Suflete pe tavă

De curând, cineva mă avertiza din nou, că prea îmi pun sufletul pe tavă, pentru a-l împrăştia porţionat în fiecare post.

Şi tot de curând, altcineva mă întreba dacă mint vreodată pe blog.

În ambele situaţii, m-am apărat invocând autenticitatea. Se poate ca uneori luminile în care-mi aşez cuvintele-n tablou să fie conştient dramatizate. De amorul artei, cum s-ar zice. Iar alteori, din amor propiu, să-mi pălesc din simţire. E chestie de saturaţie, nu de culoare în sine. Oricum, astfel de postări n-or să mai fie. Deoarece copila creşte şi imaginaţia-i oboseşte.

În altă ordine de idei, a-ţi pune sufletul pe tavă presupune curaj. Fiindcă mai bine îl oferi tu, decât să se servească oricine îl doreşte.

Voi cum staţi cu tăvile? Da’ cu minciunile?

Articolul anterior

Casa noastră nu e doar acasă

Articolul următor

Şi n-a murit speranţa

20 Comentarii

  1. Cred ca unele lucruri trebuiesc pastrate pentru tine… Dar si eu fantazez de multe ori sa-mi desfac sufletul pe blog. 🙂

    0
  2. crede-mă, multe lucruri sunt păstrate. Doar pentru mine şi un folder din My Documents..

    0
  3. Pastrez pentru mine si nu mint, desi din cate stiu sunt destul de multi dintre cei cititi care practica mintitul. Pana la urma e o forma de arta 🙂

    0
  4. Cred ca asta e si ideea sa-l pui pe tava si nu doar in cazul tau ci in cazul tuturor ca doar d-aia il avem sa-l ofeirm rupindu-l in bucati mici.
    Treaba cu self-protect-ul e o tampenie maaaaaare.
    Lies? lies…..white lies sometimes 😛

    0
  5. şi eu fac parte din categoria celor care îşi pun sufletul pe tavă în unele postări… la capitolul minciuni, nu le folosesc pe blog că nu am de ce şi nu le am folosit până în prezent, dar nu exclud posibilitate de a folosi şi acest mijloc de ” comunicare ” pentru a-mi urma interesul etc. etc.

    0
  6. Si cu tava si cu minciunile stau bine si faca asa cum m-a invatat mamaie:
    INCET SI SIGUR, MAICA! 😀

    0
  7. E greu sa-l pui pe tava, e nevoie de “putin” altruism, dar iti dai seama ce s-ar intampla daca spatiul virtual ar deveni un soi de bodega gen “impinge tava”?…

    0
  8. Cand in viata de zi cu zi esti genul acela de om care pune suflet si in cel mai mic lucru pe care il face e imposibil ca pe blog sau in scris sa devii cu totul altfel. Mai ales ca a scrie impune un grad destul de ridicat de personalizare si implicare.
    Cat despre partea cu mintiul doar de dragul artei- autenticitatea, realismul sau veridicitatea sunt mult mai apreciate. Cel putin asa vad eu lucrurile. De ce sa scriu despre ceva ce nu simt,ce nu am experimentate, despre ceva in care nu cred sau pe care nu-l consider ca avand o semnificatie pentru mine?

    0
  9. Nu mint pe blog…chiar nu am de ce. De multe ori imi deschid sufletul..chit ca nu pun pe blog, ci doar arat chestia unor persoane foarte apropiate. Am unele posturi care chiar sunt foarte personale…dar pe care simteam nevoia sa le zic. Ah si unele chestii le-am mai inserat in mici “povesti” ca sa zic asa. Am “presarat” si din mine

    0
  10. cam slabut entry`u asta. 🙂

    0
  11. Singurul inconvenient intervine atunci când dai prea mult, când îţi place atât de mult încât nu te mai poţi opri. Mie mi-a plăcut să fiu o carte deschisă, până nu demult, când cineva mi-a explicat cum oamenii te rănesc mai uşor dacă ştiu prea multe despre tine, dacă au primit prea mult din sufletul tău. Nu ştiu încă în ce fel e mai bine. Poate ştiu alţii.

    0
  12. Andrei

    Acel “cineva” sa scrie pe blog-ul sau cum doreste, ca fiecare scrie pe blog-ul PERSONAL dupa propria lui simtire si vointa, altfel care ar mai fi farmecul; si pe de alta parte lipsa autenticului ar iesi la iveala mai repede sau mai tarziu. Minciunile sunt de multe feluri cred, insa cele mai multe sunt acelea prin omisiune

    0
  13. Blogul e ceva personal, deci e normal sa fi sincer cu tine.
    Off topic: te provoc si pe tine la o leapsa: http://babiloniada.blogspot.com/2009/10/campanie-electorala-leapsa.html Sper sa iti placa ideea. Multam

    0
  14. cine duce tava??:)
    de ce sa-ti bati capul cu minciuni ?? sa te incurci in ele??!!??
    cea mai buna minciuna e adevarul 🙂
    just enjoy it !

    0
  15. Tavi

    Ce tavi, ce minciuni?
    Coninutul unei posibile tavi zace incuiat sub sapte lacate…
    Iar minciunile au mereu picioare scurte, oricat de frumoase ar fi.

    0
  16. mouton

    Lucrurile care se pastreaza cel mai bine sunt muraturile. Si chiar daca se acresc se consuma cu placere. Pentru siguranta celor din jur inlocuti tavile cu servante pe rotile.

    0
  17. In amandoua cazurile si daca esti prea sincera, si daca nu minti pe blog faci FOARTE BINE !…….este parerea mea……..desi sunt un bloger super incepator eu asa cred ca e mai bine…dupa umila mea parere. Chiar si in viata sa faci asa……numai de castigat ai !
    Eventual daca nu te deranjeaza sa vizitezi si comentezi un blog naspa si de incepator…te invit si pe tine si pe cititorii tai !
    eu oricum am sa revin, nu de alta dar sunt subiecte interesante !
    va salut pe toti cu respect !

    0
  18. Prea mult îmi pun uneori sufletul pe tavă şi am de suferit din această cauză. Dar vorba ta, decât alţii, mai bine eu:)

    P.S. Felicitări pentru blog

    0
  19. si eu sunt la fel.. prea sicera si sensibila.. se poate observa din poezii. o seara buna!

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 164 queries in 0.267 s