Astăzi nu am redescoperit nimic

Da, Mugur, de oriunde aş fi peste trei-patru luni sau ani, oricât de frig sau cald mi-ar fi, de zilele astea o să-mi aduc toată viaţa aminte. Fiindcă n-am redescoperit nimic, ci am descoperit Delta Dunării. Şi, da, recunosc, a fost un moment în care m-am simţit într-un fel vinovată că am văzut mai întâi mangrovele şi crocodilii din Florida şi, abia mult mai târziu, salciile şi pescăruşii din Deltă. 

Ce am învăţat: că trebuie s-o vezi o dată-n viaţă şi apoi să o arăţi şi mai departe. Peisajele sunt exact cum le ştiam din poze, doar că sentimentul “all D” e diferit. Mi-a plăcut enorm, însă am înţeles că Delta nu e a tuturor. Delta nu e a mea doar fiindcă-mi scrie în româneşte pe acte. Sau pentru că-mi place cum se combină cerul albastru cu cenuşiul apei printr-o trecere verde de frunze. Nu, Delta e a celor ca Ionuţ, băiatul care conducea barca şi ştia parcă şi valurile pe de rost. Delta e a celor ca Doru, care iubeşte natura mai mult decât voi putea eu pricepe vreodată. Delta e a păsărilor, a cerului şi a bărcilor. Delta e a Dunării.

Cât despre mine, fată de oraş şi de pretenţii intelectuale, care atârnă greu când ştii că trebuie să-ţi pui pantaloni lungi, că-s prea multe aluniţe pe picioare, şal peste tricou, din acelaşi motiv, ochelari de soare şi pălărie cu boruri largi ca să acopere faţa şi cremă cu factor 50 pe orice milimetru pătrat de piele, rămas neacoperit, care atârnă a naibii de greu când ştii că vântul îţi usucă buzele şi tu ţi-ai uitat strugurelul acasă, că soarele strică blondul şi tu nu poţi renunţa nici vara la foehn, cât despre mine… deşi n-am înţeles-o, ea m-a bucurat imediat înapoi. Mi-a încărcat bateriile ca iPhone-ul când îl bagi 10 minute în priză. Am visat cu ochii deschişi la desenele de când eram mică, la ce Dumnezeu or avea greierii şi la cum ar fi fost să fie. Mi-am dorit să călătoresc în spaţiu când m-oi face mare, că tare mică m-am simţit. Cred că ăsta a fost sentimentul: de spaţiu şi univers. De Dumnezeu.

Deşi pentru mine toate buruienile arată la fel şi păsările se împart în  albe şi negre, în seara asta, mă duc la culcare cu o sinceră invidie pe Doru , că ştie cum le cheamă … şi pe ele, că ştiu cum să zboare. Şi fiindcă Delta nu e şi a mea.

—————————————–

Redescoperă România 2011 este un proiect Petrom, împreună cu BCRDacia,RomtelecomParalela 45 și Muzeul Național al Țăranului Român.

Articolul anterior

Legendele zodiei gemenilor

Articolul următor

Cum să nu-ţi baţi joc de copilul tău

7 Comentarii

  1. Valeriu

    E tare frumos în deltă, cu aerul curat și miros plăcut. Vreau și eu… 🙁
    Da’ măcar mă bucur pentru tine, că așa vacanță mai rar. 🙂
    Să crești mare Mirumica.

  2. A doua poza e splendida!

  3. Daca n-ar face si prostii aia pe acolo (gen braconaj sau kilarire de cai salbatici) chiar ar fi minunat

  4. E a treia oară când scriu acest comentariu, că netul merge intermitent ca galbenul la semafor.

    Valeriu, te întrebam dacă are rost să te întreb dacă ai fost în Deltă.

    The Lamb, îţi spuneam că nu e pic de photoshop, nici vreun strop de talent fotografic, nici vreun aparat profesionist, ci doar un peisaj perfect!

    Regiune Centru, îţi recomand acest articol. Fiindcă da, ai dreptate.

  5. Valeriu

    Am fost, chiar de mai multe ori. 🙂

  6. Cristian

    La țânțari n-ai visat? 🙂

  7. Miruna, te asigur ca inca nu ai vazut nimic 🙂

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 131 queries in 0.451 s