Dacă m-ai fi cunoscut când miroseam

De mult nu mi-am mai băgat nasul prin parfumurile din aeroporturi sau de oriunde. Cu mici excepţii, la recomandări foarte fine. De mult nu m-a mai surprins vreo noutate (pe vremea lucrului la ELLE, le ştiam pe toate) ori impresionat vreo aromă din duty free şi de mult n-am mai plecat duhnind a mirosuri amestecate de pe mâna dreaptă şi cea stânga, de pe faţa internă a antebraţului stâng şi drept, de mult n-am mai găsit hârtiuţe parfumate prin buzunarele genţii, de mult timp. Nici acum n-a fost cazul, nu vă imaginaţi altceva. Mi-am luat nasul la purtare, iar acum sunt cu el cam pe sus. Nu m-am promis pe viaţă unor anumite arome, dar mi-am promis să le număr într-o zi pe toaleta mea.

  • De data asta, însă, incursiunea printre rafturile din duty free, având un alt scop, s-a şi descoperit într-un mod cu totul nou. Vechi, dar nou. De m-am trezit mirosind clasa a noua, când străluceam a Dolce Vita în braţele primului băiat care m-a condus vreodată acasă. Îmi zicea că şi seara, după ce ne despărţeam, încă mai mirosea a mine. Dior.
  • Apoi, excursia în State a însemnat o copie ieftină a lui cK One, care nu m-a ajutat să-mi definesc prea mult feminitatea în pură şi înflorire.. Parfumul era unisex, iar vremea era a tricourilor largi şi a corturilor în loc de pantaloni, a genţilor mari, purtate pe diagonală şi a adidaşilor indiferent de sezon. Îmi amintesc că abia m-a convins mama prietenei mele din State să-mi ia un sutien şi apoi să-l mai şi port. Părul nu-l desfăceam din coadă şi atunci au început să-mi placă ceasurile mari.
  • Apoi, am trecut în cealaltă extremă: la dulcele infinit din Wish, de la Chopard. Toată perioadă dintre negarea feminităţii şi afirmarea ei aproape greţoasă e un fel de vid în capul meu. Probabil dintr-un mecanism de protecţie, cu care memoria mea mă răsfaţă. Sincer, mi-e teamă de amintirile de-atunci.
  • Wish-ul mi-a adus iubirea aia păcătoasă din liceu, era a tot ce pot mirosi visele, sufletul şi inima unei singure, prea naive copile. De fapt, nu foarte singure, că aici era baiul. Şi chiar dacă pe acel nenorocit l-am iertat între timp, parfumul încă-mi aminteşte de acele accese de prostie cronică, pentru care nu ştiu dacă mă voi putea ierta vreodată. A fost vremea când am început asorta hainele cu tocurile şi când mi-am dorit şi altceva decât geaca de ski.
  • Apoi, o excursie în Germania (prin mall-urile, care pe la noi nici în Bucureşti nu existau) a fost etapa în care m-am purtat ca un bărbat rănit care se-mbată şi f**e primul vagin ieşit la-naintare. Doar că am făcut o preselecţie şi m-am dus acasă cu fiecare bluză mirosind a altceva.
  • Aşa s-a născut relaţia de un flacon întreg cu cK Eternity. Mi se părea că miroase e bombonelele alea de pus pe prăjiturile de când eram mică, alea mici şi colorate. Iar de aici înainte am încetat să mai dau atâta putere băieţilor din viaţa mea, încât să le asociez perioade şi mirosuri. În afară de parfumurile pe care le foloseau ei, dar alea-s legături între ei şi păcătoasele lichide, eu nu mai am nici o durere. Ducă-se parfumându-se. Cu Eternity mă simţeam reinventată, parcă-mi găsisem echilibrul, deşi uneori tânjeam după Wish. Încă mai am vreo 2 sticluţe neîncepute acasă, fiindcă la un moment dat, se zvonea că nu se mai fabrică şi m-am panicat. Noroc mare ar fi pe lume să nu se mai fabrice asemenea parfumuri la pachet cu asemenea nenorociţi!
  • Apoi au urmat nişte surogate drăguţe: Amour de la Kenzo şi ceva Femme de la Montblanc. Dar au fost relaţii pasagere, ca atunci când toţi iubiţii tăi actuali, mă rog, seamănă cu fostul. În cazul băieţilor, la mine nu s-a aplicat niciodată, căci mi-au plăcut şi urâţi şi frumoşi, şi înalţi şi scunzi, şi rârâiţi şi hipermetropi, şi blonzi şi bruneţi.

Au mai fost câteva rătăciri pe pielea mea, până la actualele iubiri. Pe unele le trăiesc cu fiecare puf, pe altele mi le doresc cu fiecare gând despre primul meu salariu de doctor adevărat. Pe care, apropo, l-am cheltuit de vreo trei ori valoarea lui şi încă nu m-am săturat… Acum, la Sibiu, mai aveam un strop de Magnetism de la Escada şi nu am ezitat să-l folosesc. E parfumul pe care-l purtam când ne-am cunoscut, când ne-am plimbat prin Sibiul nostru prima dată, cum nu ne mai plimbaserăm nicicând până atunci: împreună. Parfumul e vulgar de înţepător pentru gusturile mele actuale, dar deosebit de valoros pentru amintirile noastre. Şi acum mă trec fiorii când îmi bag nasul în fular şi-l simt cum miroase. A fluturaşi în burta mea.

Şi-aşa am petrecut o dimineaţă târzie într-un Sibiu însorit, pe urmele celor care eram atunci. Un exerciţiu pe care-l recomand tuturor alături de “parfumul” potrivit.

 

Articolul anterior

Aş vrea să fiu acolo, cu voi

Articolul următor

Protestul Wikipedia şi WordPress

24 Comentarii

  1. Waw, foarte impresionant!

    0
  2. Eu acum mi-am luat un paco rabanne-1millione. Incantat si fericit de miros. Dar ellunes a dat un clip pe twitter cu un tampit (nelson turbatu) care dansa pe manele, arunca prin camera cu euro si se dadea cu parfumul asta pe talpi. Acum ce sa fac? Sa-l mai folosesc:)))))

    0
  3. atâta timp cât nu te dai pe tălpi… 😛

    0
  4. Andreea P

    Escada magnetism e parfulul meu de ceva vreme. este primul si singurul parfum cu care ma indentific intru totul.

    Am mai scris eu asta la o postare mai veche de-a ta.

    EL ma stia asa. Maagnetism….
    Intre timp EL s-a transformat intr-un simplu “el”. Si stau uneori si ma intreb: oare ar trebui sa-mi schimb Magnetism-ul sau sa-i raman fidela?
    🙂

    0
  5. Andreea P

    “Escada Magnetism e parfumul” – cam asa trebuia sa inceapa comentariul meu anterior. Graba naste greseli de ortografie. Ma scuzati 😛

    0
  6. Grea întrebare. Deşi nu cred că ar trebui să renunţi şi la tine, dacă te-ai despărţit de EL el. Dar na, depinde cu cine asociezi parfumul.

    0
  7. Cristiana

    si parfumul insulei regale …si a casei in 2….care vrea sa fie ? 🙂

    0
  8. Acum folosesc Angelo di Fiume de la Linari, care am hotărât de comun acord că e de departe cea mai bună alegere pt mine. Dar îmi mai doresc Nur, SoOud si Imortelle de la Nez a Nez. De astea două învinuiesc parfumeria Madison din Bucureşti. Dacă ai drum pe Dorobanţi sau Calea Victoriei, musai să intri să le miroşi!
    Iar în casă avem momentan ceva scorţişoară rămasă de la Crăciun, de la Yankee candles. Doar că e parfum din ăla cu bambus şi acum e şi puţin pe parchet; m-am ocupat personal de asta 😛

    Acum e rândul tău 🙂

    0
  9. Cristian

    Ce bine e ca sunt barbat…Imi permit luxul de a fi mereu “ranit”, de a ma “imbata” si tot restul…
    Imi plac parfumurile “curate”,suave,delicate. Cele grele, puternice, prea dulci, prea evidente sau prea tari, imi creaza senzatia ca ascund ceva. Ceva urat, ceva rusinos, ceva dezagreabil…
    Cat despre mine, simplu si ieftin :”Old Spice” for ever. Asa fidelitate mai rar intalnesti.

    0
  10. Cred că mi-ai mai zis de Old Spice o dată. Că l-am văzut în magazin şi mi-am adus aminte.

    0
  11. Cristian

    N’as prea’s crede. Sunt, oarecum, “prospatura” pe blogul tau asa ca nu prea am avut timp sa ne “mirosim”.

    0
  12. Tinere, Nu mă uitasem la adresa de mail şi m-am fentat. Doar fiindcă te credeam mai isteţ decât să faci o pasiune pentru gâsculiţe blonde. 😛

    0
  13. p.s. Nu ştiu cine mi-a mai zis de Old Spice.

    0
  14. Cristian

    Tragi mult prea repede concluzii. Am facut ce-i drept o pasiune pentru o gasculita , dar asta s-a intamplat cu vreo 19 ani in urma iar in toamna asta am aniversat 18 ani de casatorie.Scuze de deranj.

    0
  15. haide, domn’e, că glumeam.
    Felicitări, aţi ajuns la majorat. Mă încântă ideea că şi pentru o gâsculiţă se poate 😉
    Şi mai treci pe-aici. Garantez eu pentru integritatea tuturor gâsculiţelor din vecinătate.

    0
  16. Cristiana

    am notat…. cum scap de sesiune ma duc sa ma rasfat putin 😛

    eu Womanity – Thierry Mugler pentru ca e diferit….si de putina vreme Juliette has a gun..

    0
  17. Alina

    Blondo, daca tot esti in UK… pls pls pls pls DO TRY By Killian (Back in Black preferabil). Si fie ca acesta sa inceapa noul tau capitol atat de frumos 🙂

    0
  18. I will! Dar să ştii că este şi în România, acolo am avut prima întâlnire. Madison Perfumery, ştii?

    0
  19. Alina

    Stiu, normal ca stiu de Madison. Dar preturile sunt incomparabile cu UK, sau cel putin asa erau acum un an si ceva cand calatoream si eu pe meleaguri… la fel ca tine 🙂

    0
  20. O, da, prin cate etape am trecut si eu pana cand mi-am stabilizat preferintele fata de parfumuri…
    Cred ca e mai bine sa nici nu-mi amintesc 😀

    0
  21. Alina, adevărul e că nu am văzut decât Sephore, dar nici nu am căutat pe aici. Miss Selfridge cred că ar trebui să aibă câte ceva… sau ştii tu alte nume?

    Ioana, noi am mai povestit despre asta. 🙂 Ai zis că mă ţii la curent cu ce descoperiri mai faci!

    0
  22. Alina

    Liberty Center – London! 😉 Keep me up to date.

    0
  23. Dar eu sunt în Liverpool. Însă, tocmai mi-ai dat o idee, un fel de “provocare”! Să identific nişte parfumerii adevărate (e imposibil să nu fie şi pe aici!) şi să mă răsfăţ puţin. Măcar preţ de o vizită 🙂 Dacă vrei ceva, let me know!

    0
  24. Alina

    http://www.harveynichols.com/beauty/categories/perfumes-fragrances.html

    fata de aprox 170 lire la noi… Nu e cine stie ce diferenta, dar poate au reduceri candva 😀

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 185 queries in 0.420 s