Nu suntem responsabili de musafirii Bucureştiului

Locuiesc în Bucureşti. De ceva vreme acum. Şi pentru a infirma zvonurile, ţin musai să informez clientela doritoare şi încadrată la cunoştinţe şi cercul acestora de prieteni, neamuri şi vecini că NU MI-AM DESCHIS HOTEL. Îmi merge bine, îi drept (nu că m-ar fi întrebat cineva ce fac, fără vreun scop nobil, ulterior. Până şi like-urile pe facebook sunt uneori premeditate), însă nu ATÂT de bine.

Aţi văzut cum se trezesc unii indivizi să-şi ofere serviciile indirect prin a le face rost de cazare diverşilor care tranzitează Bucureştiul. Pe sistemul: las’ că ştiu eu pe cineva în capitală şi te rezolv. Atitudine urmată de obicei de un telefon din care se aud preaminunatele cereri: “nu e vorba decât de o noapte sau, poate, două”. În funcţie de treaba pe care o are stimabilul, nicidecum în funcţie de treaba pe care o ai tu, ăla cu hotelul închipuit. Că, vorba vine între noi, oamenii au tot felul de treburi sub plapumele proprii, pe care de cele mai multe ori nu vor să le împărtăşească decât cu una, maxim două persoane. Unde persoanele respective nu sunt substantive comune, ci oameni cu nume proprii. De aici, lipsa variabilelor, mă-nţelegi. Iar încălcarea acestei reguli ortodoxe sunt sigură că se face, din nou, cu perdea şi prea puţine mărturisiri. Ce să zic, o fi bună diversitatea, dar nimeni nu e obligat s-o (re)cunoască. Sub plapumă, zic. Nu e vorba că tu cu ăla de ţi-e băgat pe gât te-ai văzut de două-trei ori în viaţa asta, mai mult, poate nici nu vă cunoaşteţi. Da’ nu-i bai, veţi avea o noapte întreagă (sau poate chiar două, în funcţie de examene, doctori, avocaţi) să schimbaţi impresii.

De când m-am mutat la Bucureşti, m-am pomenit cu diverse solicitări, care de care mai insistente. Fapt care mi-a clarificat cercul de oameni cu care sunt dispusă să împart acelaşi pat şi aceiaşi metri cub de oxigen pe timp de noapte. Sună incredibil? Nu, incredibil e felul în care cineva te face brusc responsabil de soarta sa din momentul în care pe plăcuţă scrie mare “Bucureşti”. Să ne ajutăm unii pe alţii e minunat, dar poate e vremea să învăţăm să dormim şi singuri.

———————————-

*Acest post nu e pentru mama, tata, bunici (pe care aş fi onorată să-i găzduiesc, doar or veni. Aş dormi şi pe jos, numa’ să vină.). Nici pentru prietenii ăia dragi, care nu e nevoie să mă sune săptămânal pentru confirmări de prietenie. Nu e pentru neamurile pe care le cunosc şi după faţă, nu numai după nume. Culmea e că fix oamenii ăştia au un bun simţ ieşit din comun şi nu îndrăznesc: Weekend-ul ăsta m-am enervat puternic, fiindcă au fost în Bucureşti colegii mei de la Cluj. Care iniţial voiau să stea la mine (nu toţi, evident), dar care ulterior şi-au găsit la un hotel. Că erau toţi împreună şi e mult mai fain aşa. Iar din cauza programului meu încurcat şi al lor, monopolizat de un eveniment, ne-am văzut fix câteva ore într-un club. Mi-a fost un drag enorm de ei, dar m-am uitat ca la pozele lor de pe facebook. Mută. Fiindcă nici monolog în gând nu puteai face, ce să mai vorbim de conversaţii şi poveşti! Dacă i-aş fi găzduit la mine, am convingerea că cel puţin o cafea am fi băut împreună. Iar ei ar fi avut timp să-mi povestească ce urâtă e vremea în Cluj, cât de rare prieteniile dintre ei şi cum pozele de pe facebook sunt photoshopate. Ca să-mi mai treacă din dor. Dorul de ei şi de studenţia noastră. Care-a rămas cu ei, ca un copil cu drept de alegere la partaj. Iar eu, ca un părinte îndurerat, în ciuda faptului că ştie c-a fost mai bine aşa.

MySpace stuff: CoolSpaceTricks.com

N-au plecat bine şi telefonul a sunat. Ghiciţi pentru ce!

Îmi pare rău, one-night-stand-urile programate n-au nici un farmec pentru mine. Reveniţi când mă răzgândesc.

Articolul anterior

Să ne plângem e sfidător

Articolul următor

Eu nu m-aş certa cu tine

14 Comentarii

  1. pai nu stii sa spui nu mai ales cand nu exista nici un motiv cat de cat serios sa accepti asa ceva? … sunt atatea scuze valabile ca poti sa faci liste intregi.

    0
  2. adică, să mint??? 😛 Am spus adevărul, Daniel, că nu am spaţiu. Fiindcă ăsta e adevărul. Şi fiindcă nu vreau să creadă că până data viitoare îmi mai poate creşte o cameră.
    Eu locuiesc cu o colegă, fiecare în camera ei. De asta zic, patul meu nu e şi patul tuturor. Cei apropiaţi fac excepţie, evident.

    0
  3. nu am spus sa minti, am spus doar sa refuzi. si lipsa spatiului este un motiv destul de bun. si eu il folosesc acum cand stau intr-o garsoniera. cand stateam in apartament nu refuzam pe nimeni, ba chiar faceam si couchsurfing. si din perspectiva cealalta, nu as putea sa apelez la cineva cand nu am o legatura permanenta cu persoana respectiva si nu pastrez legatura. indiferent in ce parte a lumii ar fi, mai bine stau la hotel.

    0
  4. Daniel, ba pe unii prieteni te bucuri sa ii vezi, fie si cu astfel de interese. Pana la urma, pentru ce-s prietenii? Adica, la mine au venit si i-am primit cu draga inima, chiar daca nu mai vorbiseram de cand m-au anuntat ca vin la bucuresti. Si tare bine ne.am simtit!

    0
  5. Am dormit 2 nopti in Bucuresti la un camin studentesc la sormea,acum sta cu chirie si nu stiu daca m-ar mai putea primi la orice ora.Apropo de like-uri premeditate…am dat si eu unul articolului astuia :))

    0
  6. Iulian, ok. Sper doar ca nu vrei sa vii sa dormi la mine :p

    0
  7. Eu și la sor’mea de la Cluj când mă duc, tot la hotel trag. Cred că mama și tata m-au conceput prin vreunul că tare bine mă simt prin paturi străine (a nu se trage vreo concluzie pripită!:-). În schimb, sor’mea când vine la București, doarme pe canapeaua extensibilă. În aceeași încăpere cu cățelul de zână. Și doarme până târziu, și mă enervează că dimineața trebuie să merg în vârfurile picioarelor și nu pot da drumul la televizor. No, ce să fac, îmi vărs și eu nervii la tine pe blog, dacă tot ai deschis subiectul :-))

    0
  8. Vaaai, asta chiar mi se pare culmea nesimtirii. Niciodata nu am fost intrebata daca “pot sa stau la tine cand vin in TM?”. Am fost invitata sa stau la niste oameni pe care nu ii cunosc bine si la Cluj si la Bucuresti. Inca n-am profitat de niciuna dintre invitatii, dar tot mi-ar fi jena sa ii intreb daca pot sta la ei cand merg in Bucuresti. Asta insa n-o sa se aplice unor prieteni din Germania care ne vor gazdui doua nopti cand mergem in vacanta. N-o sa se aplice pentru ca ea, prietena veche si fosta colega a dormit de mai multe ori in casa mea (si asta din TM si aia de la sat), iar el, a stat in garsoniera lui Iubi de cate ori a avut nevoie (si nu de putine ori) in studentie.

    Dar sa te sune prietenii sa-si plaseze alti cunoscuti sau rude la tine mi se pare culmea nesimtirii.

    0
  9. Mie nu mi se intampla din astea. Poate ca stie lumea ca stau cu socrii si din cauza asta. 😀

    0
  10. un_strain

    Copila blonda, one-night-stand-urile sunt grozave. Cu conditia sa fie de comun acord si sa placa amandurora! 🙂

    0
  11. yneedtrust

    Hello,inainte sa ajungi in Cluj,sa publici un post:-),sa vedem citi amici saritori o sa ai pt gazduire:-)

    0
  12. yneedtrust, nu inteleg daca esti ironic sau te faci. Insa banuiesc ca n-ai inteles nimic din toata postarea asta.
    Iar eu cand merg la Cluj, nu amicii sunt saritori, ci prietenii.

    0
  13. Gigione

    :)) tare faina aciditatea ta, esti o gazda de baza pesemne. Ai schimbat oleaca modul de a scrie pare-mi-se de acum vre-o cateva luni cand te-am citit ultima oara. Dar in bine, don’t worry (just panic!). Imi pare mai matur blogul tau de copila blonda.
    Salutari gastii tale din Cj, faini oameni. Chiar si Oak, care e practic un venetic prin partile acelea :p. Din pacate doar cu el ce mai beau cateva ceva o data la cateva luni bune. De cand s-a ras in cap parca da tot mai rar p-acasa. Desigur, dintii il tin foarte ocupat.
    In rest, noapte buna si zile fantastice sa ai. Cu pace si prietenie, Gigi (fara necesitati locative temporare :))) )

    0
  14. yneedtrust

    sorry,era o gluma,nicidecum o ironie.
    asa se interpreteaza de obicei pe internet,chat sau sms.
    ca sa fie extrem de direct comentariul meu la postul tau,din punctul meu de vedere,nimeni nu are voie sa se invite la celalalt..nici daca e amic,prieten etc..eventual tu ca si om,daca ai pe cineva aproape,ai dreptul omeneste ,sufleteste:-) sa inviti la tine acasa..

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 162 queries in 0.212 s