La turci în Anglia

Astăzi am mâncat la nişte un restaurant turcesc din apropierea parcului Sefton, Liverpool, UK. Fusesem şi săptămâna trecută cu o prietenă, mâncarea şi servirea ne-au impresionat, deci am revenit şi în formulă romantică.

De ce a fost probabil restaurantul în care m-am simţit cel mai bine dintotdeauna? Deşi abia are 7 mese şi un meniu scurt, scris mare pe o singură foaie trasă în plastic.

Fiindcă mâncarea a fost delicioasă, iar servirea memorabilă.

Fiindcă bucătarul era un turc bătrân cu mustaţă albă, iar chelnăr era unul cu burtă şi zâmbet de bunic. Fiindcă ne-am înţeles într-o engleză aproape perfectă. Fiindcă ne-a întâmpinat cu măsline şi pâine caldă, ca pe nişte musafiri de soi. Fiindcă nici apa nu a costat. Ba chiar, atunci când prietenul meu a luat o gură de apă din paharul meu, turcul i-a adus  imediat un alt pahar. Fiindcă ne-a dat o salată delicioasă, fără să fie nevoie să o comandăm extra, cum se întâmplă pe la case mai mari. Şi fiindcă, la final, turcul din bucătărie a venit să ne întrebe dacă ne-a plăcut (la ora respectivă eram doar noi în restaurant). Era evident că ne plăcuse, căci i-am lăudat de câteva ori celuilalt mâncarea! Ne-a zis că, data viitoare când mai mergem la ei, să comandăm nu-ştiu-ce meniu, care are bere şi desert şi e mai rentabil. Că lui îi place să aibă clienţi mulţumiţi, care să revină.

Nota am primit-o scrisă de mână cu un pix albastru şi două cuburi de rahat turcesc alături. Şi, deşi am convingerea că au ieşit în profit, măslinele, pâinea, apa şi salata nu erau puse la socoteală.

Restaurantul e al celor doi moşi turci. Doar ei se ocupă de el. Şi se ocupă mai bine decât oricâte alte stele la care-am mai mâncat… şi eram întrebată câte picături de ketchup sau felii de pâine “să fie”.

Să zicem că am lăsat un Bacşiş. Şi că ne mai ducem.

*Aemănător m-am mai simţit doar la Crivăţ şi Hădean, în Cluj sau la un restaurant din spatele blocului meu din Bucureşti, unde tot aşa, patronii serveau, iar meniul nu era bătut în cuie.

Articolul anterior

Mai frumos dacă e al tău?

Articolul următor

Divorţ după un text pe telefon

10 Comentarii

  1. Eu cand ma duc in mall la Wood Green (Londra)e un restaurant turcesc. Acolo lucreaza si doua romance. Mancarea foarte gustoasa. Aici vad ca sunt restaurante turcesti foarte ok. Nu am gasit ceva indian sa ma dea pe spate.

  2. Diana

    Si eu merg la restaurante turcesti destul de des in Londra. Cred ca imi place atat de mult pentru ca imi aminteste de mancarea romaneasca.
    In plus, servirea este intotdeauna impecabila.

  3. Eu am fost doar la restaurantele cu specific turcesc din partea… turceasca a Ciprului si da, la fel ca si in cazul tau, servirea a fost ireprosabila si mancarea pe masura.

  4. Apăi dacă nici turcii nu ştiu să-şi vândă “marfa”, atunci cine? :))
    Vă spun, am plecat foarte impresionaţi!

  5. Nicky

    ptr : giolly
    referitor la ” Nu am gasit ceva indian sa ma dea pe spate.”

    Eu cred ca : MIROSUL
    si nu are cauza mirodeniile specifice

  6. Ultima data cand am mancat intr-un restaurant turcesc au facut o exceptie pentru noi si au prelungit programul, ne-au dat ceai de mere moca si mancarea a fost la fel ca la tine, de nota 10! Plus ca ne-au zis si corespondentul numelui nostru in turca. Al meu era parca Usnu!

  7. de cand am fost anul trecut in Istanbul, am o parere foarte buna despre turci. nicaieri nu am intalnit oameni mai ospitalieri si mai vorbareti ca ei.mi-au placut foarte mult. iar daca vrei sa te simti bine ca esti roman… acolo tre’ sa mergi. sunt absolut indragostiti de romani ;))

  8. Cred ca turcii au in sange o amabilitate si o bucurie de a servi:) Sunt fantastici in privinta asta. Mi s-a intamplat si mie sa nu-mi cred ochilor si papilelor gustative:) Sa mai mergeti acolo, sa ne mai spui ce bunatati gastronomice si umane exista:)

  9. ce fain! sa te tot duci la oameni din astia!

  10. Filiz

    Sorul meu este turc ar vrea sa vina an anglia sa munceasca la restaorant este Usta an gatit are sanse

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 138 queries in 0.462 s