Să-l văd eu pe ăla care mai zice că românii sunt înapoiaţi, deloc moderni şi că îşi educă pruncii în spirit demodat! Imaginea e de pe Republicii din Braşov. De fapt, fotografiam altceva şi, când m-am uitat, surpriză!
Luna: September 2008 (Pagina 6 din 8)
*Atenţie, post lung şi răutăcios. Post care nu periază poponeţe fine, ci zgârie neciopliri alese. Machiate hidos şi scoase pe stradă. Huoo!
Post nerecomandat celor în pericol de a crăpa de invidie… Nu sunt rea, dar nu mă pot abţine. Lux?!?!?! :))
Azi e Sfânta Ana. La mulţi ani, bunico!
Dacă suntem sau nu împăcaţi sufleteşte cu ce ne scrie în buletin e deja istorie. Oricum, eu am mai vorbit despre cretinitatea unor părinţi când îşi botează progeniturile prea-nevinovate. Bine, cretinitatea unora începe chiar din momentul concepţiei de prunci, când ei, mai mult de dânsa-ntr-însa nu pricep. Trecem peste, revenim la subiect.
Bun, personal cred că părinţii mei au fost beţi de fericire şi orbiţi de spaima ce le-a intrat în oase când s-au trezit brusc cu micul urlător pe cap. Alte scuze nu le găsesc pentru numele înscrise în certificatul meu de naştere. Şi nu a fost îndeajuns cu un nume “#¤%&/()(/&%¤#”!”#¤%, l-au mai pus şi pe al doilea, că nu mă pot hotărî care e mai horror. Noroc că m-am făcut blondă, iar numele a devenit detaliu :p
De aceea, mi-ar plăcea MULT să nu gafez când îmi vine rându’ la Primărie. Să îmi botez copilul frumos, simplu şi clar. Scurt, dacă se poate. Şi cât mai puţin posibil de aşezat în rime ori diminutive tâmpite. Nu le suport. Dintotdeauna am bănuit că vară-mea se va mărita înaintea mea. În fapt, nici nu mă deranjează, că nici la prinsul buchetului de mireasă nu m-am înghesuit. Al meu de domnişoară de onoare era oricum mai frumos. Şi mai ştiu că tot ea va şi face prima un bebe. Ceea ce înseamnă că pierd prioritatea la nume. Aşa stabiliserăm noi două, că cea care va avea prima o fetiţă, o va boteza Ana. Ne place mult numele. După bunica.
Bunica e născută de Sf. Constantin şi Elena, dar o cheamă Ana. Unchiul meu e născut de Sf. Ştefan, dar îl cheamă Gheorghe. Iar azi s-a născut un fel de nepoată de-a mea, pe care o va chema Maria. Faină familie!
Concluzie: de fete îmi place mult Ana şi de băieţi Luca. Dar se pare, e musai să concep planul B pentru nume de fetiţe. Că vară-mea e în luna de miere şi nu se ştie cu ce se întoarce de acolo 🙂 Dar momentan, blonda asta e în pană de inspiraţie…
Asta e ca un fel de “tu ce faci de revelion” si “unde mergi in concediu”. Am citit eu cate ceva pe net despre gauri negre si rugaciuni de iertare a pacatelor. Dar, sincer, tot nu m-au convins. Tehnicile de marketing sunt din ce in ce mai neconventionale. Iar asta, pe spinarea si buzunarele noastre.
Deci, cand e sfarsitul lumii again? aaa, miercuri. Buuun, mai am o zi sa ma hotarasc. Pentru sugestii si reclamatii, vizitati sectiunea “comentarii”. O apocalipsa placuta sa aveti; schimbam impresii, dupa.
*scuzati lipsa diacriticelor, nu scriu de la calculatorul meu
