică, am vorbit chiar frumos. I-am explicat ăluia că sunt foarte nervoasă, că am plătit 30 de lire pe taxi şi mi-a stricat toate planurile de weekend. Omul mi-a dat cuminte un nr de tel, după ce m-a mai vrăjit un pic. Am sunat imediat să mă plâng acolo, unde, un tip foarte degajat mi-a dat toată dreptatea din lume, a zis că precis îmi voi lua banii înapoi, doar că plângerea trebuie făcută în Ro, de către expeditor. Iar luni dimineaţa, la prima oră, abia aştept să mă cert cu ăştia din România. Sunt sigură că nu mă vor dezamăgi ca engelzii, la care nici să urli nu-ţi vine.

    Tudor, ohooo, mare vorbă. Cine şi CUM le pune în practică.

    0
  7. catalin

    Ti-l aduc luni dimineata la prima ora, vorbeste cu ei. Nu-s chiar asa timpiti. Au gresit, asta e, nu le poti lua capul.

    Intreb si eu: ce-a rezolvat “el” cu al doilea telefon la Rasheed? 🙂

    0
  8. Nimic, dar măcar nu a fost călcat în picioare fără să ţipe măcar de durere. Ca ăia care strănută, dar îşi inhibă reflexul. E nu numai o prostie, dar poate fi şi periculos.

    Au greşit, asta e, nu le iau capul, ci doar banii înapoi. Eu am plătit pentru alt serviciu: să îmi aducă plicul vineri dimineaţa, nu sâmbătă, nu duminică şi, mai ales, nu luni. Iar vineri primesc telefon de la ei abia seara să-mi spună că “au uitat”?! Poftim?! Iar sâmbăta nu livrează, dacă vreau să mă duc singură să mi-l iau. Ceea ce am şi făcut, de altfel. Deşi aş fi putut dormi până la 11 astăzi sau aş fi putut pleca peste weekend undeva şi eu sau sau sau. Ideea e că nu m-aş fi supărat nici azi să îl primesc la uşă, după cum am plătit.
    Ar fi ca şi când te urci într-un autobuz, tu ai bilet, dar şoferul se opreşte să bea o cafea cu mă-sa, cu ta-so, cu vecinu’ şi tot aşa. Iar pe tine te lasă în staţie cu vreo 3 zile întârziere, că, deh, a făcut dreapta în loc de stânga.
    Nu, Cătălin, nu e ok. Există greşeli şi atitudini după aceste greşeli.
    Şi mai există pedepse.

    În fine, sunt sigură că nu stau ei în ălea 3 milioane ale mele. Dar stau eu. Şi în nişte principii mai stau.

    0
  9. Ma bucur ca te plangi 🙂 Si mai ales ca actionezi.

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 168 queries in 0.215 s