E o știință destul de exactă: De Crăciun mănânci, dormi și mai mănânci un pic, de Revelion constați că nu mai încapi în rochie, dă vinovăția peste tine ca un accident neașteptat, dar, pfuai, ce bine, că anul nou vine cu un potențial excepțional și-o listă fără de păcate pentru fiecare dintre cele treisuteșiceva de zile. Din care au rămas mai puține cu 5, dar cine le mai numără atunci când vorbim de stil de viață sănătos? De făcut mișcare regulat, da, nu doar în primele 10 minute din prima luni a primei săptămâni. De numărat nu va mai fi nevoie nici la calorii, atât de tare va da moderația, echilibrul și sănătatea peste tine. 2017 e anul în care o să te reinventezi. Îți spui asta sincer, postezi pe facebook, îți anunți mama, soacra, nevasta, înfuleci ultima porție dublă de ciolan cu varză și dai și-o tură pe la mec, că doar vrei să-ți iei adio cumsecade de la viața asta de desfrânat.
Eticheta: Craciun (Pagina 1 din 2)
Un cititor mi-a trimis acest mail, cu permisiunea de a-l publica. A câștigat unul dintre concursurile de aici de pe blog (mi-a zis că vrea să-și ceară iubita în căsătorie de Crăciun și să îi joace o mică farsă cu ocazia asta). A promis că îmi va povesti cum a fost. Iată, s-a ținut de cuvânt.
Primul nostru Crăciun cu Tudor. A fost mai degrabă magic pentru noi decât pentru el, probabil unul dintre beneficiile de a avea un copil. Nu au contat nici beculețele, nici bradul, nici numărul de jucării. Nici prăjiturile, nici colindele. Măcar ne-a plăcut nouă. Pentru el, nu vom ști niciodată cum a fost.
Strângi din dinți măcar 2 săptămâni înainte, cam de când începi să te gândești că vine Anul Nou și ai vrea măcar să încerci să intri cu amândouă picioarele în rochia de anul trecut. Faci cumpărături cu o săptămână înainte, de zici că e Marea Aprovizionare înainte de Era Foametei din Războiul Beculețelor Aprinse. Pui pe masă cozonaci, friptură și sarmale, de te întrebi și tu cum, Doamne iartă-mă, au reușit atâtea platouri să-ncapă laolaltă. Nimeni nu se întreabă însă cum, Doamne iartă-mă, reușim să facem loc atâtor bucate la noi în stomac!
Strâng la idei faine pentru acest articol de foarte multă vreme. Sunt lucruri pe care eu le am deja sau altele, pe care mi le doresc. Pentru copil, cred că vom practica lista de dorințe pentru Moș Crăciun, pe care o vom face publică în familie, ca să nu ne trezim cu o grămadă de jucării, după care să fim puși în fața faptului de a cumpăra noi înșine ceva anume Broscuțului, care îi trebuia. Anul acesta, el este prea mic pentru a ne transmite ce își dorește, așa că noi am informat familia că are nevoie de … un scaun de mașină (avem băiat maaaare, nu mai încape în scoică deja…). Vă recomand și dumneavoastră să faceți ceva asemănător. Lista de dorințe a copiilor are avantajul că îi organizează pe cei mici și asigură faptul că rămân acolo doar lucrurile pe care cu adevărat și le doresc. Doar știm cât de des se răzgândesc copiii!
Treaba dumneavoastră, io numai vă zic, să nu ziceți că nu v-am zis. Că citiți bloguri de blondă dentistă și că v-ați luat cu altele și v-ați trezit în ajunul ajunului că vreți, de fapt, coroniță nouă sau plomba schimbată sau văzut de ce doare dintele ăla câteodată, fiindcă n-ați vrea să vă apuce de Crăciun.