Dar eu tocmai m-am trezit şi încă am ochii umflaţi. Asta face o noapte pierdută şi zadarnic compensată cu un somn până la amiaz. Ai mei îs leşinaţi de foame, dar m-au aşteptat, să dăm iama împreună 🙂 O să halesc două prăjituri în loc de aperitiv şi mama o să mă certe, asta ştiu deja :p dar niciodată nu am înţeles de ce trebuie să aşteptăm preţ de un prânz copios şi prelungit, până să ajungem la partea cea mai importantă: prăjiturile. Aşa că, eu mă sacrific, încep prin arderea etapelor, îmi cer iertare (mama se supără de fiecare dată şi toate femeile din casă se pun cu gura pe mine. Cred că numa’ tata mă înţelege :p), după care mă sacrific în continuare cu friptane şi alte cele. Blondele ştiu ce vor, domne.
Primiţi cu colinda?
Sau doar aţi fost să colindaţi pe alţii, şmeeeecherilor! Ştiu, se face mizerie în casă şi rişti să rămâi fără prăjituri. De aceea, rar i-am înjurat pe profii ăia care nu ne primeau de colindat. Pentru că după ce ieşeam de la ei, cârcoteam mai rău ca la Prima. Adică, rar îi înjuram din motivul ăsta. De obicei, găseam altele. :p Şi, binînţeles, întotdeauna pe la spate.
Colindătorii vin, sunt gălăgioşi şi mulţi. Ştiu că precis se găseşte unu’ să se descalţe, acţiune transmisibilă ca ciuma în turmă. Asta nu e bine deloc. Că pute. Da’ nici alternativa nu e plăcută. Pentru aspiratorul tău şi nervii mamei. Apoi mai vor să facă şi pişu, invadează baia. Iar mereu se găseşte câte unul care să bea doar lapte cu miere, că aşa l-a învăţat pe el mă-sa. Sau unu’ care să vrea şerveţele cu 2 straturi, că ălea cu trei îi provoacă alergie. Şi dacă ai norocul să posezi atâtea scaune în casă, cât să-i cazezi pe toţi, precis n-ai atâta cuier, cât să le agăţi toate hainele. Şi apoi vine partea cu hrănitul. Prăjituri şi să curgă vinul. Indiferent pe la câte case au mai fost, condiţia de colindător e echivalentă cu setea acută. Tu ca gazdă eşti mult prea ocupat să întrebi pe fiecare ce culoare să-i torni în pahar şi ce prăjitură să-i bagi pe sub nas, ca să mai prinzi vreo glumă din repertoriul de sezon. Şi dacă ai norocul să nu se spargă nimic, să nu se răstoarne – accidental, evident – nici un recipient plin cu lichid (căci numai alea se răstoarnă, este o lege!) te hotărăşti să te alipeşti la gaşca gălăgioşilor flămânzi şi să-ţi vezi răzbunarea cu ochii la următoarea gazdă! Mai deschide uşa, creştine…
LE: Şi tata m-a certat. Sunt singură pe lume… :p
rares budac
Belea post, foarte tare scris!!!
Lucian
Asa se intampla cand locuiesti intr-un oras mic si cu traditii. La Bucuresti daca vezi multi coliondatori nu deschizi :D. Ii primesti pe copii vecinilor sa te colinde, ii ti la usa sau ii inviti doar in hol ca sa se intample evenimente nefericite prin casa tocmai de sarbatori si apoi stai linistit. Cand ne vedem o sa-ti povestesc o faza tare pe care am patit-o de un revelion cu colindatorii.
Lucian
P.S. Primiti cu colindu?
BabyRacy
hahaha! macar au fost bune?:P sper ca au meritat…din plin:P
funny videos
Mi se pare una din traditiile idioate si tiganesti comerciale …
morbo
eu daca ma duc sa ”colind” nu fac pişi in casa omului. fac inainte sau dupa, la tufisuri. asa-i frumos.
R.R
La noi la tara veni un colindator beat … ce sa mai zic …
victorblog
Da, măcar la tine au venit colindătorii. La mine nu s-au obosit să vină. Dacă veneau scăpam ieftin, le dădeam 2 lei şi-i trimiteam la mă-sa acasă.
razvan pop
Craciun fericit si tot ce iti doresti.
Dor
Cei decenţi sunt ăia care suportă să colinde şi din scara blocului/ din faţa casei. Restul nu merită primiţi (în special cei care se întristează când observă că vii doar cu nişte mere şi nişte nuci).
Dacă mă întrebi pe mine, colindatul s-a transformat într-o afacere a celor mici, este doar un prilej unic de-a face bani fără mare efort. Păstrarea tradiţiei e doar un pretext.
La mulţi ani şi dă-i în colo pe ăia care vin cu sorcova, că nu suferă ei că nu i-ai primit! 😀
Ioana
Da, am am fost la colindat pe la colegi, si au venit si ei la mine. A fost foarte frumos. Se vede ca ne-am maturizat si am invatat sa apreciezm sarbatoarea in sine fara sa facem mare caz de bataile de cap ale altora…
Insa din pacate, toate lucrurile bune au un sfarsit…
Craciun fericit, blondo!
Te astept la colindat!
ps: am facut niste prajiiiiiiiiiiiiiii… nu am destule degete de lins [expresie fara conotatii incluse]
artistu
Ieri de dimineata cumnata-meu ca un oltean serios ce e s-a a[ucat sa se duca cu pamana pe la vecini. Acu odata intrat in casa nimeni nu il lasa sa plece fara sa “cinsteasca” ceva. Dupa 5 astfel de “impartanii” duse cumnata-meu a concluzionat: BA TATA, DE BAUT TI-AR DA TOTI, DA DE MANCAT OHA! HALAL SA LE FIE… !
Sa CRACIUNESTI fericita ma draga Miruna! 😉
Ana-Maria
Eu de 3 ani merg în colindat, şi nici anul ăsta nu m-am lăsat, în ciuda răcelii care mă bântuie şi acum. Nu ştiu cum e pe la alţii, eu întotdeauna plec cu fosta mea profă de religie din generală, şi cu fiul dânsei care acum e în clasa a patra. Urcăm la scări până la ultimul etaj, cântăm de sus până jos şi sunăm discret la uşi, dacă deschide cineva bine, dacă nu, noi le-am făcut o urare.
De intrat în casa omului nu îmi prea place, că întotdeauna trebuie să mănânci o prăjitură şi să bei câte un pahar cu suc, şi la mâncare sunt pretenţioasă, în sensul că mănânc numai de unde ştiu eu că n-aş găsi niciun fir de praf pe ceva, dar dacă cineva insistă, intru, mă descalţ(ce ţie nu îţi place, altuia nu îi face, urăsc să intre cineva încălţat la mine în casă) şi cânt acolo, sperând să ies mai repede pe uşă, în casă fiind cald, iar eu fiind încotoşmonată cu fular, mânuşi şi alte cele.
Să ai parte de colindători simţiţi care să se care repede şi să nu facă deranj. Un an bun, cu multe realizări şi să rămâi la fel pt că eşti de apreciat.
Andrei Bugeac
Mai tii minte ca m-ai amagit cu bradut in ghiveci si cadouri?Unde sunt?Vrem dovezi iti dai seama…
KingSnake
Hehe, mi-am adus aminte de colindele din liceu. Si ce sete ti se face de la atata cantat. Si cum poti sa bei intr-o seara toata bauturile posibile si sa bagi in tine o tona de covrigi, portocale, prajituri. Si apoi sa te prabusesi la o masa intr-un bar alaturi de colegi si sa meditezi la nemurirea sufletului. Eh, ce vremuri …
Stefan
Uau! Ce descriere “realista” 😉 Dar…macar la voi se merge cu colindul. Priveste partea pozitiva